136 matches
-
o analiză docta și cu oarece ambiții de exhaustivitate. Altfel nu-mi explic de ce Rousset nu descoperă nimic cu adevarat semnificativ modificat în paradigmă mentală a mîțului lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului. În epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
În referința domeniului de conexiune (dramaturgia scenică), considerăm gândirea muzicală în raport inclusiv cu perechea spațiu-timp ca proprie tipului spectacular de concepție. Putem constata că, tipologic, perechea spectaculară are o constituție sintagmatică, în care termenul din stânga reprezintă datul prim, ca invariant, iar termenul din dreapta, datul secund, relativ primului, ca variant (variabil). Sintagma gândirii muzicale spectaculare referă asupra mișcării, sub aspectele de static și mobil. De altfel, în particularitatea muzicii mișcarea este un dat aprioric, deja înaintea faptului de concepție compozițională. Dar
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
101). Practicând o astfel de abordare a textului literar, sunt depășite atât barierele spațiale, cât și cele temporale ce parcelează deseori zona literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
zona literaturii, metoda fiind una cu caracter meta-istoric, capabilă a releva cititorului eterna reîntoarcere a identicului, prin surprinderea unor invarianți, conivențe, coincidențe, a factorilor de permanență ce dau dovada esențialului, mitanaliza vizând, în fond, manifestarea a ceea ce Adrian Marino numea invarianți antropologici: "Invarianții de tip antropologic recuperează și articulează datele Ťprimitiveť, primordiale, persistente, întâlnite în cel mai profund dintre straturile ancestrale, comune întregii omeniri - cele mai Ťarheologiceť din toate culturile. Lumea arhetipurilor și a prototipurilor originare, miturilor, legendelor, simbolurilor și a
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
literatura română se înscria, și pe această cale, în sistemul literar modern. Pregătirea sistematică și profesionistă, desăvârșită în mai toate universitățile europene de renume, le-a permis junimiștilor să afle prezența unor constante de-a lungul continentului (astăzi le numim "invarianți"18). Așa cum am încercat să demonstrăm cu mai mult timp în urmă19, aceste constante nu au fost folosite pentru construirea unui sistem estetic, ci urmăreau un scop mult mai practic, anume introducerea unor fundamente (sau principii) literare destinate să consolideze
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
urmăreau un scop mult mai practic, anume introducerea unor fundamente (sau principii) literare destinate să consolideze legăturile literaturii române cu literaturile europene. Este motivul pentru care, în primele două decenii ale existenței sale, Junimea s-a bazat mai ales pe invarianți literari de natură relațională și abia în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea s-a bazat cu precădere pe invarianți teoretico-literari, de natură structurală. Însă această etapă aparține neojunimismului, fiind ilustrată, cu deosebire, de sistemul estetic al lui
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
Este motivul pentru care, în primele două decenii ale existenței sale, Junimea s-a bazat mai ales pe invarianți literari de natură relațională și abia în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea s-a bazat cu precădere pe invarianți teoretico-literari, de natură structurală. Însă această etapă aparține neojunimismului, fiind ilustrată, cu deosebire, de sistemul estetic al lui Mihail Dragomirescu. Junimea a acordat o mare importanță opiniei publice, considerând-o un factor decisiv al vieții sociale: "opinia publică devine o
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
pe care Arghezi îl vedea ca adevăratul autor al piesei Capului de rățoi. Incursiunea detectivistică pe care o propunem aici, prin viața mai puțin știută a lui Urmuz și pe palierele conotative ale textului litigios are drept scop găsirea de invarianți psihanalitici, relictele unei gândiri auctoriale care pot fi amprentele indelebile ale identității autorului lor. Înainte de toate, să ne reamintim un amănunt biografic semnalat de toți exegeții urmuzieni, fără excepție, dar care nu a spus prea mult interpretatorilor de până la noi
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
tinde tot mai mult să înlăture "justificările" conjuncturalului? Răspunsurile - cum este și firesc - nu pot veni doar din ceea ce ne oferă de-construcția discursului epic și incursiunea în oricât de complexul tablou al structurilor narative, din căutarea și descrierea unui invariant epic ori, la limită, din simpla radiografiere a marilor dezechilibre ale operei. Ceea ce se salvează, este un portret; unul care, înainte de a fi tragic sau dramatic, este produs într-un cod ce eliberează funcții exponențiale inclusiv în ordine literară.
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
în alte locuri. 1. O istorie foarte îndelungatătc "1. O istorie foarte îndelungată" Pentru a înțelege ce ne poate rezerva viitorul, trebuie să fac, măcar în linii mari, o istorie a trecutului. Se va vedea că acesta e traversat de invarianți și că există un fel de structură a Istoriei care ne permite să prevedem desfășurarea deceniilor viitoare. încă din cele mai îndepărtate timpuri, orice grup uman s-a constituit în jurul unor bogății, al unei limbi, al unui teritoriu, al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de traduction, fruit de la compréhension et de la déverbalisation. Parfois, cette phase suppose aussi un certain écart par rapport à la forme source, comme on a vu lors de la traduction du texte de Marcel Pagnol. L'important est de conserver l'invariant de la traduction, le sens et, dans le cas de la traduction des œuvres, le style de départ. En d'autres mots, traduire c'est comprendre le sens d'un texte original et le restituer ensuite dans la langue d'arrivée. Pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
conținu discursif, de l'identité à l'altérité, du sens à la signifiance, de la prosodie au rythme et de l'interprétation à la traduction. De cette nouvelle perspective sur le texte source comme discours découlent deux hypothèses qui visent l'invariant de la traduction poétique : îl consiste soit dans l'effet produit sur le lecteur (en d'autres mots, îl faudrait " traduire ce que leș mots ne disent pas, mais ce qu'ils font "678), soit dans le rythme qui " a une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fondatoare și mersul lucrurilor. În amonte, spre însăși funcția simbolică: ce trebuie să însemne grupul pentru ca să fie întotdeauna nevoie, prin acest martor din exterior, de un subterfugiu utopie sau transcendență? De aici provine căutarea, într-un fel transistorică, a unui invariant explicativ numit, plecînd de la teorema lui Gödel, incompletudine, care a servit drept sîmbure logic în descifrarea faptului religios.16 În aval, către o concepție operatorie a actelor gîndirii, deoarece transmiterea sensului este exercițiul profesional al omului de cuvînt care și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a echilibrului atomic. Fenomen subiectiv, halucinație pozitivă, Bomba este și ea o creație a spiritului. "Să guvernezi înseamnă să te faci crezut", spunea Hobbes și mai apoi Churchill. Dar "a crede" este un verb care se declină. Nu e un invariant omogen, oricînd și oriunde, egal cu el însuși. Există credințe șovăitoare, carnale, sceptice, senine etc. Nu credem în același fel într-un mit al originilor, într-un verset din Biblie, într-o fabulă de La Fontaine, o doctrină filosofică sau un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-ului în mesajul însuși face din creștinism poarta de intrare obligatorie a disciplinei noastre. Raționalismul modern, care ridică probleme acolo unde nu există decît evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică a unui invariant logic nu înseamnă să distrugi totul dintr-o trăsătură de condei, ci să deconstruiești cu grijă, metodic. Misterul este o rațiune grăbită. Lenea raționalistă va putea compensa întîrzierea prin recuperarea timpul pierdut și depozitat în adîncul marilor mituri ale originii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu depinde de timpul pe care-l construiește, și nici de timpul care trece. Inevitabila exterioritate a principiului fondator față de întregul pe care îl construiește (sau, dacă preferați, neapartenența la ansamblu a elementului care îl constituie ca ansamblu) determină un invariant de organizare care acceptă diverse variații istorice și geografice, dar căruia nici o societate omenească nu i se poate sustrage (așa cum a încercat să o demonstreze Critica rațiunii politice). Axioma faptului incomplet, asamblată la corpul social, ne permite să traversăm vîrstele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția lui Zeletin ce afirmă rolul burgheziei și al statului în modernizarea societății românești; concepția lui C. Dobrogeanu-Gherea asupra neoiobăgiei ca "invariant structural al societății românești după 1864". Studiile de teren mai recente, efectuate comparativ pe mai multe țări (vezi Inglehart) au impus câteva concluzii în raport cu problema modernizării și au infirmat, în același timp, o serie de presupoziții legate de aceasta. Astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și, deci, probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conținute, individul trebuie să le facă față și care își pun amprenta atât asupra structurii interne a personalității, cât și asupra manifestărilor sale exterioare. Există organizații cu grad mare de similaritate, care au în comun un număr semnificativ de constante/invarianți ai conducerii. Dar, în același timp, există și organizații mai puțin cunoscute din punct de vedere psihosocial, cum sunt organizațiile militare, spre deosebire de cele industriale sau școlare (M. Zlate, 1981, pp. 35-46). Diferența fundamentală dintre un manager și un conducător militar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Little au arătat că modelele măsurării personalității diferă nu doar sub aspectul modului de alocare a acestei variabilități comportamentale, ci și în modul de interpretare, distingându-se astfel cinci alternative de conceptualizare a personalității. 1. Personalitatea ca pattern comportamental constant (invariant) O astfel de conceptualizare este specifică teoriei trăsăturilor, întrucât acestea sunt considerate patternuri comportamentale consistente cross-situațional. Conform acestei accepțiuni, trăsăturile psihologice (de exemplu, extraversia) se consideră a fi la fel de stabile precum cele fizice (culoarea ochilor). 2. Personalitatea ca dispoziții trăsătură
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și 2b). Fig. 2a. Tipuri de designuri în cercetarea consistenței Perspectiva transversală/cross-situațională de determinare a consistenței personalității este interesată de măsura în care unul și același indicator comportamental al unei trăsături sau unul și același profil de trăsături rămâne invariant în contexte situaționale variate. Uneori, în aceeași perspectivă cross-situațională există tendința de a se include și demersul de determinare a invarianței unor indicatori comportamentali multipli eterogeni, care însă pot fi circumscriși aceleiași categorii-trăsătură, indiferent dacă este vorba de unul și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
trăsături de personalitate, își păstrează invarianța de-a lungul timpului reprezintă o dovadă posibilă a consistenței personalității. Această asumpție a fost lansată și creditată ca explicație validă de modelul dispoziționalist, întrucât se pleca de la premisa că, dacă un comportament rămâne invariant în timp, atunci implicit trebuie recunoscut că variabilele endogene ale personalității au o forță determinativă mai mare decât cele situaționale, acestea din urmă „prin definiție” fiind supuse unor modificări de conținutul de-a lungul timpului. Perspectiva temporală a condus la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiind concepte care pot avea diferite valori. Dacă a, atunci b, unde a se refer) la una sau mai multe variabile independente, iar b - la variabilă dependent); formal, aceasta este afirmarea unei legi. Dac) relația dintre a și b este invariant), legea este absolut). Dac) relația este foarte constant), deși nu invariant), atunci legea ar fi exprimat) în urm)torii termeni: daca a, atunci b cu o probabilitate x. O lege nu se fundamenteaz) doar pe o relație care a fost
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unde a se refer) la una sau mai multe variabile independente, iar b - la variabilă dependent); formal, aceasta este afirmarea unei legi. Dac) relația dintre a și b este invariant), legea este absolut). Dac) relația este foarte constant), deși nu invariant), atunci legea ar fi exprimat) în urm)torii termeni: daca a, atunci b cu o probabilitate x. O lege nu se fundamenteaz) doar pe o relație care a fost descoperit), ci pe una în mod repetat descoperit). Repetiția determin) așteptarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care vedem la lucru un principiu oarecum similar cu ceea ce am descris drept subiect multiplu. Sunt opere În care nu mai acționează ceea ce suntem obișnuiți să descriem prin termenii arhetip, pattern, model. (Folosesc conceptul de arhetip În sens cultural, de invariant, de model recurent, și nu În sens metafizic, În genul ideilor lui Platon, sau În sensul psihologic ori antropologic al lui Jung.) Operele care se comportă arhetipic sunt opere care se conjugă cu idealul modernist al subiectului unic și centrat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]