35 matches
-
ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a afluenților săi. Este alcătuită atât din specii ierboase (Tripholium pratense, Tripholium hibridum, Tripholium repens, Poa pratensis, Poa palustris, Ranunculus repens,Ranunculus sardons, Agrostis stolnifer, Alopecurus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
prezentate în continuare. Au fost stabilite 15 grupe ecologice noi (inclusiv tipurile de stațiuni și tipurile de pădure corespunzătoare) (1 de molidișuri, 2 de laricete, 1 de culoare de avalanșe, 1 de făgete montane-premontane, 2 de pinete, 1 de silvostepă intrazonală, 3 de câmpie forestieră înaltă, 1 de lunci interioare, 2 de Lunca și Delta Dunării, 1 de incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării), care au fost constituite fie pentru încadrarea unor situații staționale întâlnite în ultimii 20 de ani
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
noi (inclusiv tipurile de stațiuni și tipurile de pădure corespunzătoare) (1 de molidișuri - 8A, 2 de laricete - GE 14A, 34B, 1 de culoare de avalanșe - GE 14B, 1 de făgete montane-premontane - 30A, 2 de pinete - 33A, 34A, 1 de silvostepă intrazonală - GE 82A, 3 de câmpie forestieră înaltă - 75A, 76A, 76B, 1 de lunci interioare - GE 100A, 2 de Lunca și Delta Dunării - 107A, 107B, 1 de incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării - 114A). Aceste grupe ecologice noi au fost
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
executa în suprafețele goale, corespunzător condițiilor microstaționale Pericol mare de incendii 1 - Arboret cu valoare științifică deosebită „inclus” în aria pinetelor din Banat GRUPA ECOLOGICĂ 34A (GE 34A) Montan de pinete (i), soluri hidromorfe-turbării, V. ed. mic Condiții staționale: Răspândire intrazonală sub formă insulară în spațiul montan, de regulă în FM 1 -FM 2 (Coșna-Teșna, Comandău, Tălișoara, Moldovița, Juravlea, Dărmănești, Sebeș, Beliș), în terenuri așezate, pe întârzieri de pantă, microdepresiuni, la bază de versanți; substraturi foarte diferite, acoperite (colmatate) cu materiale
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Târgoviște-Ploiești și Câmpia Râmnicului; substraturi de pietrișuri calcaroase sau alte roci similare; soluri rendzinice litice, brune rendzinice (rendzine tipice, calcarice, scheletice și eutricambosoluri var. subrendzinice) ș.a. fiziologic puțin-mijlociu profunde, de regulă cu mull-moder calcic xeric. Tipuri de stațiuni: 8221* - Silvostepă intrazonală (edafică) în zonă forestieră, rendzinic, Pm/i Tipuri naturale de pădure: 8117 * - Stejăret brumăriu pe rendzine-brancioguri (m-i) Compoziții-țel: a 1 - 5 St.b + 1-2 Pi.n + 3-4 Pa (Te, Fr 1 ), Sb, Vi.t, Mj, Ct, Ll a 2 - 5-6 Ce + 2 Pi.n + 2-3
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
brumăriu cu cer și gârniță (s) 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu (m) 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (m) 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță (m) 8221* Silvostepă intrazonală (edafică) în zonă forestieră, rendzinic, Pm/i 8117* Stejăret brumăriu pe rendzine- brancioguri (m-i) GE 82A pu Câmpie tabulară-piemontană de stejărete xerofile de stejar brumăriu (m-i), stejar fos (± gorun, gârniță), soluri scheletice, calcarice, V. ed. mijlociu – mic 9320 Silvostepă mijlocie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
m)” 9722 „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” 9723 „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)” 9 Descrierea generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. în zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Regimul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
lunci înalte (m)” „Anin negru pur de productivitate superioară, din regiunea de dealuri (s)” „Zăvoi de anin negru (m)” 9911 „Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s)” 9. Descrierea generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. În zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Există
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
solurile prezente în cadrul ariei naturale protejate fac parte din regiunea de deal și podiș, respectiv Podișul Moldovei. Astfel, învelișul de sol se caracterizează printr-o gamă variată de soluri zonale, faeozomuri, la care se adaugă pe suprafețe de soluri intrazonale, protisoluri și antrosoluri (Rădoane, 2002). Ponderea cea mai mare în ceea ce privește clasele de soluri o deține clasa protisolurilor, care ocupă 206,25 ha (23,51%) din suprafața totală a sitului (877,5 ha). Urmează ca răspândire clasa faeoziomurilor cu o suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
cu soluri brune luvice asociate cu regosoluri, iar cei din partea de sud și sud-vest cu soluri vertice și chiar vertisoluri. Pe lunci sunt soluri aluviale în diferite stadii de dezvoltare, de la aluviuni crude până la solurile zonale sau intrazonale spre care evoluează, structura lor depinzând de factorii pedogenetici determinatori. Corespunzător acestei secțiuni, anexată se regăsește Harta pedologică ( Anexa nr. 2 - Harta nr.6). ... 2.4. Clima Clima este temperat continentală, cu influențe mediteraneene. Temperatura se încadrează între izoterma de 10°C și
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
o serie de “excepții de mediu”, reprezentate de unele discontinuități naturale, cauzate în general de factori geomorfologici. Astfel, unele catene orografice impun, pe restrânsele suprafețe pe care le ocupă, o azonalitate climatică, care generează la rându-i areale landșaftice atipice, intrazonale, situate de regulă, la marginile spațiului arab: catenele montane din sudul peninsulei arabe, munții Atlas din Maghreb, munții Liban și Antiliban din regiunea levantină, elemente ce au adăpostit și favorizat însă de-a lungul vremii dezvoltarea unor entități statale, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile umane mari din regiunea atlantică marocană și din cea levantină, unde s-a înregistrat succesiunea și continuitatea entităților politico-statale, inițial berbere și feniciene, iar ulterior arabe. b. Deșerturile ocupă cea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa protisolurilor (soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS 1980), clasa antrisolurilor (soluri neevoluate), clasa hidrisolurilor (soluri hidromorfe, cf. SRCS 1980), cu o dezvoltare mai redusă în suprafață. * Cernisolurile (molisoluri după SRCS-1980): Sunt reprezentate prin tipurile cernoziom și faeoziom. Cernoziomurile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în funcțiune nici pînă azi, sol de luncă intrazonal/azonal, Burluși 10 piemont celulele stem de pădure, Valea Oltului pod cu orizont Uzinele sodice Govora, "Spune-i acoperișului pe nume: Bramac", B 24 WJG "Carpați Retro", Fiat retromobilul, " Pentru sănătatea dumneavoastră evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi radio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief (accidentat), pânzele de apă (aproape de suprafață),compoziția rocii (marne gipso -clorurate), ca și vârsta elativă a formelor de relief au schimbat sau încetinit mersul proceselor pedologice, s-au format soluri intrazonale și azonale. Între solurile zonale se deosebesc: 1) - Cernoziomuri cambice răspândite pe interfluvii, cu pante slab înclinate, pe substrate de solificare a căror textură a permis un drenaj normal al solului. Se deosebesc următoarele subtipuri genetice: a) -Cernoziomul cambic slab
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
frecvent se întâlnesc soluri brun montane acide de pădure, superficiale până la mijlociu - profunde, de troficitate mijlocie, acoperind suprafețe mai întinse, și soluri brun montane de pădure, mijlociu - profunde, cu troficitate ridicată. La limita inferioară, pe suprafețe mai mici, apar soluri intrazonale, înmlășinate, adesea lipsite de vegetație lemnoasă. Rezervația are 5 parcele forestiere, dintre care 3 sunt zonă de protecție integrală, una este zonă tampon și una este zonă de vizitare; în zona tampon s-au oprit tăierile din anul 2003, deoarece
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
corespunde etajului bioclimatic de pădure în care ponderea cea mai mare o dețin asociațiile forestiere de amestec (Querceto-Fageto-Carpinetum). Sunt soluri eubazice, cu o reacție moderat până la puternic acidă, cu orizontul B bogat în argilă, care favorizează fenomenul de pseudogleizare. Solurile intrazonale se găsesc sub formă de benzi sau insule de-a lungul șesurilor și pe versanții afectați de eroziune și procese deluviale. În cadrul acestor soluri au fost incluse solurile apaținând claselor hidrisoluri, antrisolurilor și protisoluri. Bazinul hidrografic Bahluieț se suprapune peste
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
3.2.2. Habitate după clasificarea națională Habitat R1518 Comunități ponto-sarmatice cu Salicornia - europaea - prostrata și Suaeda maritima Răspândire: Nisipuri maritime și continentale, puternic sărăturate, terenuri sărăturate din Câmpia Română și Moldova - Lunca Jijiei. Suprafețe: Reprezintă un tip de vegetație intrazonală și ocupă suprafețe de la câteva mii de pătrați până la 4-5 ha. Stațiuni: Altitudine: mici, de 3-4 m până la 200-250 m, în Moldova. Clima: continentală, T = 11,5-100°C; P = 400-450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de bonitate rezultate în urma studierii datelor analitice, indică o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și a fost înregistrată în anul 1996. Cantitățile de precipitații sunt de 650-750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
vegetale naturale este sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]