1,148 matches
-
și fugi -" Nu spui mai mult. Mă duce gândul la Chagall și imaginile lui de pogrom. Te bântuie acest posibil infern de care ai scăpat? EF. Da. LV. În Still Life scrii: "biologia tandreții se uită". În această lume de "intruși" (calitate pe care i-o atribui și lui Roy Fisher în poemul City Lights), spui, poeții nu se "integrează" (Modern Tower). Această neputință de a se simți acasă și ocrotit e tipică autoului Desperado. El e le mal aimé. Cred
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cărei nume era Rahab, și au rămas să se odihnească acolo. (2:1). Rahab le-a promis, în schimbul protecției (Iosua, 2: 9-13), că va păstra secretul atacului israeliților. Regele Ierihonului a aflat și a trimis soldați să-i aresteze pe intruși. Rahab i-a apărat de mânia regelui, ascunzându-i sub niște fuioare de in. Pe o funie i-a coborât în afara cetății, după ce i-a încredințat că Ierihonul este slăbit și ușor de cucerit. I-a îndrumat să meargă spre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
in. Pe o funie i-a coborât în afara cetății, după ce i-a încredințat că Ierihonul este slăbit și ușor de cucerit. I-a îndrumat să meargă spre munte, să se ascundă trei zile și apoi să continue drumul. Cei doi intruși i-au cerut lui Rahab să pună la geam un fir roșu pentru a semnaliza că nu-i va fi casa atacată. Drept recompensă, ea a fost primită în sânul poporului lui Israel, s-a convertit la iudaism, a avut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sodomei și a Gomorei e mare, păcatul lor cumplit de greu." (18: 20). Doi îngeri, trimișii Domnului, au luat înfățișare omenească și au mers la Sodoma, unde au fost găzduiți de Lot. Sodomiții au venit pentru a-i captura pe intruși. Lot i-a apărat, oferind în schimb năvălitorilor, pentru a-i îmbuna, pe fiicele lui. Sodomiții au fost alungați iar cei doi îngeri l-au sfătuit pe Lot să părăsească Sodoma, dezvăluindu-i planul Domnului de a o distruge, ceea ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și în presa literară slovacă. V. își aduce contribuția la cunoașterea literaturii române în spațiul lingvistic slovac și prin traducerile din opera lui Mihail Sadoveanu (Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Ostrovul lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie grupaje de poezii sau de proză scurtă de Ana Blandiana, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
1890-1990), Bratislava, 2000; Rumunská literatúra v slovenskej kultúre (1890-1990), Bratislava, 2000. Ediții: Jindra Husková-Flajshansová și corespondenții săi români, tr. și introd. edit., pref. Iordan Datcu, București, 1991. Traduceri: Fănuș Neagu, Anjel vykríkol [Îngerul a strigat], Bratislava, 1974; Marin Preda, Votrelec [Intrusul], Bratislava, 1978; Marin Sorescu, Matka voda [Matca. Setea muntelui de sare], Bratislava, 1980; Leonida Teodorescu, Kto bol Adam? [Cine a fost Adam?], Bratislava, 1980; Nelu Ionescu, Ako ostala Katinka starou dievkou [Cum s-a făcut de a rămas Catinca fată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă, învață italiana, deprinde câte puțin și limba franceză. Îndemnurile îi veneau în principal din dorința de a nu fi un intrus în lumea scenei, pe care o frecventa cu asiduitate. Aceasta este experiența capitală a vieții lui F. și implicit a biografiei lui literare. Urmărind aproape toate reprezentațiile operei italiene din București, precum și alte spectacole, publică, începând din 1857, numeroase cronici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
acestor defăimări 10. Un asemenea război al vorbelor, a cărui vulgaritate a fost pe măsura inutilității lui, este instructiv. Deoarece țările acestea nu ofereau imigrației "posibilități nelimitate", băștinașii au văzut prea mulți străini trecînd sub formă de armate, refugiați sau intruși nedoriți. Contribuția acestora (în special în România) a fost mai puțin decît constructivă. Pînă și gîndul la străini trăind ca români asimilați putea trezi amintiri neplăcute și să ațîțe naționalismul. Intoleranța nu a fost niciodată la prea mare adîncime față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maiorescu și el depășea domeniul ideologiei. În ochii lui Maiorescu, Iorga era "pupilul lui Gherea, protejatul lui Hasdeu și al lui Odobescu, acel Iorga care scrisese pentru ziarele adversarilor, un om de stînga și, cel mai rău din toate, un intrus venit de la Iași", deoarece, după părerea lui Maiorescu (așa cum vedea Iorga lucrurile), "în cadrul facultății, toate posturile urmau să fie ocupate de studenții lui, unul după altul, și, la urma urmei, îi pregătise personal din punct de vedere filosofic pentru îndeplinirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mareșalul Ludendorff a murit cîteva luni mai tîrziu. Iorga, care ura tot ceea ce reprezenta Ludendorff, scria: "Moartea unui păgîn: cea a lui Ludendorff. Ludendorff nu și-a găsit pacea în sînul lui Dumnezeu pe care l-a respins brutal ca intrus semit în templul strămoșilor lui... și-a dus sufletul atît de însetat de luptă, biruință și dominație în Walhalla lui Odin ca să sălășluiască printre semizeii aceia nemiloși". Iorga adăuga că Războiul cel Mare pentru stăpînirea lumii (la care, după părerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și exista un considerabil trafic nocturn Între căminele de fete și cele de băieți, În ciuda interdicției oficiale 14. Administrația Universității din Nanterre ezitase să aplice regulamentul pentru a nu provoca tulburări, dar, În ianuarie 1968, a decis să excludă un intrus și l-a amenințat cu sancțiuni pe studentul Daniel Cohn-Bendit pentru că insultase un ministru aflat În vizită 15. Au urmat demonstrații, iar la 22 martie, după arestarea studenților radicali care atacaseră sediul American Express din centrul capitalei franceze, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de influențe străine moștenirii rusești, Îndeosebi de cele ale „sioniștilor”. În numai câțiva ani, Pamiat și-a extins aria preocupărilor la politica naționalistă, folosind istoria neglijată și „ultragiată” a Rusiei ca pe o armă Împotriva provocărilor externe și a intrușilor „cosmopoliți”. Politica amintirilor neonorate - chiar dacă ele diferă În detaliu sau chiar se contrazic - era ultimul liant dintre fosta matrice sovietică și posesiunile ei imperiale. Toate aceste țări aveau resentimente față de subaprecierea de către comunitatea internațională a suferințelor și pierderilor lor din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
destin. Au căzut cei mai buni, elita neamului nostru. Îndurând prigoană după prigoană, viforniță după viforniță, ei nu s au îndepărtat de Dumnezeu și de misiunea lor. Mulți au murit pe pământ străin, alungați din Țara lor de trădători și intruși. Trăim vremuri de întunecate speranțe. În adâncul inimii noastre împovărată de greul atâtor genuni, îi păstrăm - morți sfinți până la marea revedere. Până atunci, în piepturile noastre arde vâlvătaia atâtor amintiri înfrigurate de flacăra marilor tensiuni de azi. Căpitanul a fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vinovații lor, pentru ce se ascunde jaful de azi? Pentru ce se neagă obligația statelor mici de a se adapta și conforma politicii marilor puteri pentru a putea supraviețui pe post de imitatori? În ce scop se vând pământurile românești intrușilor străini, la fel și industria unor forțe oculte din străinătate? Pentru ce tolerăm, mai ales ungurilor, să fim numiți stat multinațional, cerând oficializarea printr-o constituție nouă? Pentru ce se urmărește, azi ca și ieri, alungarea lui Dumnezeu din viața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fără o înțelegere reală a istoriei filozofiei, a teoriei etice, a istoriografiei, a teoriei economice. Evident, istoricul literar nu se poate transforma automat într-un bun cunoscător al istoriei tuturor acestor discipline. El devine pur și simplu un compilator, un intrus .conștient de propria lui incompetență. Din punct de vedere pedagogic, studierea în mod izolat a unor "cărți mari" poate fi foarte recomandabilă. Trebuie să fim cu toții de acord că este bine ca cercetătorii - și mai ales cei începători - să citească
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt face referire și Virgil Vătășianu în monografia pe care i-o consacră pictorului sibian, cu toate că ielele lui Smigeslchi par deposedate de aceast fascin malefic cu care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imposibil, în aceeași măsură în care corporalitatea se dizolvă în imagine, în iluzie. Jocul cu măști al lui Teișanu se încarcă de fascinul imaginii prohibite a decupajului voyeuristic, de o senzualitate rafinată, organizată scenic. Obiectivul intră în încăperi ca un intrus, însă spectatorul descoperă că de fapt era așteptat și ceea ce i se oferă este un spectacol realizat anume pentru el. Un detaliu minor subliniază caracterul programat al imaginii, ceea ce transformă hazardul și privirea furtivă într-un rendez vous ironic. Concluzii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
avizare denumită Legea previn creșterea siguranței În unitățile de Învățământ care prevede Într-un articol obligativitatea uniformelor școlii. Conflictul iscat Între profesori care susțin necesitatea uniformei din câteva motive raționale: uniforma responsabilizează, semnalizează apartenența la un grup și permite depistarea intrușilor, este prezentă În liceele de renume din Marea Britanie, etc și elevii care Își reprezintă uniforma ca o modalitate de Înregimentare și „poliția modei” (vezi Ziarul de Iași din 10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care au fost scrise. Opera lui cuprinde următoarele volume: „Întâlnirea din pământuri”, roman, 1948; „Ana Roșculeț”, 1949; „Desfășurarea”, povestire, 1952; „Moromeții”, roman, vol. I, 1955; „Ferestre Întunecate”, povestiri, 1956; „Îndrăzneala”, nuvelă, 1959; „Risipitorii”, roman, 1962; „Moromeții” vol. II, 1967; „Intrusul”, roman, 1968; „Imposibila Întoarcere”, roman, 1972; „ „Marele singuratic”, roman, 1972; „Întâlnirea din pământuri”, roman, ediția a 2-a, 1973; „Viața ca o pradă”, roman, 1977; „Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980. MARIN PREDA - „MOROMEȚII” comentariu literar Romanul „Moromeții” a apărut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Se înregistrează acum, în restrânsa obște umbrăreșteană ce se păstrase ca atare, un fenomen frecvent menționat în documentele timpului, dar, se pare, insuficient aflat în atenția cercetătorilor, fenomen ce s-ar putea numi de respingere a presupușilor sau a realilor intruși în sânul obștii în decursul timpului, așa cum putem constata urmărind file din dosarele cu acte consemnând acțiuni juridice desfășurate între răzeși din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]