111 matches
-
În zilele noastre s-a dovedit că sentimentele care izvorăsc din inimă, bazate pe convingerile noastre puternice, pot modifica forma ADN-ului. Filozoful francez Henri Bergson (1859-1941) gândirii căruia Lucian Blaga i-a acordat un deosebit interes - curent filozofic numit intuiționism, în opinia multor istorici ai filozofiei fiind cea mai mare filozofie pe care a avut-o Franța de la Descartes, iar Europa de la Kant încoace -, spunea: „Bucuria este semnul că viața a reușit”. Pentru a schimba lucrurile din rău în bine
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
de titlu ales de autor. Fără datarea și cronologizarea apariției acestei suite de eseuri, în presa de profil (radio difuzate sau încă inedite), volumul se deschide cu titlul „Universul lui Bergson”, în care se sintetizează trăsăturile gândirii filosofului francez. Astfel, intuiționismul, accentul pus pe trăirile subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
subiective, epicureismul, văzut ca o justă reglementare a plăcerilor sufletului este o replica dată lui Descartes, care punea accent pe supremația rațiunii, sunt câteva din particularitățile filosofiei bergsoniene. De observat că în literatura română, Camil Petrescu este un adept al intuiționismului bergsonian, argumentând și prin creația sa epică faptul că literatura este mijloc de cunoaștere, iar autenticitatea este realitatea trecută prin propria noastră conștiință. De aceea el va opta pentru relatare la persoana I, adevărul fiind perceput numai pe cale directă, nu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
scriind romanul „Un om între oameni” pe care nu-l va termina. Viața lui ia sfârșit la 14 mai 1957, regretat de întreaga intelectualitate. Filozof, poet, dramaturg și romancier, Camil Petrescu a marcat o epocă din literatura noastră. Influențat de intuiționismul lu Bergson și mai ales de fenomenologia lui Husserl, procupat de Descartes, Spinoza, Leibnitz și Kant, publică o serie întreagă de lucrări care explică substanța filozofiei lui. Dacă opera literară i-a adus prestigiul, bucuriile intime i le-a dat
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396970610.html [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
ale oamenilor de știință foarte cunoscuți se înscrie și înclinația pentru parapsihologie; amintim alături de cei anterior menționați pe William Crookes ,descoperitorul taliului, pe Charles Richet ,laureat al premiului Nobel pentru fiziologie, pe Mărie Curie, descoperitoarea radioactivității, pe filosoful creator al intuiționismului,Henri Bergson . Țesutul cutanat reprezintă hotarul eului ,ne întrebăm deseori, sau mintea se află doar în creier, gândul poate circula liber că o undă, ca o lumină ,mai rapid decât însăși viteza luminii? Suntem toți uniți într-un fel care
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413436076.html [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
Weber scrie „Etica protestantă și spiritul capitalismului”, în 1921 L. Wittgenstein scrie „Tractatus logico-philosophicus”, iar Camus publică în 1951 „Omul revoltat”, în care analizează evoluția umanității prin prisma revoltelor și a revoluțiilor. Noi sisteme în filosofie: fenomenologismul, cu Ed. Husserl; intuiționismul, cu H. Bergson; sociologismul, cu E. Durkheim. În 1923 se întemeiază Școala de la Fankfurt, iar în anul următor ia ființă Cercul de la Viena. Totodată, împreună cu Marx, Darwin și Nietzsche, însă de pe pozițiile medicinei, Sigmund Freud contribuie decisiv la răsturnarea perspectivelor
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1454423935.html [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
realismului etic consideră că valorile, ca entități cu particularități deosebite, au o existență ontologică proprie. După Max Scheler, există "calități valorice adevărate apriorice" independente de modificările produse în lumea binelui sau a răului, care se confirmă prin însăși evidența lor ("intuiționism moral"). Thomas Nagel consideră că, pentru evaluarea unei aserțiuni morale, este nevoie să se adopte un punct de vedere nepărtinitor și lipsit de subiectivitate. Important nu este dacă binele există, ci calitatea unei norme de a putea fi etichetată în
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
contribuțiile sale în domeniile: topologie, teoria mulțimilor, teoria măsurii, analiză complexă, dar și pentru preocupările sale privind legătura dintre matematică și logică și contribuții aduse în cadrul filozofiei matematicii. În opoziție cu formalismul lui David Hilbert, în cadrul filozofiei matematicii, Brouwer cultivă intuiționismul. S-a născut în localitatea Overschie (lângă Rotterdam). Intră la Universitatea din Amsterdam, unde, la Facultatea de Matematică și Științe naturale, are ca profesori pe fizicianul Johannes Diederik van der Waals, biologul Hugo de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
Intră la Universitatea din Amsterdam, unde, la Facultatea de Matematică și Științe naturale, are ca profesori pe fizicianul Johannes Diederik van der Waals, biologul Hugo de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg. În filozofia matematicii, a introdus conceptele numite astăzi "intuiționism" și "neointuiționism" într-un sistem de principii cu scopul de a reconsidera în mod critic întreaga matematică clasică, opunându-i acesteia așa-numita "matematică intuiționistă". În cadrul acestei doctrine, a atacat teoria numerelor transfinite a lui Georg Cantor, logistica lui Giuseppe
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
însă cunoașterea contemplativă pe baza intuiției intelectuale, sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele umane, în general, care mai revine și astăzi în branșele matematizate ale psihologiei, sociologiei, economiei, lingvisticii. Dacă ținem seama că majoritatea lucrărilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intelectuale, sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele umane, în general, care mai revine și astăzi în branșele matematizate ale psihologiei, sociologiei, economiei, lingvisticii. Dacă ținem seama că majoritatea lucrărilor cu astfel de subiecte au fost
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele umane, în general, care mai revine și astăzi în branșele matematizate ale psihologiei, sociologiei, economiei, lingvisticii. Dacă ținem seama că majoritatea lucrărilor cu astfel de subiecte au fost până de curând dominate fie
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
multe fapte și detalii care nu pot fi încorporate de premisele de la care se pleacă. Căci unele premise sunt "naturaliste", altele sunt "evoluționiste", iar altele sunt "antimetafizice", așa cum se pot vedea și în pozitivismul comteean și în neopozitivism ori în intuiționismul bergsonian și în alte concepții apropiate. Autorul găsește ca alt factor răspunzător pentru devieri individualismul îmbinat cu utilitarismul. Ele au generat "iluziile" despre "mari personalități" și "genii" (9a, p. 93). În reforma religioasă, protestantismul a încurajat individualismul susținând "examenul liber
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
anterior o scurtă însemnare din Note zilnice în care autorul se simte obligat să accepte existența unor "elaborări subconștiente". E o certitudine că timpul nu i-a mai oferit răgazul de a aprofunda teoriile legate de inconștient, mai ales că intuiționismul bergsonian și fenomenologia lui Husserl l-au absorbit cu totul și, în plus, aceste două tendințe moderne din filozofia secolului XX intrau aparent în contradicție cu noul curent freudist. Certitudinea se bazează și pe o logică a bunului-simț, când constați
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
deja sceptic în această privință. Mai târziu va contesta radical pe filosofi. Face lecturi intense din Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski, Kierkegaard, din misticii creștini, din filosofii spanioli, din Bergson, Șestov, Hegel, Husserl, Wölflin, Simmel, Heidegger. Teza de licență are ca temă intuiționismul bergsonian. În 1933 este bursier la Berlin și aici urmărește cursurile lui Nikolai Hartmann și Ludwig Klages. Îl cunoaște pe Petre Țuțea - „cet ami génial”. Suferă, încă de acum, de insomnie și, spre sfârșitul vieții, va justifica filosofia lui de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
printr-o analiză a teoriei ficționalității. Puntea de legătură Între teoriile ficționalității și cele ale revoluției științifice postnewtoniene Îi este oferită de neokantienii Hans Vaihinger (cu lucrarea sa capitală din 1911) și Friedrich Albert Lange, datorită felului În care Împacă intuiționismul estetic cu pozitivismul empiric al științei moderne. Reușita acestora, după expresia lui Spăriosu, este consacrarea „mutației estetice” În majoritatea științelor moderne (dintre care Spăriosu analizează mai ales impactul asupra Noii fizici - einsteiniene și posteinsteiniene). Noutatea pe care o aduce mutația
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
complexe invocate mai sus ne-a determinat să structurăm lucrarea în trei capitole astfel: În primul capitol, după fixarea semnificațiilor termenilor de etică și morală, sunt prezentate analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și morală, fiind expuse trei perspective ale acestei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
astfel nu mai au nevoie de nicio demonstrație. Noi cunoaștem adevărul acestor principii nu percepând proprietatea binelui, care e imperceptibilă, nici sesizând-o printr-un "simț moral" asemănător simțului estetic, ci printr-o reflecție a priori 14. Principala critică adusă intuiționismului este căderea în relativism. Pentru că adevărul sau falsitatea judecăților morale depinde de conformitatea cu anumite convingeri morale comune pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
14. Principala critică adusă intuiționismului este căderea în relativism. Pentru că adevărul sau falsitatea judecăților morale depinde de conformitatea cu anumite convingeri morale comune pe care le au toți oamenii educați moral, iar aceste convingeri variază de la o societate la alta, intuiționismul este incapabil să furnizeze reguli universale, care să nu fie relative la o cultură dată și la limba ei. Cele mai cunoscute teorii non-cognitiviste sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust, 38, 86, 87 intuiționism, 14, 20, 21 iresponsabilitate, 176 iusnaturalism, 33, 38, 47, 75, 81 J just, 77, 83, 85, 86, 87, 91, 199, 226 justificarea pedepsei, 192 justiție: idealul de, 84; în filosofia moralei, 83; în gândirea juridică, 84; la Aristotel, 84; la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-lea, începând cu descoperirea cuantei lui Max Planck la 1900 și continuând cu complementaritatea lui Niels Bohr, cu principiul excluziunii lui Pauli sau cu relațiile de incertitudine ale lui Werner Heisenberg, pentru ca din filosofie și din psihologie să reinterpreteze critic intuiționismul bergsonian, fenomenologia lui Husserl, psihanaliza etc. Până la Ștefan Lupașcu, ontologia a fost monistă, în primul rând, sau dualistă, ca în cazul lui Descartes. Revolta lui Nietzsche împotriva monismului divin a deschis calea postmodernă a filosofiilor post-identitare, ființa nemaifiind repetiția Unului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în fond altceva, iar T. citează formulări din care se degajă limpede ideea că, de pildă, eticul este un implicat definitoriu al esteticului. Firește însă că Lukács va dezvolta mult mai amplu ideea conexiunii artei cu celelalte valori. Ceea ce corifeul intuiționismului nu putea accepta în nici un caz și ceea ce opune obiectiv estetica sa aceleia a gânditorului marxist e conceptul de mimesis, fundamental în sistemul lui Lukács. După opinia lui T., acest concept ar fi, în ultimă instanță, sinonim cu cel crocean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
evoluat într-o manieră sensibilă. Ea poate, totuși, fi prezentată în raport cu cîte-va elemente centrale. În primul rînd, Rawls adoptă o concepție kantiană privind individul, pentru a putea rejecta într-o manieră mai elegantă utilitarismul, pe care el îl identifică cu intuiționismul rațional al lui Sidgwick. Acesta din urmă presupune existența unor principii morale primare, pe care intuiția este rațional-mente aptă să și le însușească. Rawls opune ideii unui individ rațional și calculat cea a unei ființe rezonabile, capabile de considerații morale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un moralist sceptic, iar în tradiția lui Caragiale - un ironist incisiv și un artist al cuvântului. Structură nonconformistă, cu vocația pamfletului măsurat, de o jubilație rece, sarcastică, Z. pune în discuție mai toate ideile curente ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]