66 matches
-
problema receptării în epocă a manifestelor și a programelor literare, asupra căreia însă nu insistă, deși cred că ar fi dus la concluzii surprinzătoare și foarte utile: aceste texte "înving timpul dincolo de confidențialitatea ecoului imediat. Câți cititori vor fi citit Introducția la Dacia literară sau chiar Arta poetică a lui Boileau în momentul tipăririi lor? La fel, manifestele avangardei europene, deci și române?". Chiar așa, câți și, mai ales, cu ce efect? Nu cumva avem o imagine eronată, proiectând interesul nostru
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
judicios intitulate Exerciții pentru mîna dreaptă. Scriu aceste rînduri răsfoind sus-numita carte, apărută de curînd la Editura Paralela 45, colecția Avangardă, în format nu toc-mai de buzunar și nici prea subțire (ca un ziar împăturit, ar spune unii), cu o introducție de o pagină, pentru uzul cititorului inspirat, asupra ediției pe care o are sub ochi (și care adună chin--tesența operei lui Costin). Cîți au citit, într-adevăr, pe Jacques Costin la noi? Atît de puțini - Mihai Zamfir, printre alții, încît
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie de apogeul operei unor personalități caracteristice pentru curent (1883, anul de vîrf al lui Eminescu). Etapele se suprapun deseori la capete. E firesc. Întreaga schemă se
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
de rang secund. Cum e îndeobște știut, s-a angajat devreme în activitatea publicistică. După ce a colaborat la publicațiile lui Asachi, creează la Iași, împreună cu Alecsandri și Const. Negruzzi, revista Dacia literară, de interes istoric hotărîtor. Articolul-program, rămas cunoscut drept Introducție, este semnat de Kogălniceanu. Document literar esențial, este mereu citat pentru idealurile urmărite de noua revistă: "O foaie, dar, carea, părăsind politica, s-ar îndeletnici numai cu literatura națională, o foaie carea, făcînd abnegație de loc, ar fi numai o
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
sens propriu, un autor de ficțiuni literare, deși, în cîteva scrisori, el cedează pornirii de a fabula, inventînd situații, personaje și tot felul de subiecte pe care le prezintă drept istorice, urmînd parcă, după patru decenii, recomandarea lui Kogălniceanu din Introducția la Dacia literară. Narațiunea istorică era la modă în întreg romantismul Biedermeier, dovadă romanele lui Alexandre Dumas ori piesele de teatru ale lui Victor Hugo în Franța, celebrii congeneri, cu doar un deceniu și jumătate mai vîrstnici decît Ion Ghica
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
începe epoca de dinaintea sau din urma ei, ci se "pregătește", subteran, o bucată de vreme, prelungindu-se apoi, tot subteran, ani buni, periodizarea actuală a literaturii diferă considerabil de aceea de odinioară. Iată: romantismul se întinde de la manifestul lui principal, Introducția la "Dacia literară" din 1840, și pînă cînd Ghica și Eminescu își publică operele, atît de caracteristice pentru romantism, în proză, respectiv în poezie, adică pînă în jurul lui 1880. Este limpede totodată că avem încercări romantice înainte de anul manifestului (Heliade
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
a fost niciodată o problemă franceza. Erau bilingvi în chip natural. Maiorescu a scris și el în germană o parte a însemnărilor zilnice. Bilingvismul a funcționat atît la scriitori care se considerau pioneri ai literaturii naționale (Kogălniceanu, care recomanda în Introducția la "Dacia literară", să se scrie pe teme naționale, era el însuși bilingv), cît și la alții aparținînd conștient maturității literaturii noastre. Doar naționalismele succesive și perioada comunistă au ignorat această predispoziție și au lăsat impresia că scriitorul român e
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
cvadripartită pe care o propune? Iată: am avea până prin 1830 o fază premodernă, în care n-ar exista cu adevărat o conștiință a literaturii. De ce 1830? Un an de graniță ar fi fost 1840, de când datează primul manifest romantic, celebra Introducție la „Dacia literară”. Cât privește conștiința literaturii, ea este evidentă în Istoria ieroglifică, în Țiganiada, chiar și dacă s-au publicat mai târziu, dar au fost scrise conform standardelor dinainte de 1830, ca să nu mai vorbim de Testamentul lui Ienăchiță, de
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
e cine știe cât de greu de alcătuit, fiind vorba de ceva mai mult de un secol și jumătate de literatură în înțelesul nostru de azi. Primul canon a fost acela al generației pașoptiste și formularea lui limpede o găsim în celebra Introducție la Dacia literară a lui Kogălniceanu." Cu minime cunoștințe de istorie, restul descripției se poate aproxima de la sine. Manolescu tratează, așadar, nu canonul în sine (am mari dubii că, la noi, noțiunea e funcțională, în lipsa unor antipozi viabili), ci succesiunea
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
și continuând cu „Abecedar” de la Brad, cu „Dacia“ și „Colocvii“ de la București, dar și una de îndrumător prin articole-program, cu o claritate ideologică și artistică remarcabile (de ex. articolul - program al „Daciei” (1941), Cuvinte pentru început se aseamănă cu celebra Introducție de la „Dacia literară” (1840) a lui Mihail Kogălniceanu și încheind cu revista „Colocvii”, una din cele mai bune publicații pedagogice ale învățământului românesc din perioada postbelică. Activitatea de îndrumător cultural capătă noi valențe prin coordonarea Editurii „Miron Neagu” de la Sighișoara
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
pe clasificarea lui Thibaudet, ca să nu abuzez de cunoștințele de literatură franceză pe care le aveți. Dar iată cum stau lucrurile în literatura noastră de după 1800: generațiile coincid aproape perfect cu modificările de paradigmă istorică. 1840, debutul Romantismului cu programul Introducției la „Dacia literară”; 1870, junimismul critic maiorescian; 1900, naționalismul iorghist; 1920, modernismul lovinescian; 1950, realismul socialist, urmat de mica liberalizare care a permis un remake modernist; 1980, postmodernismul; 2000, literatura postcomunistă. Singurele „precipitări” se constată în apariția modernismului lovinescian, când
Neuitatul Thibaudet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3261_a_4586]
-
d. va fi, previzibil, da. Vag didactice, de-un didacticism polemic, de fapt, și, în general, bine țintit, demonstrațiile lui Alexandru Mușina apără dreptul la liberă circulație al literaturii. Departe de-a asculta de doctrina (cam de-o seamă cu Introducția... lui Kogălniceanu) ,prin noi înșine", arta are nevoie, cît ar fi ele de neliniștitoare, de influențe. De confruntări extra muros și de schimburi. De agoră, iar nu de ghetou. Așa că între o opțiune formală, a criticii care lucrează cu ,piese
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere între ei. Mai poate însă astăzi un manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă, să fie emblema culturală a unei grupări, precum manifestul Cercului literar de la Sibiu? Întrebarea nu se vrea una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul comunist semnat de Marx și Engels a zdruncinat istoria
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
considerații arheologice, relatări geografice, mențiuni etnografice și antropologice, discursuri lirice - laude - privitoare la limba, viața și puterea de creație a poporului român” - Dumitru Micu. ,,Au trecut mai mult de două sutimi de ani - scrie Mihail Kogălniceanu - în prima frază a introducției la Arhiva Românească (1841) - de când Opitz în versurile sale, vechi de formă, dar nouă de idei, cântă numele românilor și pentru exemplificare citează secvențe privitoare la limba română, la datinile românești și la înfățișarea fizică a celor mai vechi locuitori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
împreună cu Kogălniceanu și Alecsandri, iar în primul număr al revistei Dacia Literară i se publică nuvela istorică, „Alexandru Lăpușneanu”. Din programul revistei Dacia literară trebuie mentionate câteva aspecte la care a subscris si Negruzzi și care se regăsesc în articolul „Introducție“, scris de M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei: - combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre; -crearea unei literaturi de specific național: în locul imitării scriitoriilor străini să se creeze literatura autohtonă, inspirată din istorie, natură și folclor. Istoria este privită ca model
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
talentul eminent de cuvântare, posedă pe deplin obiectul său, așa că se poate numi cu drept cuvânt o autoritate în materie. Vom urma regulat cu dările de seamă asupra acestor prelegeri. [ 16 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI T. MAIORESCU ÎNTÎIA PRELEGERE Introducție - Interesul cercetărilor metafizice - Progresul științelor exacte. Unitatea forțelor în natură - întrebări ce se impun - Utilitatea logicii D. Maiorescu începe prin a arăta auditorilor că are intenția a face un șir de prelegeri în toate vinerile la 4 1/2 după
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în prelegerea d-lui Maiorescu, care, aplicând principiul evoluțiunii, conchide la necesitatea unei astfel de perfecționări a ființelor organice încît durerea și întunecimea intelectuală, caracteristice până astăzi, să dispară. [ 23 noiembrie 1880] PRELEGERILE D-LUI T. MAIORESCU A DOUA PRELEGERE Introducție - Aristotel - Retorica - Emoția - Argumentul - Logica - Metoda Materia, obiectul logicii, este de domeniul gândirii curate. Pentru această știință dar nu există un substrat sensibil; obiectul ei nu se poate expune a fi controlat cu sensurile. Aci stă deosebirea fundamentală dintre știința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din veacul de mijloc și până mai anii trecuți, s-a făcut cultura generațiilor tinere. Ca exemple de absurditatea metodei de a procede prin definiție și prin teză dată, profesorul citează un pasaj dintr-un curs de filozofie oficial francez, introducția {EminescuOpXI 416} textului în gramatica română, predat până mai deunăzi în școalele noastre, care începe cu faimoasa frază: "Gramatica este arta de a vorbi și a scrie corect", și introducția unui curs de literatură, admis de Ministerul Instrucției ca manual
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
citează un pasaj dintr-un curs de filozofie oficial francez, introducția {EminescuOpXI 416} textului în gramatica română, predat până mai deunăzi în școalele noastre, care începe cu faimoasa frază: "Gramatica este arta de a vorbi și a scrie corect", și introducția unui curs de literatură, admis de Ministerul Instrucției ca manual școlar. E de mirare cum cu astfel de metodă au fost capete cari au mai ieșit sănătoase din școală. Potrivită minții omenești, folositoare și practică e desigur metoda genetică; aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și 1862 ambele tomuri au fost reeditate. Publicația, pe care Kogălniceanu o dorea trimestrială sau măcar anuală, trebuia să contribuie, alături de colecțiile de cronici românești tipărite tot de el, la adunarea și publicarea documentelor din trecutul Țărilor Române. O importantă Introducție la primul tom, scrisă de M. Kogălniceanu, justifică obiectivele noii reviste, printr-un elogiu adus tradițiilor naționale, istoriei - „cartea de căpetenie”, „paladiul naționalității noastre”. Studiul aprofundat al trecutului românilor devine o condiție a păstrării ființei naționale și un mijloc de
ARHIVA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 7 octombrie până la 4 noiembrie 1901, sub îngrijirea lui I. Constantinescu-Stans. În locul articolului-program, se reiau fragmente din Introducția lui Mihail Kogălniceanu la „Dacia literară”. Revista cuprinde rubricile „Partea artistică”, „Pagini uitate”, „Versuri din popor”, „Dări de seamă”, „Epigrame”, „Maxime”, „Scrisori inedite”, precum și folclor și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri G. Coșbuc, Maria Cunțan, Andrei Naum, St
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
23 august același an. Se pare că s-a revenit asupra suspendării, dar redactorul a înțeles că, în atmosfera creată, a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1859 se tipărește o a doua ediție, cu caractere latine. În Introducție, Kogălniceanu, redactorul „răspunzător”, aduce un omagiu încercărilor anterioare în direcția editării unor foi periodice, caracterizate drept tribune de răspândire a ideilor de progres social și cultural, de popularizare a cunoștințelor științifice, ca modalități evoluate de legătură cu un public mai
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
Se simțea, de aceea, nevoia unui organ de presă care să fie „o foaie românească” ce „s-ar îndeletnici cu producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune”. Inițiativa editării unei noi publicații, ideile expuse în Introducție și parțial materializate în ceea ce s-a publicat în revistă nu aparțin în exclusivitate redactorului responsabil, M. Kogălniceanu, ci reprezintă orientarea și spiritul angajat al celor mai reprezentative personalități ale culturii și literaturii românești din epocă, în frunte cu V.
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
nu aparțin în exclusivitate redactorului responsabil, M. Kogălniceanu, ci reprezintă orientarea și spiritul angajat al celor mai reprezentative personalități ale culturii și literaturii românești din epocă, în frunte cu V. Alecsandri, C. Negruzzi, Al. Russo, fiind sinteza aspirațiilor unei generații. Introducția formulează și teoria specificului național al literaturii, acel așa-numit „curent istoric-poporan”, dar relevă și necesitatea selecției operelor după criteriul valoric, crearea și promovarea unei literaturi originale fiind posibilă numai prin îndreptarea poeților și prozatorilor spre trecutul istoric, spre creația
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
atitudine critică netă de respingere a producțiilor lipsite de valoare. Se cere scriitorilor o literatură de „principii” (politice, morale)și de „tendință” (națională, progresistă), fiind condamnate unele scrieri mai ales pentru conținutul lor periferic și pentru lipsa unui ideal. Prin Introducția la „Dacia literară”, critica literară, practicată sporadic și până atunci, capătă o justificare de principiu și o misiune înaltă în propășirea literaturii. Ea trebuie să fie nepărtinitoare, să aibă în vedere numai opera, nu și autorul ei, să distingă ce
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]