192 matches
-
și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și ulterior a Uniunii Sovietice. Ambele reprezentări au fost echivalente cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea actului de la 23 August
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui Mihai I, măsura adevăratului drum firesc, normal al viitorului fostei provincii românești. Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și a disjuncției dintre cei doi artiști. Spre deosebire de Ovidiu Maitec, a cărui preocupare este în mod constant ridicarea materiei dincolo de limitele ei fizice, cucerirea spațiilor înalte din plină captivitate gravitațională, Sultana Maitec are tentația aproape mistică a materializării luminii, a ipostazierii invizibilului, cu alte cuvinte exact acea opacizare a transparenței. Marile suprafețe pe care pictorița le umple cu aur au, simultan, două înțelesuri diferite: pe de o parte ele sînt complet anulate, devin transparente, și materialitatea lor este dizolvată într-un
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
între palate, dă ordine generalilor, distribuie ajutoare la sinistrați, seduce chinezoaice în delegații, schimbă prim-miniștri etc. S-ar vrea, în același timp, și actor, și regizor. Și grefier, și procuror, și judecător, și plutonier de execuție. Prin această multiplă ipostaziere, încearcă să mascheze resortul intim care îl mână - exact reglarea conturilor (unele imaginare și ele), dar nu cu el însuși, ci cu aceia care l-au pus în inferioritate. Conturi pe care nu le-a rezolvat în viața reală și
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
lași ajuns din urmă de un trecut pe care îl credeai îngropat. Am auzit în lumea presei tot felul de interpretări despre Carol Sebastian. Cele mai multe în alb și în negru: Eroul victimizat sau ticălosul impostor. Cred că nici una dintre aceste ipostazieri nu e corectă. Dar aflu, mai nou, că CNSAS vrea ca ziariștii care au fost informatori să plece din presă. Și că treaba asta ar avea valoare de lege. Dar de cînd își permite CNSAS să dea legi pe afaceri
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
Tiberian știe să-și atragă companionii spre România, Nicolas Simion reușește să le inducă alor săi pasiunea pentru muzica noastră, indiferent de meridianele pe unde îi împrăștie soarta. Astfel, programul cvintetului intitulat Transylvanian Grooves constituie una dintre cele mai remarcabile ipostazieri jazzistice ale ethosului românesc din anii noștri. Desigur, Simion strălucește în prim-plan ca rafinat virtuoz al saxofoanelor tenor, sopran și al clarinetului-bas, dar și structura pieselor poartă amprenta concepțiilor sale muzicale pluraliste. Iar în alegerea muzicienilor, liderul manifestă un
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
altele sunt motivele disjuncției. La un prim nivel, care nu este și cel mai relevant, ceea ce îi diferențiază pe cei doi este chiar spațiul exterior, orizontul peisagistic și regimul meteo-climatic. Sultana Maitec are tentația aproape mistică a materializării luminii, a ipostazierii invizibilului, cu alte cuvinte exact acea opacizare a transparenței. Marile suprafețe pe care pictorița le umple cu aur au, simultan, două înțelesuri diferite: pe de o parte ele sînt complet anulate, devin transparente, și materialitatea lor este dizolvată într-un
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
distribuție care să nu-și încheie rostul doar prin inteligenta sa alcătuire, ci să-și dispute miza începînd chiar din acest punct al alegerii. Maturitatea să-i țină cu adevărat și inspirație în mînă, să-i curețe de clișee și ipostazieri clasicizate, să-i motiveze, ea știe cum, astfel încît să apară proaspeți realmente, altfel decît ne-am obișnuit să-i vedem "folosiți". Mărturisesc, de exemplu, că nu l-am văzut de mult pe Gheorghe Visu atît de implicat, de curățat
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
de pe coperta unu sau patru. Dar cine este Ferapont? Cine este Anatol? Cine este bărbatul cu glugă sau necunoscutul? Dar femeia cu pălărie galbenă? Cine este domnișoara Barnovski sau meșterul Bitinski? Naratorul fiind Atichin Volinad, personajele se construiesc ca multiple ipostazieri ale sale, măști interschimbabile, haine personificate pe care și le aruncă pe sine în spectacolul în care joacă rolul de păpușar și de păpușă în același timp. Nici autoironia și parodierea ludică nu lipsesc, completând astfel tabloul: Cu craniul ascuțit
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
și la nefericire ar trebui să trecem și rația noastră de lașitate -, eternitatea a fost amendată drastic de către buldozerele comunismului incipient și vîrtos sau ale celuilalt, tîrziu și famelic). Ceea ce spunea G. Călinescu despre locuință, și anume că ea este ipostazierea omului în ordine peisagistică, prelungirea personalității sale morale, se poate citi cu ușurință în desenele lui Alexandru Olian. Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
de asta, Malvolio cel precaut și suspicios nu intuiește că în spatele cuvintelor mieroase și bombastice se ascunde o poliță pe care cheflii, în cap cu Sir Toby, i-o plătesc din tot sufletul. Purcărete nu are limite în a inventa ipostazierea „naivității“. Uluiala nu se desprinde de pe fața lui Constantin Cicort, un Malvolio anesteziat de o asemenea întorsătură. Olivia nu iubește pe nimeni, nici pe Orsino, cît ar fi el de duce, nici pe cei doi tinerei frumușei, asemănători la chip
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
și a disjuncției dintre cei doi artiști. Spre deosebire de Ovidiu Maitec, a cărui preocupare este în mod constant ridicarea materiei dincolo de limitele ei fizice, cucerirea spațiilor înalte din plină captivitate gravitațională, Sultana Maitec are tentația aproape mistică a materializării luminii, a ipostazierii invizibilului, cu alte cuvinte exact acea opacizare a transparenței. Marile suprafețe pe care pictorița le umple cu aur au, simultan, două înțelesuri diferite: pe de o parte ele sînt complet anulate, devin transparente și materialitatea lor este dizolvată într-un
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
perspective poate determina un al treilea tip de obiect, pe care-l numim voce formală. Vocea formală (Vf) este un obiect teoretic (abstract) de reprezentare ideatică a DMz. În raport cu acesta, Vf este un purtător de imagine conceptuală a lui, prin ipostaziere. Astfel, DMz este abstras din fenomenalitatea sa natural-culturală (de fapt artistic) și petrecut în forul cugetului (minții), unde este adus (pe cale de alchimie lingvistică) la stadiul de fapt ideatic. Practic avem de-a face cu un proces de formalizare, instrumentat
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pătrime în al doilea moment, tensionând ușor așteptarea sfârșitului, printr-un sentiment de întârziere (a ajungerii la sfârșit), care de fapt maschează (nuanțează) o creștere a duratei până-cândului. o Masa este un reper cantitativ de ordin prim, pe aspectul de ipostaziere secvențială a formei de undă. Se are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
concertului, ea a mai interpretat solo piesa Hristos a înviat de Rahmaninow pe versurile lui Merejkovski. Interpretarea academică în canon a piesei Panis angelicus a demonstrat pregătirea serioasă a artiștilor și ne-a convins încă o dată că muzica este „o ipostaziere a divinității”, după cum menționa într-o emisiune televizată marele interpret român, pianistul Dan Grigore. Pentru românii care erau în sală piesa Să-mi cânți cobzar..., care aparține penei inspirate a bucovineanului Isidor Vorobchievici a fost o surpriză dintre cele mai
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Mi-era greu să găsesc ceva de spus despre aceste versuri; în plus, constatam că persoana care a scris prezentarea de pe a doua copertă s-a confruntat cu aceeași dificultate: Volumul Simonei- Grazia Dima, structurat pe trei cicluri, constituie o ipostaziere poematică a călătoriei inițiatice spre sinele profund al ființei. Astfel se poate scrie ceva fără a se spune nimic, fiindcă fraza se poate aplica la fel de bine și sonetelor lui Shakespeare, și poemului Waste Land de T.S. Eliot. Ceea ce m-a
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului, reluat ori de câte ori autorul se așează în fața colii albe de hartie". În schimb, analizând tulburătorul român Bate și ți se va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile 'sociografice', cu tematică cetățeneasca, pe lângă faptul
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
creează întregul, senzația de rotund. De exemplu, Școala femeilor de Molière aduce în prim-plan interpretarea pe text a regizorului Alexandru Dabija, extrem de interesantă și deschizătoare de perspective surprinzătoare: amplificarea personajului feminin principal Agnès pînă la cifra șase încearcă o ipostaziere a femeii în relațiile cu bărbatul, o ipostaziere posibilă în această proiecție masculină. Cetatea soarelui este primul spectacol, o utopie în text, care a dat viața unui proiect ce părea... o utopie: Teatrul Act. Se întîlnesc din nou pe scenă
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
femeilor de Molière aduce în prim-plan interpretarea pe text a regizorului Alexandru Dabija, extrem de interesantă și deschizătoare de perspective surprinzătoare: amplificarea personajului feminin principal Agnès pînă la cifra șase încearcă o ipostaziere a femeii în relațiile cu bărbatul, o ipostaziere posibilă în această proiecție masculină. Cetatea soarelui este primul spectacol, o utopie în text, care a dat viața unui proiect ce părea... o utopie: Teatrul Act. Se întîlnesc din nou pe scenă și la cîrmele acestei curajoase instituții Marcel Iureș
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
ele inevitabil te duc cu gîndul la psihiatrii de astăzi, firește, dar mai ales la felul în care individul (confesorul) învăța să asculte spre a descoperi un alt individ (păcătosul). Aceste tactici variază de la cele lesne predictibile (blîndețea, încurajarea discretă, ipostazierea confesorului drept părinte care aleargă în întîmpinarea fiului rătăcitor) pînă la unele relativ șocante și bazate în mare măsură pe o persuasiune chiar dubioasă moral (un fel de "păcălire" sau "ademenire" a păcătosului). Pentru a obtine confesiunea, preotul trebuie să
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
mlaștini (!) la ședintele ASPRO./ Iar Bogdan Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri nu au în spatele lor nici o miză și rămân simple aluzii exploatate expeditiv; poetul încearcă să fie optzecist dar nostalgia unui discurs liric străbătut de mari teme culturale și de efuziuni sentimentale îl face să eșueze mai ales în ultimul ciclu
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
pe brațe/ cămașa plină de sare./ încerc să-mi întorc capul dar de sub coaste/ o flacără galbenă se înalță plutind./ se bucură sângele meu/ noaptea-mi coboară prin carne..." (Nopți lungi). Poezia lui Radu Florescu este, de fapt, o continuă ipostaziere a acelorași stări de frică și neliniște a "sângelui" ("larma sângelui" este o expresie reluată de câteva ori), de neputință a trupului "de pământ" ("larma trupului") în apropierea obsedantă a triadei întuneric-noapte-moarte și de scurte momente de calm și "lumină
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
petrecut, cu aprecieri necrologice, pe Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
petrecut, cu aprecieri necrologice, pe Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]