79 matches
-
precum “logică neutrosofică”, “mulțime neutrosofică”, “probabilitate neutrosofică”, “statistică neutrosofică”. Profesorul Florentin Smarandache a generalizat conceptul fuzzy, intuitiv, paraconsistent, multi-valent, logica dialetistica în “logică neutrosofică”, în mod similar, a generalizat fuzzy mulțimile în “mulțimile neutrosofice” (și derivatele sale: “mulțimi paraonsistent”, “mulțimi intuiționiste”, “mulțimi dialetiste”, “mulțimi paradoxiste”, “mulțimi tautologice”. Neutrosofia (1995) este o generalizare a dialecticilor în filozofie, și luarea în considerare nu numai a entității <A> și opusul sau <antiA> cum dialecticile o fac, dar deasemenea între ele neutralitățile <neutA>. Neutrosofia le
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
descifrat, așa cum este Luceafărul de Mihai Eminescu, în simbolism, el sugerează o gamă de sentimente și de idei, implicând analogii și corespondențe, și, ca atare, simbolul are un anumit grad de încifrare. Simbolismul își găsește o justificare filosofică în teoria intuiționistă a lui Bergson, în poezia lui Poe și Whitman, în pictura lui Degas, Seurat și Gauguin, iar justificarea socială se datorează eșecului Comunei din Paris din 1871. La temelia tehnicii simboliste stau sugestia și simbolul, corespondențele, muzicalitatea. Starea de inefabil
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
Ioan Damaschin. Ulterior, prin mari personalități ca Eufrosin Poteca, Ghenadie Enăceanu, Titu Maiorescu, Simion Bărnuțiu, Constantin Leonardescu, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Petru Botezatu, Alexandru Surdu (preocupările sale sistematice în domeniul logicii intuiționiste l-au atras în mod special pe Domnul Profesor Mihail Diaconescu) și alții, logica românească s-a afirmat deosebit de puternic în diverse și variate domenii. Toți aceștia au avut însă în traducerea Logicii Sfântului Ioan Damaschin, publicată de Episcopul Grigorie
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Ioan Damaschin. Ulterior, prin mari personalități ca Eufrosin Poteca, Ghenadie Enăceanu, Titu Maiorescu, Simion Bărnuțiu, Constantin Leonardescu, Nae Ionescu, Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Petru Botezatu, Alexandru Surdu (preocupările sale sistematice în domeniul logicii intuiționiste l-au atras în mod special pe Domnul Profesor Mihail Diaconescu) și alții, logica românească s-a afirmat deosebit de puternic în diverse și variate domenii. Toți aceștia au avut însă în traducerea Logicii Sfântului Ioan Damaschin, publicată de Episcopul Grigorie
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-mihail-diaconescu-prelegeri-de-estetica-ortodoxiei-editia-a-doua-editura-doxologia-a-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-iasi-2009/ [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
ziua nașterii actorului Florin Piersic. Când este vorba de Florin Piersic, e o lipsă generală de contrazicere între români, rară dacă nu unică din motive fără sfârșit de contre. Iubirea are proprie genialitate, se descoperă în sine, se dezice de intuiționiști și logicieni, dar se afirmă și apără singură, trăiește din meritul și din viața ei, nu este în zei, zeii sunt în ea, are o complectitudine care îi dă ființă, altfel nu e iubire, e părere de iubire. În aceasta
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422602807.html [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
echipată pentru a lua în considerare modul în care cele mai multe persoane iau decizii morale în viața de zi cu zi. Alți psihologi au pus sub semnul întrebării ipoteza că acțiunea morală este în primul rând un rezultat al raționamentului formal. Intuiționiștii sociali, cum ar fi Jonathan Haidt, de exemplu, susțin că persoanele fac de multe ori judecăți morale fără a lua în calcul unele preocupări, cum ar fi corectitudinea, legea, drepturile omului, sau valorile etice abstracte. Astfel, argumentele analizate de către Kohlberg
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
filosofic a ideii psihoanalitice de inconștient. Alexandru Surdu a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui Noica, dar în mare măsură a fost independent. Ințial, a lucrat în domeniul logicii, pulicând cărți ca "Neointuiționismul" and "Elemente de logică intuiționistă". De asemenea, a studiat logica artistelică, ajungând să scrie "Teoria formelor prejudicative", care este o regândire a categoriilor prin intermediul logicii formale. După 1989 a publicat lucrări despre filosofia românească și cea speculativă. Volume notabile sunt "Pentamorfoza artei" și "Gândirea speculativă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de Vries și matematicianul Diederik Johannes Korteweg. În filozofia matematicii, a introdus conceptele numite astăzi "intuiționism" și "neointuiționism" într-un sistem de principii cu scopul de a reconsidera în mod critic întreaga matematică clasică, opunându-i acesteia așa-numita "matematică intuiționistă". În cadrul acestei doctrine, a atacat teoria numerelor transfinite a lui Georg Cantor, logistica lui Giuseppe Peano și Bertrand Russel, precum și ideile lui David Hilbert relativ la fundamentele matematicii. Încercând să definească ideea de număr, Brouwer susține că ""matematica este mai mult
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
topologie, domeniu ce, pe atunci, era în curs de apariție. Unul dintre cele mai celebre rezultate îl constituie demonstrarea invarianței topologice a dimensiunii. A studiat o clasă particulară de spații metrice, așa-numitele "spații compacte catalogate" și a elaborat teoria intuiționistă a integralei lui Lebesgue. A definit riguros noțiunea de suprafață riemanniană. Brouwer a studiat algebra logicii lui George Boole. A pus problema caracterizării topologice a funcțiilor analitice, cu care s-a ocupat apoi în mod special Simion Stoilow. Brouwer a
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
că Husserl și-a promovat cu eforturi "fenomenologia transcendentală", depășind unele erori și confuzii privind importanța conștiinței în existența dominată tot mai mult de cunoaștere. El și-a început dificilul parcurs filosofic urmărind discuțiile de la începutul secolului trecut dintre logiciști, intuiționiști și formaliști în așa-numitele fundamente ale matematicii. Așa a ajuns la tema diferenței dintre esența formei cunoașterii și materia cunoașterii. Altfel spus, subiectivitatea cunoașterii ca act psihic se distinge de obiectivitatea conținutului cunoașterii. În acest caz, fenomenologia va deveni
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Nichita Stănescu nu este un adept al logicii matematice, ci recurge la intuiție, despre care Poincaré spunea: "...se pare că te naști geometru, adică intuitiv, sau analist, adică logician". Din acest punct de vedere, poetul rămâne un geometru, adică un intuiționist convins... până la capătul vieții. GRUPA 7 Paradoxul lui Zenon Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Zeno%27s paradoxes Motivația: Paradoxul lui Zenon, care a fost rezolvat prin introducerea calculului infinitezimal, propune observarea relativă a fenomenelor: fie A și B două persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
înseamnă că ele desemnează unul și același concept. Analizând întrebarea " Este identic binele cu plăcutul?" remarcăm faptul că această întrebare nu este identică cu întrebarea " Este plăcutul identic cu plăcutul?" sau cu întrebarea " Este binele identic cu binele?"12. Pentru intuiționiști, cum sunt Moore, Prichard sau Ross, conceptele etice fundamentale pot fi definite doar prin proprietăți non-naturale, care pot fi sesizate printr-o presupusă "intuiție morală" sau datorită unor convingeri generale larg împărtășite. G. E. Moore susține că binele "nu este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști judecățile morale manifestă atitudini, exprimă o stare afectivă a vorbitorului în legătură cu obiectul avut în vedere și răspândesc această stare publicului, influențându-i astfel conduita 15. Conform lui Stevenson, termenii valorici au
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Acest caz poate fi interpretat ca unul de conflict al datoriilor, un conflict între datoria de a nu minți și datoria de a apăra viața. Cum putem decide care dintre aceste datorii o surclasează pe cealaltă? Nici Kant și nici intuiționiștii nu pot da un răspuns la această întrebare. Richard Hare vine cu următoarea soluție: în acest caz trebuie să ne refugiem la nivelul critic al gândirii morale și să judecăm acest tip de acțiune ca și cum am fi "arhangheli". Prin urmare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ameliora caracterul celor amenințați 126. Realismul este o doctrină care a justificat normativitatea argumentând că valorile, obligațiile sau rațiunile există sau, și mai des, argumentând variatele tipuri de scepticism referitoare la aceste. Acest tip de argumentare îl găsim în operele intuiționiștilor raționaliști începând cu sec al XVIII-lea. A fost susținut de Clarke și Price, de Prichard, Moore și Ross, dar poate fi regăsit și în operele realiștilor contemporani, cum ar fi Thomas Nagel. Samuel Clarke a fost primul susținător al
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a devenit ortodoxia curentă, cel puțin de la începutul secolului XX, când Prichard și Ross, ei înșiși gânditori deontologiști, au crezut că și-au găsit un părinte în Kant. John Rawls, la rândul său, a fost profund influențat de acești filosofi intuiționiști și nu a socotit necesar să documenteze într-un mod prea amănunțit descendența kantiană a vederilor lor. În consecință, istoria potrivit căreia Kant și utilitariștii trebuie să fie în dezacord este acum povestită în mod constant tuturor începătorilor care studiază
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.citată, p.27. 16 aferente: logica știință a subiectului gândirii (cuprinde teoria argumentării, logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
asociere de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru, principiul raționalității și logica sa mecanicistă și propunînd un raționament intuiționist, organicist, care să permită o sesizare directă și deplină a realității, a unității sale organice, o abordare sistemică, holistică a tuturor aspectelor sale structurale, a obiectivelor sale structurale, supraindividuale și a relațiilor dintre părți și ansamblu. Marile probleme ale timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Constantin Noica, "Scrisori despre logica lui Hermes", Editura Cartea Românească, București, 1936, p.97-139, apud op.citată, p.27. 16 aferente: logica știință a subiectului gândirii (cuprinde teoria argumentării, logica pragmatică, logica zisa concretă, logica materială), psihologica, logica transcedentală, logica intuiționistă, etc.; logica știință a obiectelor gândirii (cuprinde apodictica, logica semantică, logica operatorie concretă, logica dialectică, logistica sau auto-logica); logica știință a formelor gândirii (cuprinde logica formală tradițională, logica sintactică, logica formală operatorie, logica formală modernă); logica știința a operațiilor gândirii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
deoarece o astfel de înlocuire se va face simțită în tot sistemul și va produce, astfel, o mutilare maximă. Asta nu înseamnă că acestea nu sunt revizuibile există exemple de propuneri de astfel de schimbări radicale, e.g. logica cuantică, matematica intuiționistă. Putem distinge două consecințe importante care decurg din cele spuse mai sus. În primul rând, matematica nu mai poate fi privită ca o sursă de adevăruri a priori. Aparenta necesitate a enunțurilor matematice fiind explicată de strategia maximizării mutilării minime
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de revizuiri a logicii: 1. într-un sens slab: în care se pleacă de la analiza înțelesului enunțurilor pentru a se arăta că anumite legi logice clasice nu se aplica la enunțuri de un anumit tip (a se vedea cazul logicii intuiționiste) 2. într-un sens tare: se pleacă de la datele empirice și se argumentează că trebuie să operăm o astfel de revizuire ca răspuns la aceste date. Logica cuantică reprezintă un caz de revizuire într-un sens tare. Ea poate fi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
întrebare grea! Conform formaliștilor, matematica nu este nimic mai mult decât un joc formal, iar enunțurile matematice sunt șiruri neinterpretate de simboluri, ceea ce face ca demonstrațiile să nu fie decât jocuri în care simbolurile sunt manipulate conform cu anumite reguli fixate. Intuiționiștii consideră că matematica este o activitate de construcție, iar construcțiile matematice sunt produse de către matematicianul ideal. După logicist, matematica este logică. Platonistul ne va spune că există o lume independentă a obiectelor matematice, iar rolul matematicianului este cel de a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
10. 4 Voinescu, op. cit., p. 12. Robert Alexy, în "A Theory of Constitutional Rights Revisided", în Agustin Jose Menendez, Erik Oddvar Eriksen (eds.), Arguing Fundamental Rights, Springer, Dordrecht, 2006, pp. 19-21, enumeră opt modele de întemeiere a discursului drepturilor: religios, intuiționist, consensual, biosocial, instrumentalist, cultural, "explicativ" și "existențial". 5 A. John Simmons, "Human Rights and World Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, p.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
teoria formalistă propune ca proprietate determinantă forma semnificativă, respectiv relația stabilită între diferitele elemente plastice sub forma unor combinații de linii, culori, forme și volume; teoria emotivistă propune ca proprietate determinantă expresia unei emoții într-un mediu public sensibil; teoria intuiționistă vede arta ca fiind o priză de conștiință cu caracter non-conceptual, fără conținut științific sau moral; teoria organicistă definește arta ca o clasă de organe constând în elemente discernabile, prinse într-o relație de cauzalitate eficientă; iar teoria voluntaristă definește
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca o cale de pătrundere la izvoarele activității mentale și ale manifestărilor de conștiință. Analiza fenomenologică face abstracție de legătura primară, empirică a omului cu natura, pentru a se centra pe abordarea fenomenelor de conștiință din perspectivă și cu metode intuiționiste. Era soluția pe care fenomenologia a propus-o pentru a putea ajunge la esențele " pure " ale cunoașterii. Husserl recunoștea deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]