442 matches
-
clasa verbelor în -i, cu sufixul 'esc: cea care caracterizează registrul familiar-argotic (la acceptarea formei a jucat poate un rol și asemănarea fonetică cu verbe deja existente: a migăli, a piguli etc.). Din punct de vedere sintactic, verbul se folosește intranzitiv, desemnînd activitatea ("Am guglit vreo trei ceasuri, dar peste scandalul din Budapesta nu am mai dat !!"; forma guglit poate fi o variantă de adaptare sau o eroare "de tipar"), cît și tranzitiv, avînd drept complement obiectul căutării ("n-avui timp
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
adesea comic, la situațiile concrete în care a socializa devine un simplu substitut pentru acțiuni care ar putea fi foarte ușor denumite și altfel. Verbul a socializa se folosește în română (cu acest sens recent) în primul rând ca verb intranzitiv (într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli Ťgură-cascăť intră în contact, socializează " (muzeulastra.ro
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
relativului care invariabil și fără pe la acuzativ. Noi exemple mai numeroase și mai diverse privesc regimul, construcțiile prepoziționale, folosirea absolută a tranzitivelor, preferința pentru extinderea construcțiilor reflexive (a se conversa cu, a se medita cu), schimbarea construcției unor verbe inițial intranzitive (dacă tranzitivul a eșua - "îi eșuează din start", citat din 1990, p. 55 - e o ciudățenie, în schimb a apela - "a apela un număr" - s-a impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai există pe undeva ascultători neconectați la realitățile de ultimă oră, pentru care expresia mașină tunată să evoce mai curînd un vehicul lovit de trăsnet (cu tunet) sau de tun (vechiul verb a tuna e însă intranzitiv). Pentru cunoscători, tunat înseamnă pur și simplu "modificat, perfecționat", verbul fiind un împrumut din engl. tune, care se folosește alături de substantivul împrumutat (nume de acțiune), tuning: "Împătimiții volanului au o surpriză: tuningul de mașini și-a făcut loc printre standurile
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
printre turnuri/ ochii alintați cu invidie, molestați cu lacrimi supersonice/ bătuți cu trandafiri sălbatici sfâșiați cu cornul de terebentină/ în auzul remorcat de vuietul cerului/ șoapte printre cortine de sânge, trompete prin sfere abstracte// iubirea noastră se împiedică de acțiuni intranzitive/ de căderi impersonale de meteoriți/ găsește adăpost sub lupele cangrenate/ în toamna cu o singură zăpadă - hârtii plutind ca îngerii arși/ și iubirea noastră - dezlănțuire de lăcuste albe tremurând/ pe tulpinile gemene/ printre colapsuri & explozii & viziuni" (Turnuri). Mișcarea browniană e
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
muzica lui Berg debordându-i tabieturile, obișnuințele. Mi-am dat seama că melomanii noștri, cel puțin cei din siajul filarmonicii bucureștene, nu sunt pregătiți pentru întâlnirea cu o atare muzică. Chiar unii dintre membrii orchestrei s-au dovedit a fi intranzitivi la stimulii lansați de solist ori de dirijor, ceea ce înseamnă că nu e suficient să te manifești corect, cuminte și punctual la repetiții. Mai este nevoie și de exersarea unui repertoriu mai puțin convențional, dar tot atât de valoros, de pătrunderea în
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
dicționar, al verbelor formate de la un nume etnic poate fi cel de "a impune o limbă, o cultură: a asimila" (în construcția tranzitivă) - sau - din perspectiva cealaltă - a adopta limba, cultura, obiceiurile unei alte etnii sau grupări umane (în construcția intranzitivă, reflexivă și eventivă). În legătură cu diferite evenimente politice, apar uneori și sensuri efemere, lansate de stilul jurnalistic și frecvente la un moment dat în discursul politic. În ziarele românești de la sfîrșitul anilor '90, cel mai frecvent cuvînt din categoria "derivatelor politice
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
ale Apusului" (C. Cantacuzino); "acest Roman vodă au descălecat tîrgul Romanul și au mutat scaonul țărîi la Roman. Și de pre numele său să numește tîrgul Romanul, unde și cetate au fost făcut" (Axinte Uricariul). De asemenea, se folosește ca intranzitiv, cu circumstanțale de loc: "De acolo au mai descălecat și la Argeș făcînd iarășâi> oraș mare..." (Axinte Uricariul). Cum stau lucrurile în dicționarele românești? Se pare că definiția unui asemenea cuvînt trebuia să fie convenabilă istoric, să se potrivească imaginii
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
A se așeza într-un loc, întemeind o țară"; în DLRM (1958), exista un singur adverb în plus: "A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară". În NDU (2006), apare o separare în sensuri, dar variația e minimă: (intranzitiv) "a se așeza într-un loc (înemeind o țară)" și (tranzitiv) "a întemeia, a înființa, a funda". În Micul Dicționar Academic (MDA, 2002), definiția se reduce la: "a se așeza într-un loc" "a întemeia o țară". În marele dicționar
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
tirez pana în Grecia" (connect.co.ro); "mă tirez cu fruntea sus!" (animale.ro), fie, mai rar, cu pronumele expletiv o: "eu o tirez în bloc" (mitnick.weblog.ro); "Marea Britanie o tirează din Irak!" (dannitablog). Rar, verbul apare chiar că intranzitiv, neînsoțit de nici o formă pronominala: "De ce nu se duc, toți cei care tirează de la ore, să caute un loc de muncă și să lucreze?" (linkmania.ro). Desigur că structurile au apărut prin analogie cu cele ale altor verbe familiar-argotice cu
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura portofele" ("J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a toutes leș personnes", Libération, 13.03.1978) sau chiar intranzitiv ("On était dans le métro, on tirait", ibid.). În construcție cu un pronume reflexiv - se tirer - , verbul are de multă vreme, în franceză populară și colocviala, sensul de "a pleca, a scăpa, a fugi" (cf., de exemplu, Petit Robert 1991
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
trebui analizate pe larg, într-un manual de literatură, ca ilustrare a dezastrului la care poate duce lipsa de bun-gust. Remarcăm imediat poetizarea facilă și gongorică, ornamentată cu agramatisme (se curse în loc de se scurse, verbul a tăia folosit ca verb intranzitiv). Dar și mai neinspirată decât poetizarea este asocierea ei cu o observație prozaică: „Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri.“ Ne aflăm, așadar, într-o stațiune balneoclimaterică. Un bărbat și o femeie fac amor până la extenuare, o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ceaușescu apare ca o expresie a patologiilor ideologice ale secolului XX, un eșec al utopiilor, și în mod straniu, și victimă a propriului eșafodaj autocratic, descompus de enzimele puterii, vidat, marionetă animată de impulsuri epileptoide, vorbită de un discurs inept, intranzitiv, un posedat dostoievskian. În scena procesului, din acest Ceaușescu a mai rămas doar un clișeu obsesional, este drept, unul care-l califică pentru tragedie în raport cu grotescul absolut al completului de judecată care în loc să-l incrimineze îl redă ficțiunii eroice a
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
țărani cum puteau ei mai bine (ajutați de primarul vândut firmei)" (comentariu pe site-ul hotnews.ro, 20.09.2007). DEX (ultima ediție, 2009) și Noul dicționar universal (NDU, 2006) nu cuprind noua construcție, indicând pentru a abuza doar folosirea intranzitivă și sensurile vechi (DEX: „a uza de ceva în mod exagerat; a face abuz"; „a comite ilegalități, nedreptăți, profitând de o situație, de un titlu sau de putere"). Doar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) schimbă ceva, introducând noua accepție, într-
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
oarecum mai jos, sub bolta imensă a rețelei de informație - sau, pur și simplu, sub fereastra ecranului. Evoluțiile lexicale implică și o bună doză de arbitrar: ne putem întreba de ce a fost ales a urca (de obicei verb de mișcare intranzitiv, mai rar tranzitiv: a urca sacii în căruță) și nu a ridica (mult mai frecvent ca verb tranzitiv). Exemplele în care e utilizat cu acest sens a ridica („momentan am ridicat pe net ce se vede ca să văd cum reacționează
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
ar putea fi și preluată din franceză, unde există, alături de forma dominantă paniquer, și varianta se paniquer („Paris se panique”, citat din 1968, în Trésor de la langue française informatisé). În ultima vreme, alături de a se panica apare uneori și varianta intranzitivă a panica: „unii au panicat că se închide site-ul” (Evenimentul zilei, 17.01.2011); „Americanii or fi panicat că acolo sunt mai panicarzi” (ibidem); „o femeie o ia razna când lumea din jurul ei panichează (flu.ro). E mai puțin
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
paliere sonore morfologice și sintactice tatonează modalitățile cele mai adecvate întru relevarea nuanțelor gîndirii și sensibilității poetice. Mai mult, atunci cînd suntem în prezența unor produse artistice autotrofe, muzica și textul devin inseparabile, întrucît ele coabitează într-o simbioză perfectă, intranzitivă. în vreme ce, atunci cînd muzica poate supraviețui textului (în ipostaza sacrificării acestuia), avem de-a face cu producții artistice heterotrofe, în care asocierea text-muzică este sub semnul convenționalului și arbitrariului, textul devenind pretext, iar muzica - simplă proteză ori, dimpotrivă, corpore sano
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
Mondial, odată cu prestigiul Rezistenței, după care poezia a ieșit de pe scenă. Poate și pentru că atunci poezia a devenit mai greoaie, marcată de filozofie, o „poezie ontologică”, din anii 1950, apoi vorbim despre o poezie dominată de lingvistică, experimentală și, deci, „intranzitivă”. Ea e de fapt tranzitivă, dar într-un fel oblic, indirect. Ceea ce e interesant astăzi, este că poezia revine pe scenă, dar tocmai acolo unde n-o aștepți: în producțiile de artă vizuală, arta video, de pildă, instalații, în opere
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a XV. Verbele intranzitive, verbe cu două complemente, verbele cu prefixe, aspecte, diateze XVI. Sufixele verbale, participiile XVII. Declinarea temelor terminate în consoană XVIII. Sufixele nominale XIX. Sufixele feminine XX. Samăsa - Cursantul va observa, în primele lecții, prezența unui cerculeț punctat lângă un semn
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
de Lazaro sunt explicate magistral de Maria Luisa Bruguera Nadal: „Lazaro Carreter îl numea pe Mingote ironist și nu umorist și explică motivele. Umorul are de a face cu transgresiunea raționalului fără scopul de a-l schimba; adică, o atitudine intranzitivă. La Mingote, exista o dorință de a provoca schimbarea lucrurilor. Pentru Lazaro, dezacordul cu ceea ce este regulamentar constituie fundamental umorului, a cărui extrema o numim comic. La celălalt capăt, dobândește forme mai suave și provoacă senzația de plăcut a unui
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
Turneele cu Polina Manoilă și cântecul ei oltenesc au răzbătut pretutindeni, constituind întotdeauna o iluminare spirituală în modul de a privi spectacolul elevat, a simți și înțelege muzica aurorală folclorică românească și orizontul ei. Prin Polina Manoilă, contemplarea și perceperea intranzitivă a folclorului românesc depășește frontierele românești, valoarea lor conferindu-le o libertate cândva imposibilă pentru mulți, în China, Ungaria, Polonia, URSS, America, Israel, Anglia, Olanda, Danemarca, Cehia, Slovacia, Coreea, Iugoslavia, Italia, Grecia, Canada, Algeria, Franța, Bulgaria, Turcia etc... Mihail Gorbaciov
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.> niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr. a logodi sèsi, -a s.m.
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
ćeksinl`er; girsinl`er; ćalïśsïnl`ar; pallasïnl`ar [ćek- a pleca; gir- a intra; ćalïś- a munci; palla- a crăpa (verbe intranzitive)] P. III sg. și p. III pl. au formele de prez. conj. popular turcesc, ce folosește imperativul. P. II pl. reproduce forma de p. III pl., imitând verbele de conjugarea rromă. P. I pl. provine dintr-o formă hipercorectă (-lık
CONJUNCTIVUL PREZENT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373050_a_374379]