KorAP: Find »[drukola/base=inventoria & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 >

16 matches

Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584

Așa cum am mai spus, în 1943, Constantin C. Angelescu publică un articol relativ la românii care aveau un doctorat în drept, științe politice și administrative, filosofie, medicina, științe (matematică și fizica) la Universitatea Liberă din Bruxelles din 1863 până în 18844. El inventoria atunci 83 de tineri care obținuseră 88 de diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept, respectiv în științe politice și administrative. Sursă lui Constantin C. Angelescu era statistică

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin (Buzău); Fințescu, Nicolae (Constantă); Rădulescu, Constantin (București). 5 1911-1912 Pârvulescu, Dimitrie (Caracal); Petroni, Gheorghe (Ploiești); Stăiculescu, Nicolae (Craiova); Vera, Gheorghe (Ploiești). 4 1912-1913 Mavromati, Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
și Rumelia (18, unul cu nume grecesc), Franța (zece), iar apoi cei din Germania (opt), Imperiul britanic, inclusiv coloniile (șapte), Turcia, în special din Constantinopol (șase), Costă Rica (cinci) și Olanda, Rusia (câte patru; în cazul Rusiei, doi dintre cei inventoriați proveneau din Basarabia, unul având nume românesc, Moise Nicolae Pacu). Au mai obținut doctoratul în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în această perioadă câte două persoane din Luxemburg, Șerbia, respectiv câte una din Arabia, Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
politice și administrative nu era cantonat la nivelul unei singure școli, ci era partajat de mai multe facultăți, cu deosebire Facultatea de Drept ori cea de Filosofie și Litere. Așadar, dintre cei 92 de doctori în științe politice și administrative inventoriați 13 erau români din București (patru), Iași (doi), Brăila, Buzău, Călărași, Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați și Turnu Severin (câte unul), ei obținând titlurile în perioada 1885-1898 (al 14-lea român din statistică era din Brașov, Nicolae Popovici, și el dobândea titlul

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
germani, doi englezi, un francez, un grec și un luxemburghez; în total 15 persoane originare din afara Belgiei 45. Nu suntem din nou de acord cu afirmația tranșantă a lui Constantin C. Angelescu potrivit căreia carieră profesională ori publică a celor inventoriați în articolul său și evocați de noi mai sus s-ar fi stins în anonimat. Să dăm câteva exemple! De pildă, Constantin Leonardescu (1846-1907), care obținea în același an și o licență în științe juridice la Paris, a devenit profesor

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
au fost recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și finalizau studiile doctorale dintr-un total de 1894 inventoriați în anuarul pe 1919-1920 al foștilor studenți ai Universității Libere din Bruxelles; subliniem că dintre cei 742 de străini ce obțineau doctoratul în medicină între 1884 și 1914, majoritatea erau britanici (639, inclusiv din colonii)67. La mare distanță se

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
III.1 . Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în științe fizice și matematice în 1873), originar din Brăila, care

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
avances faites aux étudiants roumains Légation de la Roumanie (Crédit Général Hypothécaire et Immobilier, Bruxelles), marș, avril, măi, juin, juillet 1920. Lista nominală a studenților români din Belgia care beneficiază de favoarea schimbului redus pe 1919-1920, atașată Adresei nr. 776 / 920 inventoria 15 studenți la Anvers, 19 la Bruxelles (aici am regăsit numele celor trei Jaumotte, Moloianu, dar nu și pe cele ale lui Cohn, Eustațiu și Tissescu) și 35 la Liège (trei erau ofițeri și unul nu putea fi găsit), nepaginat

by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778

Așa cum am mai spus, în 1943, Constantin C. Angelescu publică un articol relativ la românii care aveau un doctorat în drept, științe politice și administrative, filosofie, medicina, științe (matematică și fizica) la Universitatea Liberă din Bruxelles din 1863 până în 18844. El inventoria atunci 83 de tineri care obținuseră 88 de diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept, respectiv în științe politice și administrative. Sursă lui Constantin C. Angelescu era statistică

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin (Buzău); Fințescu, Nicolae (Constantă); Rădulescu, Constantin (București). 5 1911-1912 Pârvulescu, Dimitrie (Caracal); Petroni, Gheorghe (Ploiești); Stăiculescu, Nicolae (Craiova); Vera, Gheorghe (Ploiești). 4 1912-1913 Mavromati, Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
și Rumelia (18, unul cu nume grecesc), Franța (zece), iar apoi cei din Germania (opt), Imperiul britanic, inclusiv coloniile (șapte), Turcia, în special din Constantinopol (șase), Costă Rica (cinci) și Olanda, Rusia (câte patru; în cazul Rusiei, doi dintre cei inventoriați proveneau din Basarabia, unul având nume românesc, Moise Nicolae Pacu). Au mai obținut doctoratul în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în această perioadă câte două persoane din Luxemburg, Șerbia, respectiv câte una din Arabia, Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
politice și administrative nu era cantonat la nivelul unei singure școli, ci era partajat de mai multe facultăți, cu deosebire Facultatea de Drept ori cea de Filosofie și Litere. Așadar, dintre cei 92 de doctori în științe politice și administrative inventoriați 13 erau români din București (patru), Iași (doi), Brăila, Buzău, Călărași, Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați și Turnu Severin (câte unul), ei obținând titlurile în perioada 1885-1898 (al 14-lea român din statistică era din Brașov, Nicolae Popovici, și el dobândea titlul

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
germani, doi englezi, un francez, un grec și un luxemburghez; în total 15 persoane originare din afara Belgiei 45. Nu suntem din nou de acord cu afirmația tranșantă a lui Constantin C. Angelescu potrivit căreia carieră profesională ori publică a celor inventoriați în articolul său și evocați de noi mai sus s-ar fi stins în anonimat. Să dăm câteva exemple! De pildă, Constantin Leonardescu (1846-1907), care obținea în același an și o licență în științe juridice la Paris, a devenit profesor

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
au fost recunoscute de mai multe societăți savante de la Berlin, Sankt Petrersburg, fiind ales membru corespondent și apoi titular al Academiei Române 66. În medicină, statistică înregistra după 1884 cinci români care-și finalizau studiile doctorale dintr-un total de 1894 inventoriați în anuarul pe 1919-1920 al foștilor studenți ai Universității Libere din Bruxelles; subliniem că dintre cei 742 de străini ce obțineau doctoratul în medicină între 1884 și 1914, majoritatea erau britanici (639, inclusiv din colonii)67. La mare distanță se

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
III.1 . Românii absolvenți ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903) Pornim, în prezentarea datelor despre studenții români de la Universitatea Liberă din Bruxelles care obțineau diplome la Scoala Politehnica, tot de la studiul lui Constantin C. Angelescu. Acesta îi inventoria în articolul deja citat și pe doi absolvenți ai Școlii Politehnice, secțiunea geniu civil. Era vorba de Ștefan Constantin Hepites, despre care am vorbit mai sus (mai deținea doctoratul în științe fizice și matematice în 1873), originar din Brăila, care

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
avances faites aux étudiants roumains - Légation de la Roumanie (Crédit Général Hypothécaire et Immobilier, Bruxelles), marș, avril, măi, juin, juillet 1920. Lista nominală a studenților români din Belgia care beneficiază de favoarea schimbului redus pe 1919-1920, atașată Adresei nr. 776 / 920 inventoria 15 studenți la Anvers, 19 la Bruxelles (aici am regăsit numele celor trei Jaumotte, Moloianu, dar nu și pe cele ale lui Cohn, Eustațiu și Tissescu) și 35 la Liège (trei erau ofițeri și unul nu putea fi găsit), nepaginat

[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]