344 matches
-
cazul imaginii artistice din poezia "Melancolie", comparația apare prescurtată, în lipsa adverbului de comparație (cu valoare de prepoziție) "ca" și a termenului "lună", în acest mod realizându-se concentrarea prin metaforă, care conferă o expresivitate sporită textului poetic. Contextul ajută la intuirea primului termen al presupusei comparații chiar în absența lui, ceea ce demonstrează că, în înțelegerea metaforei, nu se poate face abstracție de suportul contextului. Metafora este o figură de stil esențială, întrucât ea stă la baza altor figuri, cum sunt personificarea
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
respectiv sarcina și densitatea curentului în acel punct. În principiu, aceste ecuații permit determinarea intensității câmpului oriunde și în orice moment printr-o cunoaștere a sarcinilor electrice și a curenților. Un rezultat neașteptat obținut prin descoperirea acestor ecuații a fost intuirea unui nou tip de câmp magnetic, care se propagă cu viteza luminii sub forma undelor electromagnetice. În 1887 fizicianul german Heinrich Rudolf Hertz a reușit să genereze asemenea unde, punând astfel bazele transmisiilor de radio, radar, televiziune și altor forme
Electromagnetism () [Corola-website/Science/302375_a_303704]
-
prietenoși și a eliminat pe oricine părea să-l împiedice în drumul său către președinție. A fost un criminal violent și nemilos care deținea o extraordinară combinație de avere inimaginabilă, strălucire tactică și strategică, tehnici de manipulare media, perspicacitate politică, intuire a punctelor de presiune în societatea columbiană și o abilitate oratorică remarcabilă. Concursul acestor elemente l-a ajutat să preia controlul unor părți semnificative ale armatei, să cumpere sau să elimine întreaga opoziție prin politica sa plata o plomo (aveai
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
posibil orgasmul ce rezultă și ne provoacă jubilația. Nu este vorba decât de a le face să reintre unul în celălalt, de a nu mai vedea dublu 253. Fuziunea care face loc unui asemenea extaz nu este de fapt decât intuirea totalității și, în același timp, conștientizarea nostalgică a imposibilității de a o atinge (sau, mai curând, de a o păstra). Din această perspectivă, opera lui Ponge constituie, într-adevăr, o tentativă magistrală de ilustrare a acelei nostalgii cratyliste, socratice, adamice
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
au stăruit asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor 349 și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu sens al fragilității, la „o muzicală evanescență, o rece înfiorare în fața Absenței”350. Aproape toți comentatorii au recunoscut însă - pe bună dreptate - natura livrescă a inspirației ivănesciene, aportul covârșitor al memoriei culturale și rolul crucial al intertextualității. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Kafka, efectul nu este cu mult diferit. Și în acest sens, „evazionismul” lui Mircea Ivănescu se dovedește într-adevăr „subversiv”. Avem de-a face nu numai cu o pledoarie implicită pentru individualitatea și utopiile omului obișnuit, ci și cu o intuire a imprevizibilului și bogăției lumii fenomenale (ca și a lumilor ficționale aferente). Un poem se intitulează chiar mopete și ficțiunile: mopete citește atent despre figmenta heterocosmica - adică despre ficțiuni imposibile în cadrul acestei lumii - și care proiectează globuri cu încărcături de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
obișnuite și îndepărtat de tot ce s-ar putea numi manieră poetică - versurile lui Mircea Ivănescu pot constitui oricând repere într-o poetică a metatranzitivității, tocmai prin oscilarea permanentă între imperativul „reprezentării” lumii și tentația „reprezentației” pe care o provoacă intuirea omniprezenței livrescului. 5.2 Vocea dublă a lui Marin Sorescutc "5.2 Vocea dublă a lui Marin Sorescu" Spre deosebire de Mircea Ivănescu, Marin Sorescu s-a bucurat, încă de la primele volume, de o recunoaștere instantanee și cvasiunanimă, care, departe de a
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Europei spirituale prin greci și romani, la modernii care, naturalizând spiritul, vor trebui să practice fenomenologia intențională, după Husserl. Ambii autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon). Prin filosofia fenomenologică, intențională, se reface încrederea în spirit și în lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos" ale materialității, utilității, bunului-simț în cele ale spiritualității sprijinită pe forme de științificitate. Guénon susținea plasarea în planul metafizic a principiilor supreme care țin tot de resortul intuirii. Poate așa se explică de ce receptorii săi au fost îndeosebi istorici ai religiilor și culturilor, poeți, artiști și mai puțin exponenții unor partide și autori de reforme sociale, ingineri, economiști și alți agenți specifici societăților moderne contemporane. Proiectul lui Husserl
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o conține tradiția, el poate prefera acțiunea, iubirea, cunoașterea sau toate la un loc. Pentru garantarea accesului la doctrina sacră se recomandă însă cunoașterea contemplativă pe baza intuiției intelectuale, sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
subiecte, uitând o vreme problema inițială. Oricât de izolați ar dori să fie creatorii, nu se poate să nu existe momente de sustragere a atenției de la o "dominantă" a gândirii lor și atunci poate sosi iluminarea (germ. Einsicht, engl. Insight), intuirea soluției, momentul salvator al inspirației. Acesta este pasul central al creației. Ideea nouă apare deodată. Soluția pare că vine de la sine. Ceea ce era până atunci obscur și fără ieșire devine acum clar pentru că se deschid răspunsurile mult așteptate la întrebările
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se sfiește să declare că "în privința cosmogoniei pentru care a optat, se poate spune că gândul lui Eminescu se aventurează mai departe decât al lui Einstein, al cărui model cosmologic propriu-zis cel pseudostatic n-a rezistat ultimelor concluzii ale științei". Intuirea universului pulsatoriu și în rotație e doar unul din argumentele aduse în discuție. Altele discută formulări ale poetului ca deschideri spre identitatea numerică, spre mecanica cuantică, pe scurt ca prefigurări ale cuceririlor științei acestui secol. Întrebarea care se pune dinaintea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am greșit. Dimensiunile universului liric bacovian devin cu adevărat "cosmice", simbolismul său neînțeles de prea mulți comentatori ascunzând de fapt energia limbii poetice de a sugera mai mult decât a spune ceva pe nume. Întreaga artă bacoviană este aceea a intuirii lirice a tragismului existențial. Mijloacele sale, departe de a fi cum par, sărace, se multiplică aproape neverosimil, simbolistica apei, a ploii, a căderii sugerând o infinitate de nuanțe, de sensuri imposibil de captat în cuvinte, ci numai în pauze, aluzii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să reprezinte plastic elementele ce compun spațiul natural și să facă deosebirea dintre semnul plastic și elementul spațiului natural, să definească spațiul plastic • exerciții de reprezentare liberă a formelor de relief, a arborilor, clădirilor, ființelor (transformarea lor în semne plastice); • intuirea spațiului plastic pe imagini - intuirea spațiului plastic pe imagini de artă); • exerciții de găsire a asemănărilor dintre unele pete, forme, linii și puncte plastice cu elemente din spațiul natural; 1.3. să conștientizeze legătura dintre materialele folosite și tehnica abordată
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
compun spațiul natural și să facă deosebirea dintre semnul plastic și elementul spațiului natural, să definească spațiul plastic • exerciții de reprezentare liberă a formelor de relief, a arborilor, clădirilor, ființelor (transformarea lor în semne plastice); • intuirea spațiului plastic pe imagini - intuirea spațiului plastic pe imagini de artă); • exerciții de găsire a asemănărilor dintre unele pete, forme, linii și puncte plastice cu elemente din spațiul natural; 1.3. să conștientizeze legătura dintre materialele folosite și tehnica abordată • exerciții de identificare și de
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
tente; figurative sau • compoziții nonfigurative în care se îmbină nuanțe, tonuri sau ten te de culoare. 3.Cunoaștera și utilizarea elementelor de limbaj plastic 3.1. să se familiarizeze cu linia și punctul ca elemente de limbaj plastic • exerciții de intuire a liniilor și punctelor plastice și de deosebire a lor de linia și punctul ca semne grafice; • exerciții de clasificare a liniilor și a punctelor plastice; • exerciții de trasare cu diferite instrumente a liniilor plastice (în duct continuu, întrerupte, modulate
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
în creații plastice; 4.3. să armonizeze culorile și amestecurile lor într-un spațiu plastic • exerciții de realizare a unor claviaturi de nuanțe sau tonuri; • compoziții în care se folosesc grupele de culori pentru redarea unor elemente. B. Conținuturile învățării • Intuirea, cunoașterea spațiului natural și a modului de reprezentare plastică • Familiarizarea cu materialele și instrumentele de lucru și folosirea lor în diferite tehnici de lucru • Clasificarea culorilor și amestecarea lor • Linia și punctul, elemente de limbaj plastic • Forma (spontană și elaborată
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor relații aparent absente între vechi și nou” (Cerghit et al., 2001, p. 71). Învățarea prin rezolvarea de probleme (problem-solving) este o variantă a euristicii, o altă modalitate, mai complexă, de aplicare a teoriei învățării prin
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
enunțul asupra realității existenței se poate susține indiferent de sensul În care se ia enunțul asupra realității gândirii, iar această considerare este adevărată atât timp cât faptul de a exista este adevărat, deci real. Cunoașterea faptului de a exista, care este și intuire de sine, premerge enunțului despre acest fapt. Dar această cunoaștere intuitivă nu este Întemeiată și nici nu este certă pornind numai din sine. După ce prin gândire se stabilește cunoașterea acestui fapt, el devine o idee. Ca oricărei idei, și cogito-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
despre triunghi e conținut În mod necesar faptul că cele trei unghiuri ale sale sunt egale cu două unghiuri drepte și se convinge În mod absolut că triunghiul are trei unghiuri egale cu două unghiuri drepte, tot așa, doar din intuirea faptului că existența necesară și eternă e inclusă În ideea pe care o are despre o ființă cu totul perfectă, trebuie să concluzioneze că această ființă Întru totul perfectă este ori există”. Această deosebire de natură a ideilor produce și
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
LILIANE, Vasile Alecsandri: Rodica. Structură textuală și polifonie intertextuală. în: LL, nr. 3-4, 1993, p. 89-94. [146] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere în liceu. Limba și literatura română. [Vol.] I, București, EARA, 1993, 174 p. [147] OPREA, MĂRIOARA, Intuirea literelor de către preșcolari — Grupa de 6-1 ani, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 83-85. [148] OPRESCU, MIHAIL, Anteexamen la limba română, Catedra, 4, nr. 3-4, 1993, 3. [149] OPRESCU, MIHAIL. Conținut științific discutabil. în: Catedra, 3, nr. 12, 1993, p. 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în situația să dezvolte ideile din imaginile prezentate și să folosească, în elaborarea compunerii, cuvintele menționate. Elaborarea compunerii după un șir de tablouri sau de ilustrații presupune parcurgerea următoarelor etape: * conversația pregătitoare în vederea perceperii tablourilor; * examinarea lor, independent, de către elevi; * intuirea dirijată a fiecărui tablou; * stabilirea titlului; * elaborarea, oral, a compunerii; * elaborarea în scris a compunerii; * autocontrolul; * citirea și aprecierea unor lucrări elaborate în stiluri diferite, pentru a se arăta că aceeași temă poate fi dezvoltată în mai multe feluri, stimulând
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
vom reuși să „citim” sentimentele altor persoane. Capacitatea sau abilitatea dvs. de a ști sau de a intui ceea ce simte o persoană este cheia succesului în interacțiunile cu ceilalți din cadrul procesului de descoperire a carierei potrivite. Goleman spune că „Cheia intuirii sentimentelor altcuiva rezidă în abilitatea de a interpreta semnalele neverbale: tonul vocii, gestica, mimica ș.a.m.d.” Continuă spunând că „avantajele acestei abilități includ o mai bună adaptare emoțională, mai multă popularitate, mai multă extrovertire și - deloc suprinzătormai multă sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
despre triunghi e conținut în mod necesar faptul că cele trei unghiuri ale sale sunt egale cu două unghiuri drepte și se convinge în mod absolut că triunghiul are trei unghiuri egale cu două unghiuri drepte, tot așa, doar din intuirea faptului că existența necesară și eternă e inclusă în ideea pe care o are despre o ființă cu totul perfectă, trebuie să concluzioneze că această ființă întru totul perfectă este ori există 102. Această deosebire de natură între idei produce
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Probleme ale predării-învățării matematicii la clasa a III-a Prof.înv.primar, Mioara Prăjanu Școala Gimnazială Sirețel, jud Iași Știm că în privința metodologiei formării conceptului numărului natural, copiii de vărstă școlară mică sunt la stadiul operațiilor concrete; ei învață prin intuire și manipulare a obiectelor. Copiii de clasa a III-a și a IV-a renunță treptat la intuiție și are loc, acum, ridicarea către abstract și general. Intenția noastră este de a atrage atenția asupra importanței însușirii acestor noțiuni întrucât
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]