42 matches
-
cu toată viteza, spre bucuria barmanului care reciclă după rețetele proprii, băutura exotică nefolosită, uzând, fără să-și dea seama, de principiul că în natură nimic nu se pierde ci totul se transformă. Ajuns acasă, domnul Eracle, o fire mai ipohondrică de felul său, intră în baie cu gândul că doar așa poate scăpa de izurile ce-l amprentaseră aparent definitiv. Numai că, de la Arhimede încoace, am deprins ideea că intrarea în baie este născătoare de idei profunde, constituindu-se aceasta
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
european, cehul Peter Vaclav a fost răsplătit cu Premiul pentru cea mai bună realizare artistică, filmul Nu suntem niciodată singuri fiind exact ceea ce spune titlul său, povestea unei prietenii aproape imposibile între paznicul paranoic al unei închisori și un șomer ipohondric. Între noi fie vorba, ne-am mirat că juriul condus de cunoscutul autor german Christian Petzold nu a avut ochi pentru Câinii lui Bogdan Mirică, dar să trecem. Zona iberică a fost bine reprezentată, din moment ce primele două premii le-au
Festivalul filmului de la Cairo: Întâlniri la umbra piramidelor by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105937_a_107229]
-
meteorism etc. Spre deosebire de alte forme de nevroze, isteria se caracterizează prin amprenta majoră a particularităților individuale ale bolnavului, care, în mare măsură, determină specificul psihopatologic. Manifestările isteriei îndelungate prevăd o corelare deosebită a dereglărilor emoțional-afective, fobiilor, asteniei și a stărilor ipohondrice, ce determină, la rândul său, existența a trei variante ale isteriei: ipocondrică, fobică și depresivă. Nevroza obsesivă (obsesivo-fobică) apare în situații conflictuale la persoanele cu trăsături de caractre alarmant ipohondrice, la care gândirea logică predomină asupra sentimentelor. Bolnavii cu nevroză
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
corelare deosebită a dereglărilor emoțional-afective, fobiilor, asteniei și a stărilor ipohondrice, ce determină, la rândul său, existența a trei variante ale isteriei: ipocondrică, fobică și depresivă. Nevroza obsesivă (obsesivo-fobică) apare în situații conflictuale la persoanele cu trăsături de caractre alarmant ipohondrice, la care gândirea logică predomină asupra sentimentelor. Bolnavii cu nevroză obsesivă nu sunt siguri de acțiunile lor, fixează legăturile dintre unele împrejurări inofensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. Teama insuccesului și îndoielile servesc drept cauză a nesiguranței sale
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
în secolul al XVII-lea, medicii încep să interpreteze alienarea mintală din punct de vedere medical și descriu tablouri clinice ale bolilor psihice. Medicul scoțian George Cheyne (1671-1743) constată că o treime a pacienților săi prezintă manifestări isterice, neurastenice sau ipohondrice. Georg Ernst Stahl (1660-1734) face deosebirea între boli „simpatice” (organice) și "patice" (funcționale). În 1758 medicul englez William Battie scrie un "Tratat asupra nebuniei" ("Treatise on Madness") și propune ca bolnavii mintali să fie internați în aziluri. Totuși, abia către
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
sunt" (p. 180). Evident, indignarea putea căpăta și alte determinări. Se vede că autorul nu privește lumea românească pasiv, ci se tulbură și se neliniștește odată cu evenimentele care ii marchează evoluția. Așa cum altă dată C. Stere: asupra rolul de "observator ipohondric", Th. Codreanu se consternează de toate aiurelile acestei îndelungate și obositoare tranziții. Într-un loc reproduce o constatare a sociologului Dimitrie Drăghicescu: ""La noi au poruncit și s-au făcut stăpâni toți câți au trecut pe la noi și pe lângă noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai observat că între jobenul de mătase și tavanul mașinii rămânea un spațiu de patru-cinci centimetri. ĂDar, în primele minute petrecute în mașină, eram preocupat în mod special de starea sănătății mele. Pe lângă pleurezie și un cap pocnit, mă pălise ipohondrica idee că fac o infecție în gât. Îmi pliam limba îndărăt și exploram cu vârful ei, pe furiș, punctul dureros, suspect. Îmi aduc aminte că priveam fix înainte, la ceafa șoferului, care era o hartă în relief, brăzdată de cicatrici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de ei, puerilism, ostilitate; au o mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice sau ipohondrice, deliruri de revendicare sau de persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive (inclusiv suicidul) sau heteroagresive (inclusiv crime), devenind astfel un pericol social; - deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într‑un cadru social cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care se agită prea mult pentru a dormi bine nu va reuși în realitate să facă acest lucru și nu va închide un ochi. Premisa pentru un somn profund și odihnitor este tocmai lipsa oricărei tensiuni și preocupări: numai un ipohondric este cel care, printr-o atenție exagerată, încearcă să adoarmă. Dubois a susținut că somnul este asemănător cu un porumbel care, când vrei să-l prinzi, iți zboară printre mâini. Există lucruri care trebuie să rămână efecte și să nu
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
nevrotică și la reacții paranoide. Prezintă frecvent tulburări digestive. Pasionații nu alcătuiesc un grup omogen - unii sunt apropiați de tipul sentimental, alții de constituția paranoidă. Interesul pasionatului este îndreptată asupra operei la care lucrează; acest fapt îl ferește de preocupări ipohondrice, dar îl duce și la neglijarea propriei sănătăți. Când s-a decis să facă apel la medic, dă dovadă de perseverență, de bunăvoință și de spirit de colaborare. Încrederea sa față de medic este deplină (și nu ezitantă, ca la sentimentali
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea și teama colorează tabloul psihologic. Se întâlnesc idei prevalente, chiar fixe, obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidă și spre nevroza ipohondrică. Hiperperseverentul are idei proprii despre boala lui, pe care caută să și le impună; pacientul este câteodată omul care luptă pentru „drepturile” sale (de exemplu, o pensie pentru o pretinsă invaliditate). 4.Firea nestăpânită este dominată de către impulsurile momentane, ceea ce
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pesimistă, predispusă la depresiuni. Are corelații evolutive (sau/și structurale) cu psihopatia subdepresivă. 7. Labilii afectivi prezintă oscilații între stări afective opuse, sub influențe exterioare sau lăuntrice, Se învecinează cu psihopații ciclotimici. Sunt predispuși și ei la nevroze de tip ipohondric. Desigur că labilitatea lor „răstoarnă” multe succese terapeutice inițiale. 8. Firea exaltată oscilează între entuziasm și disperare, respectiv între euforie și descurajare. La dimensiuni psihopatice, pacientul este un ciclotimic de tip special, un „anxios-fericit”. La dimensiuni curente, este pacientul cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tendința către procesele de gândire automată, la care se adaugă o capacitate redusă de a rezolva emoțional problemele din cauza relației interioare neadecvată cu fantasmele inconștientului. Paralel cu această caracteristică este și trăsătura compensatorie de a retrăi senzațiile fizice și elementele ipohondrice. 3.Tulburare oral-narcisică, cu tendința marcată de a trăi pierderea obiectului, care nu poate fi depășită. 4.Comportament defensiv, îndeosebi modul reclamant-acuzator care cuprinde o mare nevoie de dependență de figurile cheie, cu scopul de a recupera obiectele ce implică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
-artrita reumatoidă, -ulcerul duodenal, -anorexia. Alte grupări se pot alcătui, cum sunt cele ale lui Engel (1967, modificate după Heim, 1966 a, b); Afecțiuni psihogene (fenomene psihice primare fără sau numai cu implicare imaginară a corpului): -simptome de conversiune; -reacții ipohondrice; -reacții la stări psihopatologice. Afecțiuni psihofiziologice (reacții somatice în cel mai larg sens, declanșate de factori psihici): -simptome fiziologice însoțind stările emoționale și tulburările afective; -tulburări organice induse de stresul emoțional. Afecțiuni psihosomatice în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cazul internării lui în spital, într-o stare foarte gravă). În orice caz, referitor la aceste relații afective, medicul trebuie să alterneze atitudinile de încurajare, cu cele de dojană atunci când bolnavul este excesiv interesat de sănătatea sa, reprimarea acestor tendințe ipohondrice având ca rezultate o lărgire a orizontului sau și o micșorare a anxietății. Tot pentru medic, este o obligație aceea de a căuta să-și reprime unele note afective negative (plictiseală, iritare, etc.) apărute cu ocazia repetării contactelor cu un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acest sens relația medic-bolnav poate fi depășită (extinsă) prin atragerea familiei bolnavului în dialog, medicul putând cere membrilor acesteia să adopte atitudini corespunzătoare necesitaților afective ale bolnavului. 6.2.3.1.3. Explicații oferite bolnavului Față de bolnavii imaginari cu tendințe ipohondrice, medicul este obligat din punct de vedere moral să procedeze cu mult tact, nu-i este permis să-i repeadă sau să le spună direct ca acuzele lor sunt “închipuite”. În astfel de situații, este bine să i se recunoască
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
medicului. Se liniștesc, pe moment, ca urmare a explicațiilor și intervențiilor terapeutice ale medicului și revin, la puțină vreme, cu aceleași sau cu alte acuze. Acești bolnavi forțează apariția polipragmaziei. Aici pot fi încadrați o serie de personalități cu tentă ipohondrică și unii isterici “necenzurați”, cu un statut social mai redus. “Impulsivii - egocentrici” - impertinenții - Forțează medicul să le acorde atenție, amenință, intimidează, ignoră prioritățile altor bolnavi. În caz că se stabilește totuși o relație terapeutică - peste capul „celorlalți” bolnavi - orgoliul lor este satisfăcut
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tip al comportării sufletești; bolnavul care se plânge medicului fără o întemeiere obiectivă. Omul “poate să fie ipohondrie” deoarece este o ființă “îngrijorată”. Grija referitoare la corp corespunde oarecum grijii pentru mântuirea sufletului - o caricatură a “anxietății existențiale” (Weitbre Cht.). Ipohondricul este incomod pentru medic. De exemplu: există ipohondricul capabil să sâcâie pe medic, dar și cel la care frica de boală se proiectează și asupra medicilor, examenelor remediilor etc. astfel că ei le evită pe cât se poate. Angoasa ipohondrică este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
medicului fără o întemeiere obiectivă. Omul “poate să fie ipohondrie” deoarece este o ființă “îngrijorată”. Grija referitoare la corp corespunde oarecum grijii pentru mântuirea sufletului - o caricatură a “anxietății existențiale” (Weitbre Cht.). Ipohondricul este incomod pentru medic. De exemplu: există ipohondricul capabil să sâcâie pe medic, dar și cel la care frica de boală se proiectează și asupra medicilor, examenelor remediilor etc. astfel că ei le evită pe cât se poate. Angoasa ipohondrică este corelată pozitiv cu sentimente de compasiune și de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Cht.). Ipohondricul este incomod pentru medic. De exemplu: există ipohondricul capabil să sâcâie pe medic, dar și cel la care frica de boală se proiectează și asupra medicilor, examenelor remediilor etc. astfel că ei le evită pe cât se poate. Angoasa ipohondrică este corelată pozitiv cu sentimente de compasiune și de omenie. Starabionswki insistă asupra deosebirii dintre boala închipuită și boala inexistentă. O boală închipuită se poate transforma într-o boală “reală”; uneori boala închipuită ia naștere din cauza unui diagnostic greșit (este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
vizitei. Este de înțeles că, după ce a așteptat săptămâni pentru o programare, pacientul dorește să se descarce total, dar este o greșeală importantă. Dacă neplăcerile sunt multiple, mai ales când ele nu par corelate, există riscul să fiți diagnosticați drept ipohondric ori având o problemă psihosomatică și din momentul în care o problemă a pacientului este banalizată, ea nu mai poate fi tratată. Stabilirea simptomului principal este adesea dificil pentru că limbajul organelor aflate în discuție nu e ușor de tradus în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care este o durere psihică, cu caracter fantasmatic sau chiar net delirant, raportată la o suferință sau la o suită de suferințe imaginare, dar care au autenticitate pentru individul respectiv; cea mai tipică formă este cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
curând într-o stare de mânie și furie, care a primit numele vulgar de folie raisonnante și în care nu mai e vorba de devieri ale imaginației ori de viziuni fantastice (pp. 21-25) - iluzii dintr-acestea se observă în afecțiunile ipohondrice și melancolice. Johann C.A. Heinroth (1773-1843), conducătorul primei Catedre de psihiatrie de la Leipzig (Germania), extinde sensul inițial al termenului (folosind germ. Verrücktheit și "paranoia" ca sinonime) pentru a cuprinde și percepțiile false semnalate chiar și în absența febrei. În
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
mai înregistrează unele accentuări regulate ale identificării între 5 și 10 ani, apoi între 14 și 16 ani. Studiul lui Vaillant (1977) merită o atenție deosebită. Folosind un material obținut în cadrul unor interviuri clinice, acest autor constată că, dacă apărările ipohondrice, activismul, formațiunea reacțională, refuzul în fantezie și întoarcerea către propria persoană scad în perioada adolescenței târzii până la vârsta adultă, altruismul, sublimarea, reprimarea și anticiparea cresc. Alți autori au încercat să pună în relație apariția și utilizarea diverselor mecanisme de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
patologiei psihice induse sugestiv și se traduc prin tablouri clinice extrem de polimorfe, adesea cu o structură atipică, în care sunt intricate simptome variate într-o aceeași construcție patoplastică factice. Iatrogeniile pot fi produse prin autosugestie (boli imaginare, cenestopatii difuze, stări ipohondrice etc.) sau pot fi induse sugestiv, fie prin contactul cu medicii, fie printr-un proces de contagiune psihică, prin imitarea simptomatologiei unor bolnavi cu care subiectul vine în contact direct mai mult timp. Factorul important este sugestibilitatea crescută a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]