2 matches
-
în volum, la reeditarea din 1912, în chip de concluzie (Amfora). Tocmai aici, în această confesiune metaforică trecută cu vederea de majoritatea exegeților, scriitorul își afirmă răspicat credința, formulată în termeni aproape blagieni, că sufletul nu e atât o "realitate" investigabilă, care așteaptă să fie "descifrată", cât o "amforă purtătoare de taine", un "vas" prețios, ce se cuvine păstrat cu grijă și, mai ales, ferit de priviri indiscrete. Ei bine, concepând sufletul ca pe un vas fragil, menit a conserva viața
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și fiind mistuită de flăcările iadului? Ia să vedem! Cum e ipoteza aceasta? E credibilă? Da, s-au mai văzut asemenea situații în care s-au format crăpături în scoarță. E posibilă? Puțin probabilă la noi, dar nu imposibilă. E investigabilă? Nu, pentru că, oricât de șmecheri sunteți voi oltenii, n-ai să poți coborî în iad niciodată. Cel puțin nu atâta timp cât mai ești încă în viață. Ei, dacă trebuie, mă duc și acolo! se bățoși Vasilică. Te duci, pe dracu'! Fugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]