521 matches
-
cer sau cîte o umbră de arhitectură, poartă în sine o irepresibilă energie panteistă. Pentru că Niculiu celebrează viața lăuntrică a pădurilor și a stufărișurilor sale, caută cu înfrigurare sufletul lor ascuns și nu se risipește în presupoziții generale și în invocații fără obiect. Cu un instinct de primitiv și cu o devoțiune în care se simt și fiorii unei anumite disperări, el face și un simultan exercițiu de autoidentificare, de contopire cu propriile sale viziuni.
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații lucrurile se schimbă
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
apropiat, iar întânirea cu el nu a rămas fără urmări literare, și chiar mai mult decât atât („Rude conștiente noi suntem / ne recunoaștem abia după ce plecăm / schimbăm cuvinte într-o tăcere indiscutabilă / ne visăm unul pe celălalt ne chemăm / folosim invocații și intonații // Eu îi spun tatăl meu obiectiv / fiu subconștient el mă numește”). În Iubitafizica, de pildă, Zenobia este una dintre fascinantele și misterioasele iubite imaginare. După moartea bătrânului lup suprarealist, tânărul lui prieten a editat un volum colectiv bilingv
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
din locurile în care el ar putea deveni strident. Între artist și privitor se naște acum o complicitate ciudată în cadrul căreia se cade perfect de acord că iconografia dură și gestul definitiv, impulsivitatea cromatică și ecorșeul psihologic nu sînt decît invocații, jocuri secunde, umbre livrești ale unor tipologii de inventar. Mirela Trăistaru ,,înrămează” totul într-un decor edenic, într-o lume de arabescuri și de motive florale de un decorativism tandru și vetust. Dacă expresionismul său este transilvănean sau, mergînd mai
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
precipitații atmosferice difuze. Însă și cel care caută doar aburi lăptoși sau, viceversa, exclusiv narații baladești, ar găsi în lumea lui Șerban Foarță material pentru bucurii estetice enorme. Dacă poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-o descrie și s-o identifice abatele Bremond ca fiind a poeziei pure, în fond ea are o fascinantă anecdotică interioară, o anecdotică a limbii, o
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
am văzut dezvoltat de poeții romantici în jurul vechilor eroi naționali" (p. 88), iar Nicolae Filimon îl introduce în romanul său Ciocoii vechi și noi. Literatura romantică și proza realistă își creează și își împrumută eroul. Mai târziu, Tudor apare în invocațiile eminesciene din articolele anti-liberale scrise în anii '80; iar în 1922, în drama lui N. Iorga care îi este dedicată. "Iorga este cel care pecetluiește metamorfoza literară începută cu aproape un veac în urmă, prima care face dintr-un conducător
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
parcurse sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat volumul „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, Iași, 2015), întâlnim, în chiar limitele formulelor consacrate (haiku-uri, sonete, rondeluri, gazeluri, glossă, pantum), invocații poematice rarefiate de imn, elegie, cantilene - cu rezonanțe adânci: „Sunt scribul ciung ce-ncearcă transcrierea poverii Din sufletu-i becisnic și scund, de arlechin Cu mâna stângă numai - duhnind a mirt și vin Căci dreapta-i prăbușită spre stelele puzderii
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
îl caută pe Dumnezeu cu o obstinație și cu o umilință aproape de masochism, iar, pe de altă parte, își exhibă permanent fascinația pentru amorf și coruptibil, pentru materia precară și pentru miasmele cărnii intrate ireversibil în fermentație. Citatul din Biblie, invocația cristică și transparența icoanei, ambalate în note de jurnal și în felurite cogitații colorate moral și metafizic, se împreună cu trupul nud din fotografii, costeliv pînă la ascetism, al artistului însuși. Sau, mai exact, imponderabilul organ al credinței și al devoțiunii
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
planul acestuia este de-a dreptul -nota bene! - diabolic. Băieții răpiți erau sodomizați, vii sau morți, agățați în cârlige, zdrobiți, decăpățânați, tranșați, o parte din trupuri erau arse, în timp ce sângele, inima și ochii erau aduse ca ofrandă și folosite la invocații către diavolii Satana, Barron, Belial, Belzebut... Apropo, îi cunoașteți? - Nu personal, doar din vedere în cadrul unor ceremonii publice sau în timpul Carnavalului Cazanelor, spuse dintr-un foc dracul tremurând vizibil de plăcerea istorisirii. - Așadar, să continuu. Prelati a explicat în fața Inchiziției
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate”. Dar arhaismul sau este, Întîi, o stare de spirit. Desigur, Cezar Ivănescu confirmă și aici uriașă să forță de absorbție, fiind
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
arhetip, omul poate rezolva anumite conflicte interne. Să zicem că ne deranjează un gând negru, soluția ar fi să-l invocăm pe Siva care va dizolva acel gând manifestat printr-o stare neplăcută. Om Namaha Sivaya este cea mai cunoscută invocație (mantra). Din practica personală, pot spune că sistemul merge fără cusur pentru că aceste arhetipuri sunt În realitate integrate În funcționarea mentală a omului, el neavând decât să le reveleze. Mai avem apoi arhetipul Ganesha, un elefant de altfel, care ne
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
În fereastră/ Voi credeți că ninge și nu m-ascultați” (din volumul Elegii de când eram mai tânăr). Apărut la editura Humanitas În anul 2006, volumul Cele mai frumoase 101 poezii numără o colecție de poezii În degradé, Începând cu volumul Invocație nimănui, din 1971, continuând cu creații din volumele ulterioare, ultima poezie fiind un text inedit din 2005. Interesantă din acest unghi organizatoric ar fi discuția despre schimbările stilului, comportamentul prozodic și chiar amploarea stărilor poetice. Am observa, cu siguranță, că
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
solar), de mișcările de dans efectuate de câteva zeci de actori, de aducerea În primplan a elementului ignic prin cele mai autentice modalități, inclusiv prin aprinderea torțelor purtate de către tineri incași, așezați sub forma unui cerc În centrul căruia face invocații Însuși Huascar. Un deosebit efect vizual Îl are Încadrarea acestuia Între cele câteva zeci de scuturi imprimate cu emblema soarelui, pe care le ridică, Într-o amplă mișcare circulară treptată, fetele incașe așezate În genunchi pe două rânduri, În timp ce printre
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
inferioară, și în cântul responsorial în care forma de execuție consta în alternarea solistului cu răspunsul mulțimii. O altă formă a monodiei religioase a evului mediu o reprezintă cântecul melismatic, cunoscut sub numele de Aleluia (o formă latinească alterată a invocației ebraice însemnând Lăudați-l pe Yahwe). În forma sa primitivă, aleluia se prezenta ca o manifestare colectivă aflată sub semnul aclamației jubilatorii, formată din aleluia și jubilus (jubilații), și caracterizată de o lungă vocaliză în prima parte, iar în partea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
mare popularitate îl aveau corurile și cântăreții care abordau stilul muzicii gospel. Unele biserici au adoptat stilul animist în închinare, Elementele importante în închinarea lor sunt spontaneitatea și improvizația, liturghia putând dura în timpul Sabatului câteva ore. Liturghia începe cu o invocație Kerek ! Kerek ! ce conduce la o stare de extaz a celor prezenți. 3. Pe continentul American Spre deosebire de creștinismul european, în S.U.A., creștinismul s-a dezvoltat fără a avea suportul moral și material al statului. Primii coloniști aveau cu ei doar
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
fețe. // Netrebnici sunt morții solemni, / morții sociali neîndurându-se / să se părăsească pe sine. // Dar tu, o, moarte, ești o simplă-ntoarcere a capului, / o expirație calmă / a celui care trăind prea adânc / deodată uită viața. Fiecare element din această invocație morții ar merita o "descifrare" răbdătoare, fiecare vers duce spre sens. Mișcarea strofei finale cuprinde o extraordinară sugestie : de vreme ce moartea este o simplă întoarcere a capului, cum să nu ne gândim la mitul lui Orfeu? El vrea poate să se
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e foarte bună băutura asta mult mai bună decît istoria literaturii române n-aș fi crezut după atîtea invocații miracolele au apărut mereu în alte locuri păsările se ridică altfel decît și-ar fi imaginat oricare dintre noi unii desenatori celebri înregistrați la fisc oricînd apare cineva din străinătate probabil să-ți verifice optimismul mi s-a întîmplat să
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
cheamă acordul suplu, simpatetic, cu ființa iubită. Sentimentul iubirii e, mai degrabă, o promisiune a comuniunii, o acoladă utopică, o tentație a desăvârșirii prin eros, decât realizarea în sine a clipei de dragoste. Expresia poetică primește, de aceea, aspectul unei invocații și amprenta unui elan idealizant, ce condamnă trăsăturile ființei iubite la o eternă nedesăvârșire, la un provizorat perpetuu, la o suspendare a datelor reale, în beneficiul trasării unui relief necontingent al făpturii clamate: "Dar oricât mă tem și oricât te
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
despre Cantemir, Șincai, Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu și o serie de doine (cu considerații asupra rolului unor invocații de tipul „Frunză verde"). Evident, junimiștii Negruzzi, Slavici și Gane nu lipsesc; nici Vlahuță, pe care l-a întâlnit la Maiorescu, și care avea să îl viziteze în 1913. între pasajele selectate pentru traducere - texte pentru prima oară în limba
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
miră sub tricouri țîțișoarele calde și amețite... roșie e poezia din curtea ca un trup mustind de-adrenalină din degete picurînd - multă de poți să o strîngi în garafe, ca seva lăstarilor pentru leacuri băbești, noaptea,-n tăcerea somnoroaselor vii. invocație turturică din cîmpiile neantului, te întorci în jurul uguitului tău prin salcîmii pe care i-am botezat Philemon și Baucis în răspărul fascismului iubirii dintr-o altă viață. ca și acum era lumină și vînt. ca și acum îmi puneam fața
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Iar scenarii ?! N-ați văzut ce s-a întâmplat din '89 încoace ? l 30 mai, la emisiunea "100%" (Realitatea Tv), ministrul Sebastian Vlădescu: "- De-abia aștept să nu mai fiu ministru..." Haralampy: - Și noi! Și noi! Poetul Haralampy pe litoral: Invocație către Guvern (după Eminescu): Vezi? Toți turiștii ni se duc - Sunt la Mamaia singur cuc Și toate plajele-s pustii... Nu vii să vezi ? De ce nu vii ?
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
mai veni niciodată să se cace, că vor începe odată marea constipație. Dar sunt cu toții diareici." - p. 41), inserții onirice de un gust dubios, imagini "poetice" (fluturi, păsări cu aripile fâlfâind) repetate până la sațietate, dialoguri de o mare vulgaritate sufletească, invocații ori imprecații comice (,De Chirico, unde ești să mă auzi?" întreabă Vlada la un moment dat, altul decât cel în care suduie un telefon public ce nu-i primește cartela: "Futu-te-n gură! l-am scuipat între cifre")... Epica
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
explică oare prospețimea, vitalitatea acestei poezii scrise de un autor îmbătrânit interior de la primele "exultări" lirice? Maturizarea creatorului și a personajului său predilect (el însuși) este accelerată. În schimb, versurile scrise și publicate în intervalul unui sfert de secol - de la Invocație nimănui (1971) la O beție cu Marx (1996) - nu arată câtuși de puțin rutina, uzura, maniera poetică; și nici nu sunt datate, legate de secvențe istorice între timp depășite. Textul își devoră, la Mircea Dinescu, contextul inițial asumat, printr-o
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Eminescu reorchestrat. Dovada - pe care a mai făcut-o Foarță, tăind la lungimi potrivite replici latent poetice din Caragiale - că se poate croșeta poezie din orice fel de lînuri. Jivine cu solzi și pene sînt scornite pe hîrtie, într-o invocație care adună cărțile: "Hiare cuminți/ cu ghiare, cu dinți,/ cu coadă de pește,/ cu pieliți la dește,/ cu unghe de țap/ în creștet de cap,/ cu blana ca sfecla,/ cu ochii ca stecla/ cum ochii de vîlc,/ fiare cu tîlc
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă, publicat în 1997), Lucian-Claudiu Amor (care a avut ideea neinspirată să-și schimbe simpaticul
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]