49 matches
-
lui Andronache fusese călcată în picioare și încă în public, în fața invitaților săi. Pentru o cauză similară ("onoarea de familist nereperată"), cu riscul de a merge "la cremenal", jupîn Dumitrache îl atacă "cu sabia scoasă" pe "bagabont", ajutat fiind de ipistat, înarmat așișderea și de Chiriac, cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cu "pelicanul sau babița" a lui Urmuz: "Cică niște șapte-opt/ Duceau lipsa de pașaport;/ Și-au rugat pe domnul tist/ Să le dea un plebicist./ Tistul nostru, la bulău,/ Juca baza, - că-i de rău/ Neștiind (căci, aristați,/ Nu văzuse ipistați)./ Candian! O, Candian!/ Strigă el acum un an -" etc. (Fabula rasă) Rezultă un hibrid literar, pe care Pavel Susară, specialist în rescrierea textului urmuzian, ar merita să-l achiziționeze pentru propria să colecție. Caragiale în versiunea lui Șerban Foartă seamănă
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
70 de lei categoria I și 60 de lei categoria a II-a. Regia artistică - Toma Enache Distribuție: IANCU PAMPON - Constantin Cotimanis MITĂ BASTON - Victoria Cociaș CATINDATUL - Sandu Pop NAE GIRIMEA - Gabi Duțu CRĂCĂNEL - George Constantinescu IORDACHE - Liviu Cheloiu UN IPISTAT - Sebastian Papaiani DIDINA MAZU - Miruna Vâju CHELNER - Criști Olaru / Sebastian Bălășoiu Editare video - Criști Săndulescu Ilustrația muzicală - Patricia Prundea Scenografia - Maria Nicola
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
festival internațional al teatrelor pentru copii, anunță, În ultima seară, premiile : au fost doar patru - trei obținute de străini și unul, cel mai important, decernat ...teatrului-gazdă. Mimînd uimirea și candoarea, directorul, fără să și dea seama, l-a copiat pe Ipistatul lui Caragiale ( din D-ale carnavalului): „ Închipuiți-vă, dragi spectatori, iar noi ! Și ediția trecută...tot noi am cîștigat! Ce surpriză!”. Mda... La Berlin a fost interzisă premiera operei Idomeneu de Mozart, deoarece Într-una din scene erau deca pitați
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și-ar fi făcut culcușul de boem. Vestea m-a mîhnit. Numai că Dumbravă, c-o șepcuță roșie McDonald's îndesată pe cap, s-a ivit în sala de lectură, deloc mort. Știam că-l "regulaseră", ca să uzez de codul Ipistatului din Caragiale. Niciodată nu pot să fiu destul de mort ca să nu viu la bibliotecă". I-am spus că aștept cu interes maxim volumul doi de documente. Și asta pentru că interpretarea trece, documentele rămîn. "Vineee!", mi-a promis Dumbravă. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vor da pe față micile sau marile matrapazlâcuri, se teme bianual, de Sf. Dumitru, și de Sf. Gheorghe, că nu găsește unde să se mute, se teme de iarnă, se teme de ghinion, se teme de «șef», se teme de ipistați, se teme că poate fi «lucrat», se teme de orice, chiar și de nimic. Mai ales de nimic: omul periclitat este o victimă sigură a ficțiunii”: a puterii, a autorității absolute, adică. Într-o asemenea lume, omul lucid e asemeni
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
ne împiedică să luăm în derâdere tiradele din tragedii. G. Călinescu îl consideră pe Ipingescu „redus la minte” fiindcă repetă papagalicește vorba „rezon” ori de câte ori jupân Dumitrache îi servește câte o opinie. Dar să-l ascultăm cu mai multă atenție pe ipistat: „Apoi dacă nu-l cunoști, de unde știi că-i bagabont?”, își întreabă el interlocutorul care se lansase într-o filipică la adresa „prăpăditului de amploaiat” care o urmărea pe Veta de la Iunion până acasă. Ne vine și nouă pe limbă rezon
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
cinci batalionul de linie din cazarma de la Sf. Nicolae face act de supunere în mâinile Prezidentului. La cinci și jumătate, poliția republicană este organizată, poporul ca și gardă civică a Republicei, e înarmat cu săbii confiscate de la pompieri și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La șase, în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră Statua Libertății (cetățenilor ploieșteni Națiunea recunoscătoare) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați citește actul
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
comediei, după cum citim pe a doua pagină a unui ziar liberal din București, de la 13 aprilie 1885: “Și ce piesă! O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul. Femei de stradă de cea mai joasă speță, bărbieri și ipistați, în gura cărora se pun cuvinte insuflătoare pentru mișcări ca cea de la 11 fevruarie, pentru libertate și egalitate, cari sunt baza organizațiunii noastre politice. Palma primită de la public, care a fluierat, nu ne multumește; e de datoria ministrului instrucțiunii să
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
titlul comediei este piesa de rezistență a spectacolului. Pe melodia italiană „Una lacrima sul viso", sau a unui vals rusesc, evoluează personaje de farsă burlescă. Beția e generală. Doi pitici dansează alături de Vitalie Bantaș (Catindatul) care pare Gulliver pe lângă ei. Ipistatul în haine militare are un cap de porc, Iordache în capot de zenana arborează un uriaș abajur de veioză, câțiva își arată doar chipul, restul e acoperit de uriașe panouri cu femei grăsane în stil Botero, Crăcănel are un nas
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
sub înfățișări diverse în toate comediile. Una este cea discutată mai sus, a polițaiului servil, cu dependență absolută față de cei pe care-i slujește. Pentru Leonida poliția e atotputernică și își poate permite orice. Autoritate politică este și Nae Ipingescu, ipistatul devotat lui Jupân Dumitrache, confesorul acestuia. Sunt apropiați pe plan social și sufletesc, discutând politică, schimbându-și ideile despre proza lui Rică Venturiano și ajutându-se reciproc. Ipingescu își aprobă amicul în mod mecanic prin „rezon” și răspunde chemărilor acestuia
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
face stimat de familia lui Dumitrache și de a-și afirma „superioritatea intelectuală” tălmăcind articolele politice. E un tip de „farsă groasă”, cum îl caracterizează însuși dramaturgul, dar având vanitatea relațiilor sociale. Tot în relații de alianță amicală este și Ipistatul din comedia D-ale carnavalului. În schimbul unui bilet la loteriile Ipistatului, Nae Girimea îi poate solicita oricând serviciile. Exclamația energică „Vorbă” constituie mecanismul personajului și destăinuie caracterul de autoparodie. Apariție fugitivă, Ipistatul contribuie alături de celelalte personaje la crearea și menținerea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
superioritatea intelectuală” tălmăcind articolele politice. E un tip de „farsă groasă”, cum îl caracterizează însuși dramaturgul, dar având vanitatea relațiilor sociale. Tot în relații de alianță amicală este și Ipistatul din comedia D-ale carnavalului. În schimbul unui bilet la loteriile Ipistatului, Nae Girimea îi poate solicita oricând serviciile. Exclamația energică „Vorbă” constituie mecanismul personajului și destăinuie caracterul de autoparodie. Apariție fugitivă, Ipistatul contribuie alături de celelalte personaje la crearea și menținerea atmosferei de farsă prin „stupiditatea și nebunia lui de cea mai
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Tot în relații de alianță amicală este și Ipistatul din comedia D-ale carnavalului. În schimbul unui bilet la loteriile Ipistatului, Nae Girimea îi poate solicita oricând serviciile. Exclamația energică „Vorbă” constituie mecanismul personajului și destăinuie caracterul de autoparodie. Apariție fugitivă, Ipistatul contribuie alături de celelalte personaje la crearea și menținerea atmosferei de farsă prin „stupiditatea și nebunia lui de cea mai pură speță”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 159. footnote>. Forma cea mai simplă a nebuniei comice e producătorul de râs, care
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
un precursor al teatrului modern. S-a observat că tehnica realizării personajului comic în teatrul lui Caragiale este „până la un punct asemănătoare cu cea a măscăriciului”. Cele mai multe personaje își interpretează rolul, îl completează prin gesturi (Cetățeanul turmentat, Catindatul, Rică Venturiano, Ipistatul, Ipingescu, Dandanache). Arta lui Caragiale este astfel o artă „mimetică”. Ca să-și arate cât mai direct personajele, dramaturgul recurge la „suspans”, la economia de cuvinte. De aici tendința de a pune un mare accent pe mimică și pe jocul de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
-și arate cât mai direct personajele, dramaturgul recurge la „suspans”, la economia de cuvinte. De aici tendința de a pune un mare accent pe mimică și pe jocul de scenă. Jupân Dumitrache „își mângâie favoritele”, Dandanache „face gestul cu clopoțeii”, Ipistatul „bate din picior și din mână, aspru” și arată portabacul cu muzică făcându-l să cânte, Cetățeanul „sughite și se caută mereu”, se clatină, iar Catindatul „face o grimasă în partea măselii”. Fragmentate, repetate sau reluate într-o formă asemănătoare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Farfuridi, Brânzovenescu, Cațavencu, Crăcănel, Ipingescu, Dandanache, Țircădău. Ele conțin caracterele comice ale tipului. Numele personajelor mai puțin importante, din planul secund al comediilor, sunt nume reale: Ionescu, Popescu, nume comune, comice și ele prin generalizare, prin „caracterul de gloată”. Catindatul, Ipistatul, Cetățeanul turmentat nu au nume. Fără nume sunt și o parte din personajele care nu apar în scenă, cu excepția câtorva ( Ghiță Țârcădău, Tache Pantofarul, Iancu): becherul, spițerul, nevasta lui Pristanda, primele neveste ale lui Leonida și Trahanache, fiul lui Trahanache
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Cherestegiu și căpitan în garda civică, acesta are un nemăsurat orgoliu de proprietar, detestă funcționarii "papugii, niște scârța-scârța pe hârtie". Jupân Dumitrache ține "la onoarea de familist", este atins de gelozie din cauza unei întâmplări cu "bagabontul" pe care o povestește ipistatului Nae Ipingescu. Înainte de a-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care țin tocmai de asigurarea coeziunii familiale prin armonie. Mai mult decât atât, superioritatea lui Jupân Dumitrache se extinde vizibil peste întreg cartierul; poziția și funcția sa de căpitan în garda civică sunt subliniate atât de evident prin tovărășia cu ipistatul, Nae Ipingescu, care reprezintă brațul înarmat oficial al autorității statale, și întărite prin strânsa asistență cu același Chiriac. Poziția lui reprezintă expresia cea mai semnificativă a acestei autorități care definește în mod esențial personajul; patrularea pe timp de noapte exprimă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o încredere totală în slova scrisă a gazetei liberale care îl înrudește cu pensionarul Leonida. Nu are aerul savant al acestuia. În dezbaterile înalte, în interpretarea textelor lui Rică Venturiano, el se află în postura Efimiței, e un învățăcel al ipistatului Ipingescu. Dar, ca și Leonida, și-a concentrat toată viața spirituală în această interpretare de texte gazetărești, după cum și-a concentrat disponibilitățile de gingășie asupra Vetei. Chiar în momentele de mâhnire, în izbucnirile de gelozie, se ferește să spună lucrurilor
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
al cărui zel în garda civică ascunde de fapt dorința unui „la mai mare!“? De aceea îl acceptă cu ușurință pe viitorului cumnat, Rică Venturiano, de a cărui neîndoielnică ascensiune nu se poate să nu profite. Până și Nae Ipingescu, ipistatul, e recomandat pe lista persoanelor ca amic politic al căpitanului. Acesta se pune în serviciul partidului pe care el însuși se sprijină, recrutând forțat până și bolnavi, cum este cazul lui Tache Pantofarul de la Sf. Lefterie, special vizat, ca finul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dă pe niște schele. Rică reapare tocmai în scena VIII, în același loc, desfigurat și plin de var și cumpără eliberarea sa de la Spiridon, care se oferă să îl scape de furia celor trei urmăritori: soțul ultragiat, amantul înșelat și ipistatul nelipsit de la post. Ipistatul este cel care va descurca lucrurile, întrucât îl cunoaște pe Rică Venturiano ca patriot, ca unul de-ai noștri și ca autorul articolului din „Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu sabia, Rică își invocă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Rică reapare tocmai în scena VIII, în același loc, desfigurat și plin de var și cumpără eliberarea sa de la Spiridon, care se oferă să îl scape de furia celor trei urmăritori: soțul ultragiat, amantul înșelat și ipistatul nelipsit de la post. Ipistatul este cel care va descurca lucrurile, întrucât îl cunoaște pe Rică Venturiano ca patriot, ca unul de-ai noștri și ca autorul articolului din „Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu sabia, Rică își invocă patronul, pe Sfântul Andrei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pân-acuma n-am putut închide ochii: toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț; acu d’abia s-a spart cheful. Adineauri a trecut p aci vreo câțiva, se duceau pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistole... obicei mitocănesc.“ (Actul I, Scena V) Cu aceasta se dezleagă misterul și dispare spaima; ficțiunea, construită cu dragostea unui artizan pentru produsul său, se risipește. Safta, „femeia pământului“, fixează evenimentul la lăsata secului
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]