111 matches
-
rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și auto-monitorizat (în Trans). Toate au însemnat fie exaltarea raționalismului, a formalizării excesive, fie, din contră, îmbrățișarea sufocantă a empirismului și intuiționismului, ambele ipostaze stîrnind, vorba lui Antoine Golea, o publicitate exagerată, bine condusă, ceea ce oamenii de la Radio numesc "matraquage", și care determină acele hipnoze colective ce țin de inconștiență și delir. Stockhausen a fost, incontestabil, un star care a știut să
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
datat 12 martie 1940, evaluat de experți la o sumă între 8.000 și 10.000 de euro, dar și câteva manuscrise evaluate la sume între 4.000 și 5.000 de euro, precum "Max Stirner", nedatat (aproximativ 1929 - 1930), "Intuiționismul contemporan", nedatat (1932), "Lacrimi și sfinți", nedatat (1936 - 1937). Însă suma totală la care au fost evaluate loturile nu atinge 100.000 de euro.
Manuscrise şi documente personale ale lui Emil Cioran, scoase la licitaţie, joi, la Paris () [Corola-journal/Journalistic/70403_a_71728]
-
ale oamenilor de știință foarte cunoscuți se înscrie și înclinația pentru parapsihologie; amintim alături de cei anterior menționați pe William Crookes ,descoperitorul taliului, pe Charles Richet ,laureat al premiului Nobel pentru fiziologie, pe Mărie Curie, descoperitoarea radioactivității, pe filosoful creator al intuiționismului,Henri Bergson . Țesutul cutanat reprezintă hotarul eului ,ne întrebăm deseori, sau mintea se află doar în creier, gândul poate circula liber că o undă, ca o lumină ,mai rapid decât însăși viteza luminii? Suntem toți uniți într-un fel care
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
scriind romanul „Un om între oameni” pe care nu-l va termina. Viața lui ia sfârșit la 14 mai 1957, regretat de întreaga intelectualitate. Filozof, poet, dramaturg și romancier, Camil Petrescu a marcat o epocă din literatura noastră. Influențat de intuiționismul lu Bergson și mai ales de fenomenologia lui Husserl, procupat de Descartes, Spinoza, Leibnitz și Kant, publică o serie întreagă de lucrări care explică substanța filozofiei lui. Dacă opera literară i-a adus prestigiul, bucuriile intime i le-a dat
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
de titlu ales de autor. Fără datarea și cronologizarea apariției acestei suite de eseuri, în presa de profil (radio difuzate sau încă inedite), volumul se deschide cu titlul „Universul lui Bergson”, în care se sintetizează trăsăturile gândirii filosofului francez. Astfel, intuiționismul, accentul pus pe trăirile subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu este un adept al intuiționismului bergsonian, argumentând și prin creația sa epică faptul că literatura este mijloc de cunoaștere, iar autenticitatea este realitatea trecută prin propria noastră conștiință. De aceea el va opta pentru relatare la persoana I, adevărul fiind perceput numai pe cale directă, nu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
Weber scrie „Etica protestantă și spiritul capitalismului”, în 1921 L. Wittgenstein scrie „Tractatus logico-philosophicus”, iar Camus publică în 1951 „Omul revoltat”, în care analizează evoluția umanității prin prisma revoltelor și a revoluțiilor. Noi sisteme în filosofie: fenomenologismul, cu Ed. Husserl; intuiționismul, cu H. Bergson; sociologismul, cu E. Durkheim. În 1923 se întemeiază Școala de la Fankfurt, iar în anul următor ia ființă Cercul de la Viena. Totodată, împreună cu Marx, Darwin și Nietzsche, însă de pe pozițiile medicinei, Sigmund Freud contribuie decisiv la răsturnarea perspectivelor
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
În zilele noastre s-a dovedit că sentimentele care izvorăsc din inimă, bazate pe convingerile noastre puternice, pot modifica forma ADN-ului. Filozoful francez Henri Bergson (1859-1941) gândirii căruia Lucian Blaga i-a acordat un deosebit interes - curent filozofic numit intuiționism, în opinia multor istorici ai filozofiei fiind cea mai mare filozofie pe care a avut-o Franța de la Descartes, iar Europa de la Kant încoace -, spunea: „Bucuria este semnul că viața a reușit”. Pentru a schimba lucrurile din rău în bine
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
322]. Nu mai trezește, așadar, nici o mirare faptul că în aceeași bază filozofică indiană veche au crezut să-și pot justifica propria origine și propria rațiune de a fi sisteme de gîndire occidentală atît de diferite, cum ar fi misticismul ("intuiționism genial") lui Schelling, "sentimentalismul" lui Fr. Schleiermacher, "pantogismul" lui G.W.F. Hegel etc. Acesta din urmă, în loc să pună accentul pe elementele iraționale, cum ar fi intuiția (dar în ideea hegeliană se merge totuși cu încredere pe intuiție!), sentimentul, nedefinitul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
complexe invocate mai sus ne-a determinat să structurăm lucrarea în trei capitole astfel: În primul capitol, după fixarea semnificațiilor termenilor de etică și morală, sunt prezentate analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și morală, fiind expuse trei perspective ale acestei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel nu mai au nevoie de nicio demonstrație. Noi cunoaștem adevărul acestor principii nu percepând proprietatea binelui, care e imperceptibilă, nici sesizând-o printr-un "simț moral" asemănător simțului estetic, ci printr-o reflecție a priori 14. Principala critică adusă intuiționismului este căderea în relativism. Pentru că adevărul sau falsitatea judecăților morale depinde de conformitatea cu anumite convingeri morale comune pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
14. Principala critică adusă intuiționismului este căderea în relativism. Pentru că adevărul sau falsitatea judecăților morale depinde de conformitatea cu anumite convingeri morale comune pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust, 38, 86, 87 intuiționism, 14, 20, 21 iresponsabilitate, 176 iusnaturalism, 33, 38, 47, 75, 81 J just, 77, 83, 85, 86, 87, 91, 199, 226 justificarea pedepsei, 192 justiție: idealul de, 84; în filosofia moralei, 83; în gândirea juridică, 84; la Aristotel, 84; la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
constituie problema cardinală a filosofiei contemporane. Pusă cu multă vigoare în scrierile din tinerețe ale lui Hegel, reluată din proprie inițiativă și cu nepotolită pasiune de Kierkegaard, această problemă constituie gloria majoră a două din filosofiile mari ale vremii noastre: intuiționismul bergsonian și ontologia heideggeriană"157. Așadar, nu ar fi vorba decât despre un reflex teoretic față de o problemă atotpre-zentă în mediul filosofic. Totuși, în personalismul energetic, impulsul către tematizarea ei ține mai degrabă de rațiuni sistematice, de nevoia unei întemeieri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deja sceptic în această privință. Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile lui Nikolai Hartmann și Ludwig Klages. Îl cunoaște pe Petre Țuțea - „cet ami génial”. Suferă, încă de acum, de insomnie și, spre sfârșitul vieții, va justifica filosofia lui de
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
printr-o analiză a teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității și cele ale revoluției științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului În care Împacă intuiționismul estetic cu pozitivismul empiric al științei moderne. Reușita acestora, după expresia lui Spăriosu, este consacrarea „mutației estetice” În majoritatea științelor moderne (dintre care Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un moralist sceptic, iar în tradiția lui Caragiale - un ironist incisiv și un artist al cuvântului. Structură nonconformistă, cu vocația pamfletului măsurat, de o jubilație rece, sarcastică, Z. pune în discuție mai toate ideile curente ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
să îl elogieze pe Sorin Toma când acesta îl va denigra pe Tudor Arghezi, nici să îl considere pe G. Călinescu „teoretician al formelor descompuse ale artei [...], specifice burgheziei în plină decadență”. Trecut brusc de la avangardism la proletcultism, V. denunță intuiționismul bergsonian și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el profesează acum - cu un zelos
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
de frecvent invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai tari ("intuiționismul" în matematică) se face apel la intuiție. Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu se opune nicicum modelului naturalist de știință. Apoi, aptitudinile empatice sigur că există, dar ca orice aptitudini sunt rațional explicabile și pot fi puse în evidență
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pe de o parte, cultura politică anarhistă, naționalistă, socialistă și sindicalistă - de sorginte soreliană - a Italiei post-Risorgimento și, pe de altă parte, estetismul „independenților” decadenți (Marinetti a fost inițial un discipol al lui Gabriele d’Annunzio), sursele filozofice asumate fiind intuiționismul lui Bergson, pragmatismul lui William James și vitalismul lui Friedrich Nietzsche. Poemele lui Whitman și Verhaeren (cu ale sale „orașe tentaculare”) au reprezentat, la rîndul lor, repere semnificative. Elogiul industriei și al maselor proletare, mitologia revoluționară și anticlericalismul se asociază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mihail Diaconescu aprecia că umorul lui Urmuz „are rădăcini în folclorul românesc”. Nu fără temei, autorul exclude ideea unei înrudiri structurale între „metoda” lui Urmuz și iraționalismul suprarealist, textele urmuziene fiind „departe de teoriile despre inconștient ale lui Freud, de intuiționismul reacționar al lui Bergson și de anarhismul lui Breton”. Recuperarea „folclorizantă” - în acord tacit cu agenda ideologică a noului regim - va fi redimensionată la începutul anilor ’80 de „recuperarea protocronistă”. În plină „destindere” poststalinistă, „recuperarea esteticului” merge însă mînă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1924. Între 1928 și 1932 urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București. În ultimul an de facultate publică articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Își încheie studiile universitare cu o teză de licență asupra intuiționismului bergsonian. În același an (1932) se înscrie la doctorat, sperând să obțină astfel o bursă în Franța sau Germania. În 1934 îi apare prima carte, Pe culmile disperării, pentru care i se conferă Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
1924. Între 1928 și 1932 urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București. În ultimul an de facultate publică articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Își încheie studiile universitare cu o teză de licență asupra intuiționismului bergsonian. În același an (1932) se înscrie la doctorat, sperând să obțină astfel o bursă în Franța sau Germania. În 1934 îi apare prima carte, Pe culmile disperării, pentru care i se conferă Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
secolului XX au pus în evidență ireductibilitatea sistemelor formale matematice la o structură logică unică (așa cum spera logicismul fundaționist), dar și imposibilitatea fundării lor într-un metasistem axiomatizat consistent și decidabil (deziderat al formalismului hilbertian). Pe de altă parte, exigențele intuiționismului (născut din dorința de depășire a paradoxelor și dezvoltat de către L.J. Brouwer) au condus la suspendarea condiționată a unor principii logice fundamentale, cum este terțul exclus, destabilizând, o dată în plus, paradigma raționalității clasice, în care regulile de inferență reprezentau nodul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]