41 matches
-
al prăzii până nu rămâne doar cuticula. Orificiul bucal este urmat de un faringe musculos, cu funcție de aspirație a hranei. Tubul digestiv continuă cu un esofag îngust care străbate masa ganglionară și se deschide într-un stomac. Intestinul mediu formează invaginări lungi laterale în prosomă ce măresc suprafața de absorbție, numite cecuri (în total 5 perechi, ce pătrund la baza membrelor locomotoare). În regiunea opistosomei, intestinul prezintă diverticuli ramificați care formează, la rândul lor, hepatopancreasul. Hepatopancreas este o glandă digestivă cu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și posterioară și vasele laterale, care se ramifică în arterii. La păianjenii aorta posterioară lipsește. Hemolimfa (sângele) ca pigment respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru. Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
de plămân carte. Lamele sunt puternic vascularizate și bogate în hemolimfă. La unele arahnide plămânii lipsesc, respirația efectuându-se prin suprafața corpului sau trahei ramificate (acarieni, opilioni etc). Iar la păianjenii araneomorfi sunt și plămâni și sistem traheal. Plămânii reprezintă invaginării în cavitatea opistosomei. Pereții formează lamele (plăci) așezate paralele. Aerul intră în plămâni prin stigme. Apoi, el ocupă spațiul dintre lamele și aici are loc schimbul de gaze dintre aer și hemolimfă - sângele arahnidelor. Structura lamelară mărește suprafața de contact
Plămânii artropodelor () [Corola-website/Science/319784_a_321113]
-
lor nu este pe deplin cunoscută. Cel mai probabil, ei sunt receptori tactili sau olfactivi, iar datorită poziției lor alături de orificiile genitale se presupune că ar putea juca un rol excitant în timpul copulării. Receptorii olfative sunt reprezentați de organele lirifome, invaginări înguste în cuticulă la capătul cărora se află celule senzitive. Aparatul circulator este de tip deschis. Inima de fomă tubulară se află în partea dorsală a mezosomei între lobii hepatopancreasului. Ea este împărțită în 8 camere. Fiecare cameră este înzestrată
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Moores (1997 - comunicări personale) [70] constă în 4 suturi plasate radiar în tendonul central, care sunt ulterior aduse la marginea diafragmului și trecute în jurul coastei adiacente. Acest procedeu poate fi realizat și prin chirurgie toracică videoasistată. Procedeul Markos constă în invaginarea diafragmului și crearea unui pliu anteroposterior intraabdominal prin sutura marginilor; Mouroux a descris în 1996 [50, 70] abordul prin chirurgie toracică videoasistată și a practicat un procedeu asemănător. Ca procedee propuse, dar folosite mai rar, amintim plicaturarea centrală prin două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
frecvent întâlnită la tineri, sub forma unui mic nodul, de mărimea unei alune, duritate pietroasă, nedureroasă, persistentă; tumora are un caracter benign în ciuda recidivei după extirpare. Cheratoza pilară inversată (Helwig) - leziune papuloasă sau nodulară, aparută la nivelul feței, formată prin invaginarea unei masive celule bazale, bogate în glicogen, corespunzătoare foliculului pilos rudimentar, centrat pe lame cheratozice stratificate. TUMORI BENIGNE CU HIPERPLAZIE GLANDULARĂ TUMORI BENIGNE SEBACEE Boala Fordyce este o afecțiune caracterizată prin granulații gălbui (Fordyce), localizate la nivelul marginii libere a
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fibrei musculare. Porțiunea presinaptică este reprezentată de membrana butonilor terminali ai axonului (care conțin numeroase mitocondrii și vezicule cu rol în stocarea și eliberarea acetilcolinei), iar porțiunea postsinaptică este reprezentată de o porțiune îngroșată a sarcolemei (placa motorie), cu multiple invaginări și prezentând receptori colinergici și receptori acetilcolinesterazici. Excitabilitatea mușchiului striat reprezintă proprietatea acestuia de a genera un potențial de acțiune sub acțiunea unui stimul. Stimulul specific este impulsul nervos. Acesta determină eliberarea de acetilcolină la nivelul joncțiunii neuromusculare. Potențialul membranar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
această etanșeizare se pierde, pungile periimplantare se extind către structurile osoase. De aceea, se pune o întrebare extrem de pertinentă, și anume: Este posibilă sigilarea perimucozală, în cazul implantului dentar endoosos? Dacă această „sigilare“ nu este posibilă, singura barieră, care completează invaginarea epiteliului gingival lângă osul crestal, va fi reprezentată de tonusul țesutului gingival, prin fibrele circulare ale țesuturilor moi supracrestale. Astfel, Gould și colab. insistă asupra faptului, că celulele epiteliale „se atașează“ de suprafața titanului implantar, la fel cum se atașează
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea șănțulețelor, care este
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea șănțulețelor, care este întrucâtva mai mică în culturile fazei exponențiale crescute la 37°C față de cele crescute la 23°C. Carența de azot a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea șănțulețelor, care este întrucâtva mai mică în culturile fazei exponențiale crescute la 37°C față de cele crescute la 23°C. Carența de azot a mediilor de cultură este constant corelată cu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și sunt constituite dintr-un număr variabil (20-50) de particule de circa 15 nm în diametru, cu o perioadă de distanțare de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline variază în funcție de fenofază și de calitatea unor factori ale mediului ambiant, ca și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce provin din arteriola aferentă renală. Capătul tubului este dilatat și răsfrânt, realizând o formațiune caliciformă denumită capsula Bowman, ce se continuă cu tubul renal. Intre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este greu de determinat, din cauza stadiilor avansate în care se stabilește diagnosticul, cel mai frecvent loc de origine este reprezentat de peretele lateral nazal. Din punct de vedere microscopic, aspectul caracteristic este de îngroșare hipercelulară a epiteliului de suprafață, cu invaginări în stroma subiacentă. Denumirea tumorii se justifi că prin faptul că prezintă cripte cu dispoziție subepitelială ce se găsesc în continuitatea epiteliului de suprafață. La nivelul epiteliului neoplazic pot exista microchisturi cu mucus. Epiteliul de suprafață poate fi scuamos, respirator
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]