108 matches
-
Prin urmare: formula 25 Pe baza acestor considerente se poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment cinetic și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
doar o simetrie de rotație a spațiu-timpului nostru, foarte simialră cu simetria de rotație a spațiului euclidian. Așa cum spațiul euclidian folosește o metrică euclidiană, și spațiul timpul folosește o metrică Minkowski. În esență, relativitatea restrânsă poate fi enunțată în termenii invarianței intervalului spațiu-timp (dintre oricare două evenimente) ca văzut din orice sistem de referință inerțial. Toate ecuațiile și efectele relativității restrânse pot fi deduse din această simetrie de rotație (grup Poincaré) a spațiu-timpului Minkowski. Misner (1971 §2.3), În cele din
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
și în privința propozițiilor existențiale despre numerele naturale. Brouwer a demonstrat o serie de teoreme care au fost deschizătoare de drumuri în topologie, domeniu ce, pe atunci, era în curs de apariție. Unul dintre cele mai celebre rezultate îl constituie demonstrarea invarianței topologice a dimensiunii. A studiat o clasă particulară de spații metrice, așa-numitele "spații compacte catalogate" și a elaborat teoria intuiționistă a integralei lui Lebesgue. A definit riguros noțiunea de suprafață riemanniană. Brouwer a studiat algebra logicii lui George Boole
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
Simion Stoilow. Brouwer a distins pentru prima dată în teoria funcțiilor elementele metrice de cele topologice. Mai mult, a pus bazele unificării topologiei asambliste cu topologia combinatorie. Prin aceasta, Brouwer a demonstrat o serie de teoreme fundamentale, ca: teorema de invarianță a dimensiunii, teorema de invarianță a domeniului, "teorema de punct fix" (care îi poartă numele).
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
pentru prima dată în teoria funcțiilor elementele metrice de cele topologice. Mai mult, a pus bazele unificării topologiei asambliste cu topologia combinatorie. Prin aceasta, Brouwer a demonstrat o serie de teoreme fundamentale, ca: teorema de invarianță a dimensiunii, teorema de invarianță a domeniului, "teorema de punct fix" (care îi poartă numele).
Luitzen Egbertus Jan Brouwer () [Corola-website/Science/312225_a_313554]
-
a subiectului individual. Iar În calitate de obiect Împărtășit de membrii unui grup, limba constituie o dimensiune specifică și pentru identitatea colectivă (Le Page și Tabouret-Keller, 1985). La fel ca și alte resurse exploatate În cadrul dinamicilor identitare,limbile Înseamnă În același timp invarianță (relativă, la scara individului) și variație (la scara comunității, În timp și În spațiu), permanență (În transmitere) și schimbare (În Însușirea lor de către vorbitor). Ele permit un larg evantai de tipuri de apartenență, de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
real, între timpul cronologic al istoriei și cel trăit, între personal și social. În plus, identitatea profesională produce un sentiment de apartenență la colectiv, la contextul apropiat. Așadar, subiecul social nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu înseamnă invarianță, unitatea și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid, frizând patologicul, dar nici încorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Construirea și evoluția identității personale și sociale, profesionale sau comunitare, politice și ideologice presupune o evoluție caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fondează ordinea simbolică. Identitatea se afirmă ca o instanță de referință Între imaginar și real, Între timpul cronologic al istoriei și cel trăit, Între personal și social. Subiectul social, așadar, nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu Înseamnă invarianță, unitatea și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid; dar nici incorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Tratăm identitatea nu ca pe o realitate substanțială, stabilă, ontologică, ci ca pe o construcție reprezentațională, ca pe un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
elementul central al adaptabilității. Se poate postula însă prezența unei echivalențe biopsihologice între diversele comunități, ceea ce înseamnă că deși indivizii diferă din punct de vedere emoțional și intelectual, toți dețin capacități echivalente pentru asimilarea culturii. Conform lui G. Jahoda (1988), invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și în cea universalistă. 4. Universalii stricți sînt acele concepte care au aceeași scală metrică și origine în toate culturile. Astfel, se consideră că un concept este un "universal" dacă există un motiv de factură teoretică pentru a-i accepta invarianța culturală, există dovezi empirice care susțin această ipoteză sau nu există argumente care să o infirme. în studiul diversității umane se face distincția între universal, particular și general. Anumite trăsături biologice, psihologice și sociale sînt universale, împărtășite de toată populația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teoriile fizice fundamentale în primul rând din punctul de vedere al „perfecțiunii interne” - punctul de vedere al reducerii numărului de postulate logic independente necesare pentru cuprinderea datelor experienței, precum și cel al unor cerințe tot mai înalte de simetrie și de invarianță pentru ecuațiile teoriei 18. Rațiunea acestei preferințe este clară. Einstein considera teoriile fizice care sunt superioare din punctul de vedere al „perfecțiunii interne” drept pași în direcția realizării țelului unificării finale a cunoașterii printr-o teorie care să ofere un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
înregistrează diferențe semnificative la una și aceeași trăsătură, pentru una și aceeași persoană, se poate conchide că persoana investigată dispune de o anumită stabilitate a manifestării personalității. Când perspectiva temporală este extrem de întinsă (cazul studiilor bazate pe designuri longitudinale), asumpția invarianței situaționale rareori mai poate fi păstrată. Cu toate acestea, eventualele rezultate stabile, obținute în acest caz, vor constitui argumente extrem de robuste pentru demonstrarea stabilității personalității. Dacă anumite trăsături rămân stabile pe perioade de timp foarte lungi, chiar atunci când contextul s-
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
măsura în care unul și același indicator comportamental al unei trăsături sau unul și același profil de trăsături rămâne invariant în contexte situaționale variate. Uneori, în aceeași perspectivă cross-situațională există tendința de a se include și demersul de determinare a invarianței unor indicatori comportamentali multipli eterogeni, care însă pot fi circumscriși aceleiași categorii-trăsătură, indiferent dacă este vorba de unul și același context repetat sau de contexte variate. Totuși, aceasta reprezintă mai degrabă o perspectivă de abordare distinctă, cross-modală, întrucât pe primul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o serie de accepțiuni asupra conceptului de consistență a personalității. 4.1 Stabilitatea temporală Așa cum am arătat mai sus, se consideră că măsura în care un comportament (profil de personalitate), ca indicator măsurat al unei trăsături de personalitate, își păstrează invarianța de-a lungul timpului reprezintă o dovadă posibilă a consistenței personalității. Această asumpție a fost lansată și creditată ca explicație validă de modelul dispoziționalist, întrucât se pleca de la premisa că, dacă un comportament rămâne invariant în timp, atunci implicit trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai mare decât cele situaționale, acestea din urmă „prin definiție” fiind supuse unor modificări de conținutul de-a lungul timpului. Perspectiva temporală a condus la o singură accepțiune globală a conceptului de consistență, exprimabilă în forma unui coeficient de stabilitate/invarianță temporală. Cu toate acestea, din punct de vedere metodologic, au fost propuse mai multe alternative de calcul. În sprijinul consistenței personalității, în accepțiunea de manifestare temporală stabilă, au fost invocate o serie de dovezi empirice derivate din cercetările efectuate asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
achiziționată la sfârșitul copilăriei trebuie să fie consolidată pentru a rezista tulburărilor biologice provocate de pubertate. Modificările imaginii corpului la pubertate echilibrul achizițional la sfârșitul copilăriei Unitatea persoanei ca un organism ce trece prin stabilitatea imagini sale a corpului veritabilă invarianță a personalității, care nu depinde de sentimentele de permanență ale sale, corespund interpretării între 2 componente: -una resimțită făcută de senzațiile difuzate procurate prin fluctuațiile tonice ale sistemului motor al vieții de relație și sistemul motor vizual. -alta perceptivă făcută
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
așa s-a și procedat. Nu numai psihometria clasică, dar și cea contemporană se sprijină pe ideea stabilității și invarianței în timp a structurilor psihice în plan intraindividual, recunoscându-se doar variabilitatea interindividuală. De la nivelul componentelor particulare, atributul stabilității și invarianței a fost extins la nivelul ansamblului personalității. În cvasitotalitatea definițiilor personalității se menționează ca esențială nota constanței, atât în planul structurii interne latente, cât și în cel al expresiei ei comportamentale externe. Pentru a se pune în evidență constantul la
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ce se aduc, una de semnificație mai largă și cu implicații mai ample: normele la care se referă TAR sunt mai degrabă reguli de cooperare în vederea realizării unor scopuri specifice. Unde sunt însă normele mai generale care dau seama de invarianța transsituațională și transindividuală a unor conduite și, în același timp, de diferențele dintre culturi, etnii, ere istorice? Și, mai ales, admițând ca operantă distincția dintre norme și valori - primele apărând exterioare individului, iar cele din urmă mult mai intim integrate
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
-lea. INTRODUCEREA CONCEPTULUI DE NUMĂR, NUMERAȚIA ȘI OPERAȚIILE CU NUMERE NATURALE O sarcină importantă a activităților cu conținut matematic este cea a introducerii conceptului de număr natural. Pentru pregătirea înțelegerii acestui concept matematic fundamental se urmărește apariția primelor reprezentări asupra invarianței cantității, prin cultivarea deprinderilor de a compara și aprecia global cantitatea din două sau mai multe mulțimi, apoi compararea prin punere în corespondență (formare de perechi) și indicarea mulțimii care are mai puține (respectiv, mai multe) elemente (obiecte) sau precizarea
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
constantă sau previzibilă dorim ca sistemul sa-si mențină o stare de echilibru. Este aplicabil mai ales la sisteme complexe și de la sistemele cuplate, și folosește conceptele de feedback și transformări (mapări(trasări) de la intrare la ieșire, pentru a efectua invarianța dorita sau stabilitatea în rezultat.” 13. Humberto Maturana [29] „Eu am propus sintagma «arta și știința de înțelegere umană» pentru Cibernetica. De ce? Persoana care conduce nava, comandantul, acționează atât prin punerea în practică a know-how-ului cât și prin intuiție... Astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
6-7 ani Noțiunea de număr este influențată de componența spațială, topologică, până în momentul dezvoltării depline a structurilor logico- matematice ale claselor și relațiilor, din a căror sinteză se constituie numărul, adică până la dobândirea invariației numerice, a conservării cantitative. Noțiunea de invarianță a cantității stă la baza conservării numerice (aspectul continuu al numărului) și a constantei numerice. Asfel, psihologul elvețian, Jean Piaget, arată că: ,,între 3 - 7 ani copilul trebuie să-și dezvolte capacitatea de cunoaștere în direcția înțelegerii invarianței cantității”. Înțelegând
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Noțiunea de invarianță a cantității stă la baza conservării numerice (aspectul continuu al numărului) și a constantei numerice. Asfel, psihologul elvețian, Jean Piaget, arată că: ,,între 3 - 7 ani copilul trebuie să-și dezvolte capacitatea de cunoaștere în direcția înțelegerii invarianței cantității”. Înțelegând invariația, deci ceea ce este constant și identic în lucruri, copilul va putea înțelege și faptul că numărul reprezintă o anumită cantitate care, indiferent de însușirile fizice ale obiectelor care o compun, sau de însușirea lor în spațiu, este
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
-învățarea prin acțiune și verbalizarea acțiunilor; -utilizarea materialelor didactice individuale și a unor tehnici de comunicare specifice grădiniței. Una dintre premisele psihopedagogice esențiale în formarea numărului este apariția la vârsta de 6 - 7 ani a reprezentărilor despre conservare numerică și invarianța numărului (cardinalul unei mulțimi nu depinde de forma elementelor, poziția spațială, mărimea elementelor, culoare și distanța între elemente). Pentru a ajunge la formarea conceptului de număr natural este necesară o perioadă pregătitoare în care copilul desfășoară activități de: -compunere a
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
ordin apare deci ca un rezultat natural al acțiunii. Noțiunea de număr este influențată de componenta spațială, topologică, până în momentul dezvoltării depline a structurilor logico- matematice ale claselor și relațiilor, din a căror sinteză se constituie numărul, adică până la dobândirea invarianței numerice, a conservării cantitative. La 4 - 5 ani, copilul observă că numele numărului nu este eticheta unui obiect, ci desemnează poziția lui într-o sccesiune de obiecte. În această fază domină proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]