4,189 matches
-
Marius Chivu Puține romane de debut, postdecembriste, și-au cîștigat o notorietate a lor așa cum s-a întîmplat cu romanul Ceciliei Ștefănescu, Legături bolnăvicioase: comentată favorabil, epuizată din librării (chiar dacă tirajul relativ mic face irelevant acest aspect) și intrată destul de repede în bibliografia unor cursuri opționale sau chiar făcînd subiectul dizertațiilor universitare, cu o traducere în franceză (în cadrul proiectului Les Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
etc.". Semnatarul acestei confesiuni este dl Valeriu Stancu (în Cronica de pe iulie). Protagonistul, firește, dl Valeriu Stancu. Laudă-te gură! Din Basarabia De la Bălți, din Basarabia, primim nr. 1-2 pe 2002 al revistei SEMN. Revistă literară, cum citim pe copertă, intrată deja în al cincilea an de existență. Reținem bilanțurile: poezia, proza, dramaturgia și critica anului 2001. Cărți apărute dincolo, ca și dincoace de Prut. Apoi, două interviuri: cu dna Simona Popescu și cu dl Daniel Vighi. Numărul se deschide cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
caste, dar se minunează cum de citește lumea asemenea "aiureli"). Una dintre cele mai originale trăsături ale sale mi se pare folosirea jargonului unei familii, cu vocabularul ei special, menit să dezvăluie "secretele" . Cititorul e prins treptat, ca orice nou intrat - prin naștere sau căsătorie - într-o familie, căreia îi deprinde limbajul, îi află poveștile, "și când le afli pe toate ești unul de-al lor". Iar traducerea Danei Crăciun permite la rândul ei, în limba română, această prindere. Vitalitatea și
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
din română (versifica-zio-ne, revolu-zio-ne, revi-sio-nismo, mi-nia-tura, bi-liar-do, bar-bie-re etc., în De Mauro 2000). Așadar, regula românească e mult mai "latinizantă" decît cele ale altor limbi romanice; desigur, fenomenul poate fi explicat prin faptul că ea a fost impusă unor cuvinte intrate mai tîrziu în limbă, alcătuind un strat lexical cult, modelat în parte după latină, diferențiat de cel popular - atît în fonetică (pentru că admite grupuri de sunete absente din cuvintele populare, e- inițial etc.) cît și în morfologie (prin pierderea unor
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
ar fi cunoscutele peisaje venețiene, dar și toate celelalte repere ale spațiului natural și construit, el pare a se înscrie în parametrii legitimi și previzibili ai genului. Apar, astfel, imagini acvatice, peisaje cretoase scăldate în lumini sudice, alături de repere arhitecturale intrate demult în patrimoniul de imagini al întregii lumi. Dar adevărata preocupare a lui Boca se manifestă dincolo de toate locurile comune și de nenumăratele imagini șablon instituite și, în același timp, erodate prin uz. Pictorul se apropie de modelul său peisagistic
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
Agathon a fost schimbat fiindcă nu rata nici o ocazie să debiteze prostii în public. Ne-am înșelat, de fapt PSD i-a acordat repaus vocal ocupatului domn Agathon. Un titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare prevede: Soțul bătăuș ajunge în stradă”. Așa o fi, dar după ce se întoarce acasă domnul soț, ce face el oare? Credeți că-i aduce flori doamnei? Dar să dea Dumnezeu să se înșele Cronicarul și să bage
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a unor ceremonialuri domestice intrate demult în stereotipia cotidiană. Formele care se nasc din aceste premise, fără utilitate nemijlocită și fără legături directe cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov în 1988) cu întreaga problematică artistică și cu mentalitatea estetică ale pictorului interbelic. Făcînd parte din aceeași generație cu Țuculescu, Baba, Ciucurencu, Țipoia etc., adică generația artiștilor formați în libertate și intrați, apoi, la maturitatea lor deplină, în cea mai agresivă captivitate, el a trebuit să facă față unor presiuni contextuale și subiective pe care cu greu le-ar fi putut suporta un om obișnuit. Perfect racordat la momentul artistic internațional, cu
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
Gina Sebastian Alcalay Nu, nu am de gînd să recurg la definiții filozofice ale noțiunilor de absolut și relativ sau să invoc pe acelea de timp și spațiu în teoria lui Albert Einstein, intrată după cum e bine știut, în patrimoniul fizicii moderne. Voi menționa doar că nici acestă din urmă teorie, nici altele avînd la bază ideea relativității nu au putut împiedica, în planul practicii sociale recrudescența diferitelor întruchipări ale tendințelor absolutiste. Căci ce
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
de o parte, narativ și iconolog, el îl caută pe Dumnezeu cu o obstinație și cu o umilință aproape de masochism, iar, pe de altă parte, își exhibă permanent fascinația pentru amorf și coruptibil, pentru materia precară și pentru miasmele cărnii intrate ireversibil în fermentație. Citatul din Biblie, invocația cristică și transparența icoanei, ambalate în note de jurnal și în felurite cogitații colorate moral și metafizic, se împreună cu trupul nud din fotografii, costeliv pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
prezenți la apel. Premiile literare există, din abundență. Ele sunt în număr relativ fix, sunt decernate prin tradiție toamna, au funcția unor stimuli pentru scriitorii care încă nu le-au obținut și a unor certe obligații și avantaje pentru cei intrați deja în posesia lor. Cel mai rîvnit și mai prestigios premiu literar german este Premiul Büchner, dotat cu 40 de mii de mărci, decernat de Academia de Limbă și Poezie din Darmstadt. Anul acesta, distincția i-a revenit scriitorului și
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Radu Cosașu însuși (cu episodul "adevărului integral"), Eugen Barbu, Petru Dumitriu, Lucia Demetrius ș.a., întreaga viață literară în timida deschidere "cu voie de sus", de la începutul anilor '60. Transformate în personaje ale unor întîmplări intrate - unele - în folclorul lumii literare românești (nu pot să-mi dau seama cum pot fi ele percepute de cititorul străin), toate aceste persoane sînt cam sărace față de referentul real pe care îl are cititorul român. De pildă, Paul Georgescu - o
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
articolului din Jerusalem Post se intitulează chiar așa: ,Prințul român: denunț pe unchiul meu nazist"), Paul Lambrino urmărește să strice echilibrul relațiilor excelente dintre statul român și cel israelian. Și asta în numele a ce? Al banilor la care probabil visa, intrați astăzi în buzunarele omului pe care-l urăște cel mai mult pe planetă. Replica fermă a unui grup important de intelectuali români de origine evreiască, din țară sau din străinătate, reașază lucrurile în făgașul lor normal. Adică în cadrul dezbaterii ce
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
vine în imediata noastră contemporaneitate (el moare la Brașov în 1988) cu întreaga problematică artistică și cu reflexele estetice ale pictorului interbelic. Făcînd parte din aceeași generație cu }uculescu, Baba, Ciucurencu, }ipoia etc., adică generația artiștilor formați în libertate și intrați, apoi, la maturitatea lor deplină, în cea mai agresivă captivitate, el a trebuit să facă față unor presiuni contextuale și subiective cărora cu greu le-ar fi putut face față un om obișnuit. Perfect racordat la momentul artistic internațional, cu
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
marcate ca familiare și populare. Un merit incontestabil al Dicționarului - corespunzând, cred, așteptărilor publicului celui mai larg - stă în introducerea în inventarul său a unor cuvinte care lipseau din diferite motive în ediția anterioară. Multe sunt de fapt chiar cuvinte intrate sau impuse în limbă în ultimele decenii, mai ales după 1989. Dar despre acestea, mai pe larg, altă dată. * Oricît de serios ar trebui să fie acest text lingvistic, nu mă pot abține să nu semnalez riscul unei teribile confuzii
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
pe imașuri feerice, ci în labirintul enciclopediei de uz personal. În cazul Ioanei Bot, două sunt modelele dominante: tradiția autohtonă a prozei de hălăduială, pe care autoarea o invocă frecvent, amintindu-și cu ironie de "strămoșul Dinicu", și figura Alisei, intrată acum nu în țara minunilor, nici măcar în țara cantoanelor, ci "într-o carte, văzând aievea ceea ce știam doar din poze și din texte." (În treacăt fie spus, referința la eroina lui Lewis Carroll apare și în romanul Tricephalos al Ruxandrei
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
oameni, pe de o parte, și spiritul lor antreprenorial și mai ales dezvoltarea explozivă din Silicon Valley, pe de altă parte. Corect, este o selecție foarte dură însă este făcută cu cap. Numai în acest mod poți să controlezi valorile intrate și să ai garanția că șansele ca numărul celor care nu vor confirma o să fie foarte scăzut.
Sindromul impostorului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82394_a_83719]
-
cu aripi vivisecționate. Eram neagră de trecerea puhoiului de ani, dar Astrologul spunea că doar acum mă copsesem pentru a-l afla pe mortul meu cu barbă albă, care-și dăduse duhul printre infirmieri cu venele- răsucite-n salbă. Așa că intrat-am în gura dragonului și duși am fost spre cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
cimitirul Vară. La poartă nu se afla nici Dumnezeu, nici un diavol, nici măcar un Cerber cu poftă de ducă, doar forsytia, glicnă, regina nopții și bougainvilliers, ciclamen corcit cu galben și mov, ca pentru niște morți cu morminte fauve. Din greșeală intrat-am în Muzeul Suprarealist al Cimitirului. Aici, o Angioletta, adică un fel de îngereasă șuie, ne-a pus să ne semnăm în registrul pentru musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
fasole, înmărmurit în fața a ceea ce Molero numește cel mai mare foc de artificii ce s-a pomenit vreodată în materie de bătaie, învălmășela perfectă, filmul decupat din carne vie, realitatea care se suprapune mitului, visul nu înseamnă nimic pe lângă asta, intrați, băieți, intrați, iată cea mai mare cafteală din toate timpurile, realizată într-o singură ședință și fără să ai nevoie să mai cumperi bilet, fără decoruri de carton, fără trucaje, fără pauză, continuă imediat, capete, picioare și brațe indiscutabil sparte
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
un motiv cam obscur, legat de focurile care ard sub pămînt - este de-a dreptul maiestuoasă pentru America provincială și are un aer pe cît de istoricizant, pe atît de imprecis. Clădirile sînt în stil neoclasic sau baroc, dar, odată intrați, descoperim repede pivnițe și galerii unde întîlnim roți de fîntînă și scări de lemn, dar în care funcționează, din cînd în cînd, și lifturi. Nu lipsesc sunetele de sirenă, care nu anunță bombardamente, ci treceri de la o lume inundată de
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
franceze, spaniole, rusești, chiar engleze în perioada romantismului târziu, încât a face astăzi operații pe cord deschis, aproape dispărut, mi se pare un joc de prelungire a unui ADN-eu care nu mai are o cauză de circulație tulburătoare. Lumea concretului, intrată brutal în canalele secrete ale creierului cuiva, duce, fie la revolte în genunchi, fie la bucurii halucinante, gen proiecții infantile. Practic, în U.S.A, ele sunt stimulate de analgezice, droguri, pedepse sexuale în afara cadrului oficializat(deloc dumnezeiești sau filozofice), nu
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
începutul lui 1948, situația mea de persona non grata a continuat, practic, pe parcursul vieții mele în România, cu unele trecătoare intermitențe". Cum așa? Poetă a regimului comunist, la care a aderat cu un entuziasm ce nu l-a dezmințit niciodată, intrată, în pofida unor neajunsuri colaterale, minime, în lista autorilor "consacrați" ai acestuia, Nina Cassian se plînge de tratamentul la care a fost supusă în țară. Se află totuși în chestiune "relațiile" sale cu autoritățile. Aici apar niște confuzii. Aceste "relații" cu
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mămăligă și întinge cu cocoloșul în obiectul sugerat, ca timp, după aceea, de înghițit în sec, slavă Domnului, patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]