KorAP: Find »[drukola/base=introiecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

107 matches

Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626

Acasa > Literatura > Naratiune > STAREA POETICĂ-INTROIECȚIE ȘI PROIECȚIE Autor: Ștefana Ivănescu Publicat în: Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Discutam cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în bibliotecă nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în

STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
Exceptând obligațiile școlare ( de care am scăpat de mulți ani), cititorul vrea să se relaxeze. Ce relaxare este aceea în care trebuie să stau cu creionul și caietul în față? În final, vă întreb, pe dumneavoastră, cititorii mei: ce este introiecție și ce este proiecție în ceea ce am exprimat? Addenda Percepție - proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; Introiecție - mecanism psihologic

STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
ce este introiecție și ce este proiecție în ceea ce am exprimat? Addenda Percepție - proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; Introiecție - mecanism psihologic prin care individul asimilează conștient unele percepții, integrându-le propriului eu. Proiecție - proces psihologic prin care individul ejectează percepțiile care nu sunt asimilate și integrate eului personal. Referință Bibliografică: Starea poetică-introiecție și proiecție / Ștefana Ivănescu : Confluențe Literare, ISSN

STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663

accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. STAREA POETICĂ-INTROIECȚIE ȘI PROIECȚIE, de Ștefana Ivănescu, publicat în Ediția nr. 755 din 24 ianuarie 2013. Discutăm cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în biblioteca nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în

ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
de individualizare, de abstractizare... Cititorul, la rândul său, este cuprins de reverie, visează, simte spusele poetului în mod individual, prin prisma spiritului sau, subconștientul se trezește... apar emoții de mult uitate... etc, etc. Citește mai mult Discutăm cu cineva despre introiecție și proiecție. La modul teoretic. Spuneam și că am deschis o listă de subiecte pe care trebuie să le aprofundez. Am trecut la acțiune. Cum în biblioteca nu am materiale legate de acest subiect, internetul să trăiască! Curentele moderne în

ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
Corola-publishinghouse/Science/248_a_788

Standage, Duda, & Ntoumani, 2003). Acest tip de reglare reprezintă o formă a motivației extrinseci (cea mai puțin autodeterminată formă) care se referă la acțiuni realizate cu scopul primirii unei recompense sau pentru evitarea unei pedepse (Standage & Treasure, 2002). Reglarea prin introiecție presupune un anumit grad de internalizare a comportamentului individului prin care controlul extern se transformă în control autoimpus (Standage & Treasure, 2002). Deși comportamentul este controlat extern sursa controlului este internalizată (sentimentul de vină), presiunea fiind autoaplicată (Standage et al., 2003

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
acest domeniu s-a afirmat că orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglări mai puternic autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o presiune pe care un om și-o aplică propriei persoane, similar cu reglarea prin introiecție din continuumul Teoriei autodeterminării (Hein & Hagger, 2007). Unele cercetări au

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o presiune pe care un om și-o aplică propriei persoane, similar cu reglarea prin introiecție din continuumul Teoriei autodeterminării (Hein & Hagger, 2007). Unele cercetări au arătat că motivația poate fi puternică și la indivizii orientați spre obiective de sine atunci când nivelul de competență perceput de aceștia este mare (Hein & Hagger, 2007). Orientarea spre sine influențează

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus următoarele ipoteze: orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind un studiu corelațional care presupune analiza relației între două variabile măsurabile

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
Acesta conține 19 itemi care măsoară amotivația (4 itemi, ex. „Nu văd vreun motiv pentru care ar trebui să fac exerciții fizice”), reglarea externă (4 itemi, ex. „Fac exerciții fizice deoarece alte persoane îmi spun că ar trebui”), reglarea prin introiecție (3 itemi, ex. „Mă simt vinovat când nu fac exerciții fizice”), reglarea prin identificare (4 itemi, ex. „Prețuiesc beneficiile exercițiilor fizice”) și reglarea intrinsecă (4 itemi, ex. „Consider exercițiile fizice ca fiind o activitate plăcută”). Răspunsurile subiecților au fost înregistrate

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
12.31 cu abatere standard de 4.96. În ceea ce privește subscalele corespunzătoare motivației, amotivația are o medie de 5.14 și abaterea standard de 2.20, reglarea externă are media de 6.60 cu abaterea standard de 4.61, reglarea prin introiecție are media de 8.23 cu abaterea standard de 3.24, reglarea prin identificare are media de 16.35 și abaterea standard de 2.77, iar reglarea intrinsecă are media de 15.43 și abaterea standard de 2.98. Prezentăm

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
ipoteză nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor arată că relația dintre reglarea externă și orientarea spre sine este nesemnificativă (r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
persoane pentru a primi aprobarea lor sau pentru a îmbunătăți propriul ego), ei tind să adopte obiective orientate spre sine (spre comparație socială). Susținerea celei de-a doua ipoteze, în urma analizei statistice a datelor, confirmă legătura existentă între reglarea prin introiecție și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor tipuri de activitate fizică (Petherick M. C., Markland D., 2008). Se pare că adoptarea de obiective orientate spre sine presupune o presiune autoaplicată, similară cu reglarea prin introiecție (Hein V., Hagger M., 2007). O importanță deosebită o are a treia ipoteză de lucru. Confirmarea acestei ipoteze dezvăluie faptul că practicanții care consideră antrenamentul cu greutăți ca fiind valoros sau având o importanță personală dovedesc și implicare în sarcină

RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop (2009) [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

totuși ceva diferit, ea operând cu modelul interpersonal (vezi 9.2.2.). Figura clasică a terapiei familiale, bazată pe principiul relațiilor obiectuale, este N. Ackerman (1958). Ideile principale ale modelului pot fi rezumate astfel: - la nivel de cuplu, internalizările patologice (introiecțiile) din timpul copilăriei ale unui soț sau ale amândurora conduc la un comportament confuz și conflictual; - abaterile comportamentale ale copiilor rezultă din tensiunile parentale, iar acestea, la rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
la nivel de cuplu, internalizările patologice (introiecțiile) din timpul copilăriei ale unui soț sau ale amândurora conduc la un comportament confuz și conflictual; - abaterile comportamentale ale copiilor rezultă din tensiunile parentale, iar acestea, la rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a descoperi și de a face conștientă relația interiorizată în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
principiul terapeutic fundamental este de a descoperi și de a face conștientă relația interiorizată în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și proiecția (inclusiv pacient-terapeut), dezvoltarea unor mecanisme mature și pozitive de apărare a eului, cum ar fi altruismul, și sublimarea în locul celor imature și negative (fantezia psihopatologică, agresivitatea

Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238 Raționalizare 244 Refugiu în reverie 249 Refulare 258 Refuz (al realității) 266 Regresie 274 Retragere apatică 282 Sublimare 287 Transformare în contrariu 297 Umorul 302 Bibliografie 307 Notă

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
cărei strânse legături cu fixația sunt precizate în Introducere în psihanaliză, 1916); - sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud publică Eul și mecanismele de apărare, prima și - vreme de mulți ani - singura lucrare pe această temă. Pornind de la contribuțiile

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
concept. • La începutul lucrării sale Eul și mecanismele de apărare (1936/1993), A. Freud oferă o listă, devenită clasică, în care sunt incluse zece mecanisme: 1) refularea 2) regresia 3) formațiunea reacțională 4) izolarea 5) anularea retroactivă 6) proiecția 7) introiecția 8) întoarcerea către propria persoană 9) transformarea în contrariu 10) sublimarea. A. Freud consacră capitolele 6 și 7 ale cărții sale studiului negării prin fantasmă, respectiv negării prin acte și vorbire. În capitolul 8, ea descrie retracția eului sau inhibiția

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
aceste optsprezece mecanisme, cinci figurează în lista clasică a Annei Freud: anularea retroactivă, formațiunea reacțională, izolarea, proiecția și refularea. Constatăm așadar că cinci mecanisme figurând pe lista Annei Freud nu au fost reținute de autorii DSM III-R. Este vorba despre introiecție, regresie, orientarea către sine, transformarea în contrariu (sau răsturnare) și sublimare. Celor cinci mecanisme reținute de la A. Freud li se adaugă, în DSM III-R, următoarele treisprezece: Agresiunea pasivă Clivajul Deplasarea Deprecierea Disocierea Idealizarea Intelectualizarea Autorii ediției DSM-IV (1994/1996) merg

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
clivajul ar fi două denumiri diferite ale aceluiași concept (Arieti, 1974). 2) Există opoziții nete, adevărate polarități ce rezultă din examinarea relațiilor dintre diversele moduri de apărare. Astfel, Chapman (1967), apoi English și Finch (1964) atrag atenția asupra faptului că introiecția și încorporarea sunt opusul proiecției. La fel, putem sesiza opoziții între activism și refulare sau între identificare și proiecție. Având ca premise aceste două constatări, Plutchik et al. (1979) studiază relațiile dintre șaisprezece mecanisme de apărare: activism, anulare retroactivă, compensație

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
fel, putem sesiza opoziții între activism și refulare sau între identificare și proiecție. Având ca premise aceste două constatări, Plutchik et al. (1979) studiază relațiile dintre șaisprezece mecanisme de apărare: activism, anulare retroactivă, compensație, deplasare, fantezie, formațiune reacțională, identificare, intelectualizare, introiecție, izolare, proiecție, raționalizare, refulare, refuz, regresie și sublimare. Pentru a stabili aceste relații, Plutchik et al. cer unor psihiatri experimentați să compare între ele cele șaisprezece mecanisme, în funcție de gradul lor de asemănare. Rezultatele acestei analize le-au permis autorilor să

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
lucrării de față, trebuie comparată cu aceea a mecanismului desemnat prin sintagmele a face pe bufonul, a lua în derâdere, formulată mai jos, în prezentul capitol. 7) Pentru Vaillant, ipohondria (vezi definiția acestui mecanism în secțiunea următoare a capitolului) include introiecția. 8) Izolarea sau, potrivit lui Vaillant, intelectualizarea. Pentru acest autor, anularea retroactivă ar constitui un subtip al izolării. 9) Traducerea englezescului supression și a termenilor francezi répression și mise à l’écart. 10) Mecanism figurând în DSM III-R sub numele de

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]