4,844 matches
-
dezinteresul cu care era primit? A.K. nu era exagerat de susceptibil, nu credea că dezinteresul marelui scriitor ar fi un efect al lipsei de importanță pe care o degaja persoana lui. Oaspetele a evitat o pistă falsă pentru că a intuit natura unilateralității la T.M. Când vorbea cu cineva, scriitorul era absorbit aproape permanent de propria persoană, recepționa ce se petrece în exterior numai ca o oglindă a frământărilor sale. În afară de curtoazia care nu i se putea contesta, T.M. era captivul
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
variațiunile encomiastice deseori just aplicate? Poate că s-ar fi simțit jenat în modesta lui privire către sine, jenat de atâta răscolire a operei sale compusă ,încet și tainic". Sigur, în jurul anilor ^50 ai veacului trecut nu avea cum să intuiască cât de puternică, europeană școală de compoziție și muzicologie avea să se formeze în România; în ciuda constrângerii politice care îl determinase să părăsească țara. Acestui avânt creativ îi datorăm revenirea lui Enescu acasă. Comunicări în număr de 48 anul acesta
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
venețian rămîne o carte bună, al cărei spirit este unul inconfundabil - spiritul interbelic. Spuneam că există o moarte sufletească a cărților, dar una cauzată nu atît de faptul că ele însele mor, ci de neputința noastră de a le mai intui lumea. Le citim fără a le mai putea gusta. Un paravan, de astă dată unul opac pe de-a-ntregul, vine să despartă definitiv un gen de sensibilitate de un alt gen: cel al cărții de cel al cititorului. Și atunci
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
scriu pentru gazetele românești și critică atmosfera de aici, fără să știe că, în critica lor, sînt mînați tocmai de acele trăsături fără de care nu ar mai avea nici un imbold de a mai apela vreodată la o revistă românească. Ei intuiesc că o motivație culturală de durată nu poți avea decît cuplîndu-te la cîmpul psihologic al culturii din țară. Acest cîmp e fermentul dătător de ambiție, el este sursa entuziasmelor sau scîrbelor noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid din istoria României") și îi face zdrențe, ori de cîte ori are
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
în aceeași seară, vedeta de televiziune și Vlad Plahotniuc au mers împreună la Institutul Mamei și Copilului pentru a înmâna conducerii maternității certificatul cu suma colectată duminică - 1 milion de euro pentru lucrările de modernizare și dotare cu tehnică medicală. Intuim că acesta a fost obiectivul autorului proiectului. Or, pentru rotunjirea sumei evocate, 500 de mii de euro, au fost oferite de V.Plahotniuc 12. "Așa vom crește Moldova, cu fapte concrete, cu beneficii directe pentru oameni, nu cu discursuri și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
efort ! de acord cu narcisa. m-am speriat pe bune! văzusem pozele, citisem despre campanie, dar la display image pe site era încă poză veche...am avut un șoc acum când am văzut nouă poză. phew!! Felicitări. De multă vreme intuiam că ecologiștii au o anumita sensibilitate și pentru femei, iar implicarea ta mi-o confirmă. Am văzut aseară expozitia.Prima impresie a fost că eram singura în tot holul bibliotecii,defapt doamna paznic se mai află acolo..printre “toți bărbații
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
să completez un fel de chestionar al lui Proust, iar la întrebarea “eroul tău din viața reală” scrisesem numele doctorului Arafat. Săptămâna trecută ne-am întâlnit pentru prima dată și m-a impresionat, pe lângă calitatea umană pe care i-o intuiam, charisma excepțională pe care o răspândește în jur. Am avut ocazia să cunosc îndeaproape câteva echipe ale SMURD-ului vara trecută, în cadrul cursurilor de prim-ajutor pe care le-au organizat pentru voluntarii caravanei Verde 003. Echipele SMURD ne-au
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
pentru trup, minte și suflet. Comentariul meu preferat e “da, dar nu e ce credeti”. Cum altfel? I’m normally an open-minded person...still, ăsta nu aș face, nu pentru că aș vedea ceva în neregulă,ci pur și simplu pentru că intuiesc că nu e genul meu.Pentru cine funcționează chestia asta-tot respectul! Cred că oamenii sunt monogami sau poligami (sau “undeva între”) tot așa cum sunt homo sau hetero (sau “undeva între”) și trebuie, din punctul ăsta de vedere, să ne respectăm
Cifra trei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82747_a_84072]
-
uman se vede marxismul de pe Dambovitza și chiar Sena? de ce te incrancenezi să condamni ceva devenit loc comun?! @codruț am trimis acum cîteva minute un comentariu la “Scrieți, băieți” care te viza așa pe ocolite. Nu bănuiam că te-am intuit atît de bine. Chestia cu “omul nou: idei puține, dar fixe”. Ce faci, acum te dai marxist ca să combați pe “corporatistul” Bucurenci? Corporatismul este recuperat, nu înseamnă fascism. Te-au chinuit rău la muncile alea agricole? Și ca să anticipam o
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
El îi lasă pe altii(pe noi și pe tine) să fie tautologici, demontind marota mansuetudinii marxismului și alege să te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării. Intuind, deci că miza centrală a pruritului tău nu e reanimarea marxismului ci(că întotdeauna) ratingul personal, Pleșu înțelege că numai dacă sabordează brandul “Bucurenci”,trimite la fund aberațiile care înfloresc la poalele lui. Or brandul, irațional prin definiție,nu poate
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
a revenit după căderea regimului comunist și nici nu am cunoștință ca singurul său roman, Parages (Gallimard, 1963), un succes la vremea apariției lui, să fi fost tradus în românește pînă acum. Complexitatea personalității sale este, de aceea, greu de intuit de către cei care nu au avut un contact direct cu elita intelectuală a comunității românești din capitala Franței. Prin publicarea amplului său dialog cu Theodor Cazaban, Cristian Bădiliță face un veritabil act de cultură. El recuperează, pe de o parte
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
motive obscure. O posibilitate putea fi invidia. Deoarece s-a structurat practic fără contribuția savanților din Est, spre deosebire de multe alte științe și tehnici care au avut și contribuții slave, de exemplu. Mai probabil însă, sau complementar, autorii, buni semanticieni, au intuit pericolul etimonului grecesc al termenului combătut, care înseamnă "guvernare". Exista deci riscul ca puterea în general să capete criteriul eficienței și să migreze din sfera politicului (unde comuniștii se simțeau puternici) către știință/ tehnocrație (zonă în care nu au excelat
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
Rosetti, Bălcescu și ceilalți sînt departe de a fi simple fosile. Cioculescu nu iartă nimic și nu se sfiește să-i laude acolo unde e loc. își întîmpină clasicii cu o vioiciune foarte rar realizată în critica noastră. El anticipă, intuiește, de altfel, o apropiere extraordinară a criticii românești postbelice de această perioadă. Studii extraordinare, de la Paul Cornea și Mihai Zamfir pînă la Liviu Papadima, au fost dedicate acestei perioade. Versiunea critică asupra pașoptismului a lui Cioculescu este încă vie în ciuda
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
corista) spune/ dacă îmi permiteți v-am visat erați așa și pe dincolo/ era acolo și o cîrtiță pe care aș dori să v-o exprim/ o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
și pricepută, lovită irezistibilă. Dincolo de forța extraordinară, de miile de nuanțe cu care jonglează Mariana Mihuț, uneori doar în cîteva minute, nu există apariție care să nu îl lase pe spectator să întrezărească o fragilitate pe care greu ar fi intuit-o. Este suprema minune cu care își înnobilează personajele, este un fel de scamatorie pe care o face pe scenă, care te fascinează dar nu o poți descifra în veci. Nu e ușor să lucrezi cu Mariana Mihuț într-o
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
îl detronase în ierarhia culturii occidentale celei mai noi pe artist". Eminescu își îndreaptă astfel atenția către o "știință" care avea să fie dominantă: studiul inconștientului. Cunoștea foarte bine cărțile lui Eduard von Hartmann, o autoritate în acest domeniu. Eminescu intuise și adîncise acea parte a operei schopenhaueriene care avea să aibă un viitor. Analiza perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Profesor, înainte de a muri, a spălat vasele și a aranjat bucătăria. Era un om învățat cu singurătatea, i se părea firesc ca nimeni să n-aibă de lucru de pe urma lui". Este o scenă de o concretețe uluitoare din care putem intui latura oarecum rigidă și "sigură" a personalității sale. "Decența" despre care este vorba aici va fi echilibrată cu texte polemice, cu "încăpățînări" de personaj literar ardelenesc. Singurătatea este motivul central al evocărilor. O generație de scriitori, obișnuită cu mult timp
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
neliniștea lui Wilson mi-a dat de gîndit. Astăzi o resimt din plin. Istoria literară nu ne dă răspunsuri încurajatoare. E ciudat, de exemplu, să vezi cum apreciază Maiorescu, la aproape 70 de ani, literatura de la începutul secolului XX. După ce intuise valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, mentorul junimist o preferă pe Maria Cunțan lui D. Anghel și se arată nemulțumit de aerul "străin" (citește: franțuzesc) și excentric al versurilor scrise de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
date esențiale ale muzicii lui Bizeț; a conferit complementului scenic al muzicii tocmai ceea ce acesteia îi aparține, a înțeles faptul că ai noștri vocaliști sunt în primul rând cântăreți; nu a intenționat a-i transforma în actori. Din păcate. A intuit că efortul ar fi fost covârșitor? Nu a manifestat această ambiție. A construit pornind tocmai de la aceste date imaginând o altfel de mișcare scenica orientată de mișcarea însăși a muzicii. Și a reușit. Montarea să reține tocmai acest caracter static
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
fie uniți niciodată. Veronica a refuzat cererea În căsătorie a mai multor pretendenți, preferând să rămână „muza unui geniu, decât soția unui prinț”, așa cum a afirmat ea. Pe Veronica a atras-o, nu gloria, ci talentul pe care l-a intuit cu o mare precizie, egală cu cea a lui Maiorescu. Cu toate ca Eminescu publicase doar câteva poezii, intuiția perfectă a Veronicăi a făcut-o să Înțeleagă din capul locului ce valoare au. Ea l-a numit pe Eminescu poetul-geniu, Înaintea altora
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
la construirea unei cariere. Este un alt motiv pentru care îl admir și îl respect pe acest tînăr regizor. Am fost martora debutului său, alături de profesorii lui, la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov, al cărui director era atunci Mircea Cornișteanu. Intuindu-i stofa, acesta n-a avut nici o reținere în a-l invita susținîndu-l în alegerea sa pentru Conu' Leonida față cu reacțiunea, cu Mircea Andreescu (Leonida) și Adrian Rățoi (Efimița), un Caragiale minuțios studiat, sub lupă. Au urmat tot acolo
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
neisprăvit, un coate-goale, ci un abil, un cuceritor cu aer de inocent, un mincinos cu enorm farmec, un hipnotizator care reușește să-i țină în transă pe provincialii găunoși și să pună la cale o cacialma de proporții. Se poate intui aerul unui golănaș, dar nu-i numai asta. Colaborările cu Gogol și forțatele clișee ale limbajului actual ("de excepție", "relaxat") introduse cu nonșalanță nu fac bine nici montării, nici protagonistului; (am auzit și replica "statul de drept", nu știu cine a născocit
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
diverși oameni. în josul paginii găsim o altă identitate, un personaj al rapoartelor de Securitate, un dublu tulburător care are o existență paralelă cu modelul său. Acesta din urmă îi bănuie existența celuilalt Stelian Tănase, dar nu are cum să-i intuiască concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
pe picior greșit)... Finalul împinge filmul într-o direcție falsă: copilul e urcat de tată, cu chiu cu vai, pe scara unui tobogan uriaș, de unde își dă drumul, apoteotic! Ca și cînd depășirea unui handicap ar însemna, neapărat, mimarea "normalității"... Intuind, parcă, eroarea, autorul îi lipește acestui final o declarație concluzivă, a copilului, extrasă ca dintr-un jurnal vizual ( cu frînturi risipite și în restul filmului): "deci după părerea mea nimeni nu are nici o vină, trebuie să-mi duc crucea mai
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]