3,291 matches
-
1989) și Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, un prim volum elaborat de Institutul ,Al. Philippide" din Iași, plus altele specializate numai pe un sector anume (Enciclopedia exilului literar românesc realizată de Florin Manolescu, Dicționarul etnologilor români al lui Iordan Datcu sau Dicționarul presei literare românești. 1790-1990 alcătuit de Ion Hangiu ș.a.), dicționare pe care le valorifică și încearcă să le și aducă la zi, depășindu-le, în același timp, în intenții și în acoperirea literaturii române (,anvergura cuprinderii informațiilor
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
aug.-sept.). Născut în 1927 la Paris, pe cînd Șerban și Maria Cioculescu pregăteau acolo un doctorat (tineri licențiați și profesori de liceu, n-aveau nici o bursă, întreținîndu-se din fonduri personale, după cum era obiceiul, căci, un deceniu mai devreme, Iorgu Iordan proceda la fel la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate de Găești. Aici a stat pînă la vîrsta școlii. "Găeștii erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu, prof. Florica Dimitrescu - București, prof. Ileana Oancea - Timișoara, prof. Șerban Turcuș - Cluj-Napoca, prof. Cristian Luca - Galați, precum și directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan", Marius Sala, membru al Academiei Române. Fiecare dintre aceștia a prezentat interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de studii lingvistice
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Rodica Zafiu Seria derivatelor cu sufixul modern și internațional -ism e, cum se știe, deschisă și foarte bogată. Fenomenul nu este, de altfel, specific limbii române și nici foarte nou. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943, 1947) considera sufixul "foarte productiv", ilustrîndu-și afirmația cu un lung șir de exemple culese din publicațiile vremii: copism, haotism, ienicerism, mareșalism, rudimentarism etc. Din presa ultimului deceniu se pot aduna altele, pentru a dovedi ușurința
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
actual al limbii noastre" (Cum vorbim, 7-8, 1951, p. 51). Ne-am putea imagina că - în opoziția dintre vechi și nou, dintre diacronia culpabilă și sincronia victorioasă - direcția de studiu a limbii contemporane ar fi fost fericit reprezentată de Iorgu Iordan, autor al unor cărți importante în domeniu, în special a celei intitulate Limba română actuală - o gramatică a greșelilor (prima ediție, 1943; a doua - 1947). Că nici o asemenea carte a trecutului nu mai corespundea noilor exigențe politico-lingvistice se poate vedea
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
celei intitulate Limba română actuală - o gramatică a greșelilor (prima ediție, 1943; a doua - 1947). Că nici o asemenea carte a trecutului nu mai corespundea noilor exigențe politico-lingvistice se poate vedea dintr-un text destul de curios, o auto-recenzie semnată de însuși Iordan, ca tipic act de autocritică. Descrierea obiectivă a unei stări a limbii nu putea conveni unei ideologii voluntariste, dirijiste, în care conta efortul normativ (îndreptat în direcția justă): "în majoritatea cazurilor" - scrie autorul - "n-am luat poziție, crezînd, ba și
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
Iordan Datcu Cei mai mulți dintre români care, încă de la începutul lui decembrie, cercetează piețele în vederea cumpărării unui brad arătos și, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
din plin gag-urile și spumoasele apariții ale personajelor, ritmul alert al construcției și structurării poveștii, priceperea și expresivitatea păpușarilor tineri ai trupei ca Ioana Chelaru - care interpretează trei personaje (Pantalone, Farfarelo, Fata din portocală), Victor Bucur, Mariana Zaharia, Claudiu Iordan. În Pedrolino o întîlnim pe Liliana Gavrilescu, o tînără deja cu multă experiență de scenă, dobîndită și din lucrul cu regizorul și profesorul Cristian Pepino. Fantezia lui și plăcerea cu care se joacă și cu care își dirijează personajele într-
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
și Academia dominată de Ardeleni și de ideea justă a reafirmării latinității limbii române eloborau (împreună cu T. A. Naum) "îndreptarul ortografic" (cu "â", cu sunt etc.) - un grup de lingviști - și nu dintre cei mai puțin însemnați! - la Iași (Iorgu Iordan), la București (O. Densusianu, Al. Rosetti) și-au "permis" să nu ia act de indicațiile academice și să continue a scrie sînt (din lat. sint, 3 pl. conj. prez.) și mînă etc. Al. Rosetti a scris chiar o critică amănunțită
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
ia act de indicațiile academice și să continue a scrie sînt (din lat. sint, 3 pl. conj. prez.) și mînă etc. Al. Rosetti a scris chiar o critică amănunțită împotriva ortografiei Pușcariu (deși Al. Rosetti nu era în Academie). Iorgu Iordan, la Iași, publica articole și edita reviste științifice (Buletinul "Al. Philippide") în același mod: ignorînd. Bineînțeles, aceștia aveau un temei istoric-filologic. Din "Moldo-Valahia", ușor indiferentă la străduințele transilvănene de afirmare a "naționalității" latine a Daco-Romanilor (termen pus în circulație de
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Al. Rosetti, care publică și articolul Observații asupra ortografiei Academiei Române (1932), Revista istorică română, București, vol. II, p. 354-368. O. Densusianu continuă a scrie cu î în toate pozițiile de cuvînt, iar, la Iași, Al. Philippide, G. Ibrăileanu și Iorgu Iordan ignorau cu seninătate prescripțiile academice. Am putea reflecta astăzi la acele timpuri ferice! Nimeni nu se gîndea să emită legi parlamentare, nici poliții tipografice în apărarea ortografiei Academiei!) Această nevinovată ortografie - contestată, nerespectată integral nici regional - era în vigoare în
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
parlamentare, nici poliții tipografice în apărarea ortografiei Academiei!) Această nevinovată ortografie - contestată, nerespectată integral nici regional - era în vigoare în momentul invaziei sovietice comuniste din 1944. Și - de ce să nu recunoaștem - Al. Rosetti - "boierul roșu"! -, Al. Graur, J. Byck, Iorgu Iordan (om de stînga, antifascist, din Universitatea din Iași), alături de Emil Petrovici (colaboratorul lui Sextil Pușcariu!, dar și cel care votase deschis împotriva lui Ion Antonescu 1)) - erau "în grațiile" puterii comuniste; universitari, academicieni, directori de institute, conducători de reviste și
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
celui de atâtea ori citat pentru valoarea sa de documentarist, scriind în monografia sa: "Dar la 11 septembrie, întâiul termen. Creangă nu se prezintă." Revenind la scrisoarea lui Gheorghe Macarie, adresată mie, rețin referirea și la ediția datorată lui Iorgu Iordan și Ecaterinei Brâncuși, privind unele particularități de toponimie. În plus, scrupulele filologice apărute pe parcursul realizării ediției. Cele care i-au impus editorului apelul obligatoriu la confruntările cu manuscrisele aflate în fondurile diferiților ani de achiziție, ale Bibliotecii Academiei ale periodicelor
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi români, mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan Datcu și Andrei Nestorescu. Dicționarul, cu o frumoasă copertă străjuită de tricolorul românesc stilizat, are 260 de pagini dintre care primele 32 conțin două studii introductive. Primul, datorat coordonatoarei dicționarului, face o trecere în revistă a evoluției scrisului românesc începînd
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
ar fi putut lărgi deși știm că spațiul tipografic a fost drămuit cu Adriana Bittel, Mariana Marin, Denisa Comănescu, Marta Petreu așa cum, din literatura și critica actuală nu credem că ar fi trebuit să lipsească C. Tonegaru, I. D. Sârbu, Iordan Chimet sau Cornelia Ștefănescu, iar din cea veche Coresi. Sigur, aici intervine factorul subiectiv dar nu credem că aceștia ar putea fi socotiți mai prejos decît, de ex., Horia Bădescu, N. Davidescu sau Elena Farago... Cum s-ar mai putea
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
mele". Avea scuze? "Firește, eram foarte tânăr și compromisul, pe care atunci nu ni-l reprezentam la dimensiuinile lui reale, îl învățam, din păcate, chiar de la marii noștri profesori, de la G. Călinescu și T. Vianu, de la Al. Rosetti și Iorgu Iordan, aliniați, în grade diferite, noului regim și încercând efortul de a deveni, chipurile, marxist-leniniști. O epocă tristă care a umbrit, în bună măsură, ultimele opere ale maeștrilor mei, iar mie și generației mele ne-a schilodit sufletele, obligându-ne la
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să fie epenteza. O spune, în Limba română actuală (1947: 34), Iorgu Iordan, care observă că eliminarea hiatului prin consonantizarea unei vocale (a-vi-a-ți-e: a-via-ți-e, zi-ar: ziar) e foarte frecventă ("pronunțarea aviație este reală, ba foarte răspîndită"), dar consideră că procedeul "continuă a fi utilizat până astăzi de către românii mai mult sau mai
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
ediție completă a dicționarului-tezaur al limbii române. Pus de la început sub patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul recent apărut e redactat la Cluj și are ca redactori responsabili pe Ioana
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
stîngăciile începutului, se cîștigă în spectacol ceva foarte important, și anume, pofta de joc, motivată de propunerile și solicitările punctuale ale regizorului Laurian Oniga. Nu pot să nu-i remarc pe Adina Stan (Checca), pe Monica Ciută (Lucietta), pe Ilie Iordan (Isidoro), pe Ana Pasti (Orsetta). Sînt principalii generatori de energii, de rigoare și haz, de nuanțe, sînt cei care reușesc să organizeze credibil vitalitatea, rutina, poezia și, de ce nu, iubirea. La Chioggia sau aiurea. Călătorind spre țara minunilor Este un
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Tudorel Urian Posesorul unui nume insolit, scos parcă din desueta onomastică a secolului al XIX-lea, Iordan Chimet este un autor prea puțin cunoscut publicului de ultimă generație. Scriitorul însuși s-a văzut în perioada comunistă obligat (din rațiuni politice, dar nu numai) la (prea) lungi pauze editoriale. Iar atunci cînd a rupt tăcerea a făcut-o
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
-o, de cele mai multe ori, cultivînd în poezie tonurile minore ale unui suprarealism pentru copii sau camuflînd cu grijă îndărătul unor studii de specialitate (eseuri despre cinematografie și artele plastice) adevăratele și gravele sale meditații asupra destinului scriitorului în societatea comunistă. Iordan Chimet a fost și este o mare conștiință intelectuală. În 1945, a fondat împreună cu Vladimir Streinu, Constant Tonegaru, Pavel Chihaia și Père Marie-Alype Barral (la vremea respectivă secretar al Nunțiaturii Catolice în România), Asociația ";Mihai Eminescu". Principalul scop al acestei
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
de Cruce Roșie care să se ocupe de ajutorarea intelectualilor persecutați în acei ani de început ai totalitarismului comunist. Experiența s-a încheiat dramatic, în 1948, prin arestarea lui Constant Tonegaru, dar ideea rezistenței prin cultură nu a fost abandonată. Iordan Chimet a continuat să scrie texte parabolice care s-au bucurat de real succes în țările socialiste aflate pe o treaptă superioară de liberalizare (Cehoslovacia, Polonia), dar și în Occident. La 5 noiembrie 1986 (în preajma aniversării ";Revoluției din octombrie"), Iordan
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Iordan Chimet a continuat să scrie texte parabolice care s-au bucurat de real succes în țările socialiste aflate pe o treaptă superioară de liberalizare (Cehoslovacia, Polonia), dar și în Occident. La 5 noiembrie 1986 (în preajma aniversării ";Revoluției din octombrie"), Iordan Chimet realizează la Biblioteca Americană din București un spectacol dedicat cuceririi Vestului american care se transformă într-o sui-generis manifestație anticomunistă. Ca o recunoaștere a importantei sale cote internaționale, în același an scriitorul a făcut parte din juriul Premiului Neustadt
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
anticomunistă. Ca o recunoaștere a importantei sale cote internaționale, în același an scriitorul a făcut parte din juriul Premiului Neustadt (echivalentul american al Premiului Nobel), candidatul propus de el fiind dramaturgul Eugène Ionesco. Tot ceea ce era implicit în scrisul lui Iordan Chimet în perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Tot ceea ce era implicit în scrisul lui Iordan Chimet în perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică și morală. Prin intermediul lor, autorul își propune să identifice natura răului care a marcat istoria însîngerată a secolului XX și să stabilească responsabilitatea scriitorilor (în sens mai larg, a intelectualilor
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]