76 matches
-
de profesori și de cărți... Și tare aș fi vrut să o sărut măcar numai o dată! Dar, diseară... mâine seară, desigur, o s-o-ntreb... TE ROG... Te rog, de-ntreruperi, mă scuză, că timp irosești pe cele două catete, ipotenuză, cum suma târguind și-o adună... Nu e păcat de buzele noastre pe-o asemenea noapte cu lună? CĂLĂTORIND PRIN NORI Ceață de toamnă... E prima dată când călătoresc printre nori. Ce bine-i fără umbră! Îs cântec, descântec, ascuns
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Gange și Mara. Devenisem cântăreața navetei cu iz de cloroform. Se împrăștia delicat prin pleoape, prin trup, îmi sorbea timpul de rom cu o nonșalanță parșiv de naturală. Stau minute în șir și tot îmi geometrizez existența. Îi analizez catetele, ipotenuzele, îi măsor gradele de tenacitate, îi verific unghiurile proaspăt lăcuite, laturile puterii de a o conserva și de a reproiecta trecutul meu plumburiu. Am chiar malefice gânduri ale escaladării norilor de zăpadă ce îmi cern pe pereții goi din cavernă
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1484602875.html [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
ce scuturi antirachetă penală au avut în 25 de ani! Acuma că a fost descoperită gaura de la covrig, vă anunț că voi continua investigațiile și fac următoarele dezvăluiri: 1. În orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. 2. Orice corp își menține starea de repaus sau de mișcare rectilinie uniformă atât timp cât asupra sa nu acționează alte forțe sau suma forțelor care acționează asupra sa este nulă. 3. Presiunea totală în lungul unei linii de curent într-un
Rareș Bogdan ”se autodenunță”: ”Da, l-am avertizat pe Oprescu” - EXCLUSIV () [Corola-website/Journalistic/101811_a_103103]
-
geometrie care pentru el se compunea din elemente clasice: axioma, teorema și demonstrația. Fără să-l cunoscă pe Thales din Milet, a stabilit o serie de teoreme: suma unghiurilor dintr-un triunghi este egală cu două unghiuri drepte și pătratul ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi. Poate ar mai fi spus și alte adevăruri, dar el disprețuia astfel de ”aplicații”, considerându-le prea mici pentru geniul său. Apollodor povestește că atunci când a descoperit teorema
Viața și moartea lui Pitagora, între fascinant și spectaculos - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102149_a_103441]
-
un triunghi dreptunghic este egal cu suma pătratelor celorlalte două laturi. Poate ar mai fi spus și alte adevăruri, dar el disprețuia astfel de ”aplicații”, considerându-le prea mici pentru geniul său. Apollodor povestește că atunci când a descoperit teorema cu ipotenuza, Pitagora a sacrificat 100 de animale ca să le muțumească zeilor. Știrea trebuie să fie falsă deoarece Pitagora s-a mândrit cu faptul că nu făcea rău animalelor, impunându-le același lucru și discipolilor. Singurul exercițiu care îi aducea bucurie nu
Viața și moartea lui Pitagora, între fascinant și spectaculos - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102149_a_103441]
-
archebuze, Bâzâind ursuze Zboară pe peluze. Respectând clauze Șefii de ecluze Nu pot să refuze Șlepuri călăuze. Pe-o navă-n cambuze Lovite de obuze Zac autobuze Cu defect la diuze. În mare, meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze Și ipotenuze. ULA, ULA ! (Recitați poezia incepând de la șoaptă la voce tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_prune_n_gura_e_george_roca_1374573841.html [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
inspectorul din spatele clasei, când, deodată, mi-am adus aminte și am revenit: „Copii, stați jos! Țineți minte că astăzi, cu ajutorul partidului și guvernului, ați putut învăța că suma pătratelor celor două catete dintr-un triunghi dreptunghic este egală cu pătratul ipotenuzei”. Puteam să mă fi oprit aci și era perfect, dar am considerat că e bine să fixez și asta, ca să mai repet o dată teorema și să mai fac și alte câteva comentarii: „Copii, ce am învățat noi astăzi cu ajutorul partidului
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/puntea-magarului-fragment-de-roman-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
am învățat << Puntea măgarului>>”. Am înnegrit. Ca să îndrept situația, m-am cam răstit la ei: „Nu așa! Spuneți teorema!” S-a ridicat altul care a zis: „Da, astăzi am învățat că, cu ajutoru’ partidului și guvernului, suma pătratelor celor două ipotenuze este egală cu suma catetei”. Mai al dracului! Am spus-o eu din nou și am revenit cu explicații: „Cum trebuie răspuns? Cum am vorbit noi că se manifestă ajutorul partidului și guvernului?” Ideea era că datorită..., în regimul democrat-popular
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/puntea-magarului-fragment-de-roman-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
de U-de pe baza amplasamentului prevăzut pentru eșantion, ─ arzătorul secundar se fixează pe un stâlp al armăturii în față lângă eșantion, capul arzătorului fiind la o înălțime de (1450 ± 5)mm de la baza dispozitivului (fie la 1000 mm de hotă); ipotenuza sa este paralelă cu cea a arzătorului principal și în plus ,aproape de acesta; cele două unghiuri de 45° se află la (700 ± 5) mm față de amplasamentul eșantionului; b) eșantioanele sunt protejate de fluxul caloric degajat de flacăra arzătorului secundar cu ajutorul
jrc3585as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88744_a_89531]
-
care trec prin intersecțiile celor două modele. Dacă se ia în considerare o celulă a „plasei”, se poate observa că celula respectivă este un romb: un paralelogram cu cele patru laturi egale cu formula 37; (există un triunghi dreptunghic a cărui ipotenuză este formula 38 iar latura opusă unghiului formula 36 este formula 1). Liniile deschise corespund diagonalei mici a rombului. Având în vedere că diagonalele sunt bisectoarele laturilor alăturate, se poate observa că linia deschisă creează un unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
sunt bisectoarele laturilor alăturate, se poate observa că linia deschisă creează un unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor fiecărui model. În plus, spațierea dintre două linii deschise este formula 42, o jumătate a diagonalei mari. The Diagonala mare formula 43 este ipotenuza unui triunghi dreptunghic iar laturile acestuia sunt formula 44 și formula 1. Prin teorema lui Pitagora se obține: și anume prin urmare Atunci când formula 36 este foarte mic (formula 51), pot fi efectuate următoarele aproximații: prin urmare Se poate observa că cu cât este
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria euclidiană, constituind o relație între cele trei laturi ale unui triunghi dreptunghic. afirmă că în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei (latura opusă unghiului drept). Teorema poate fi scrisă sub forma unei relații între cele trei laturi "a", "b" și "c", câteodată denumită "relația lui Pitagora": unde "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" lungimile celorlalte două laturi ale triunghiului
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei (latura opusă unghiului drept). Teorema poate fi scrisă sub forma unei relații între cele trei laturi "a", "b" și "c", câteodată denumită "relația lui Pitagora": unde "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" lungimile celorlalte două laturi ale triunghiului. Deși este în discuție faptul că teorema putea fi cunoscută dinaintea lui, aceasta a fost totuși denumită după matematicianul din Grecia Antică, Pitagora ( 570 - 495 î.Hr.) din moment ce el este cel
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ABC" un triunghi dreptunghic, cu unghiul drept aflat în punctul "C", după cum se observă în figură. Se desenează înălțimea în triunghi din punctul "C", astfel ca "H" să fie punctul de intersecție al înălțimii cu latura "AB". Punctul "H" împarte ipotenuza "c" în două părți, numite "d" și "e". Noul triunghi, "ACH", este asemenea cu triunghiul "ABC", deoarece ambele au un unghi drept (prin definiție, înălțimea formează un unghi drept), iar unghiul lor comun este "A", ceea ce înseamnă că cel de-
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
două triunghiuri sunt congruente, ceea ce demonstrează faptul că acest pătrat are aceeași suprafață ca și dreptunghiul din stânga. O versiune analogă este valabilă și pentru dreptunghiul din partea dreaptă și pentru pătratul rămas. Recombinând cele două dreptunghiuri pentru a forma pătratul pe ipotenuză, suprafața sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
pătratul pe ipotenuză, suprafața sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura opusă ipotenuzei, din pătrat. Dreapta desparte pătratul respectiv în două dreptunghiuri, fiecare având aceeași suprafață cu unul dintre pătratele de pe catete. Pentru demonstrația formală, se recurge la patru leme elementare: atunci triunghiurile sunt congruente. În continuare, fiecare dintre
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
sa este aceeași cu suma suprafețelor celor două pătrate. În continuare se află detaliile. Fie "A", "B", "C" vârfurile unui triunghi dreptunghic, în care unghiul drept să fie "A". Se trasează perpendiculara din punctul "A" prin ipotenuză, până pe latura opusă ipotenuzei, din pătrat. Dreapta desparte pătratul respectiv în două dreptunghiuri, fiecare având aceeași suprafață cu unul dintre pătratele de pe catete. Pentru demonstrația formală, se recurge la patru leme elementare: atunci triunghiurile sunt congruente. În continuare, fiecare dintre pătratele de sus se
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
triunghi aflat la rândul său în legătură cu unul dintre cele două dreptunghiuri care alcătuiesc pătratul de jos. Demonstrația este următoarea: Această demonstrație, care apare în "Elementele" lui Euclid, sub forma Propoziției 47 din Cartea 1, arată faptul că suprafața pătratului de pe ipotenuză este suma suprafețelor celor două pătrate mici. Această demonstrație este una destul de diferită față de cea folosind asemănarea triunghiurilor, care folosește posibila metoda de demonstrație a Pitagora. Suprafețele ambelor pătrate mari sunt egale cu formula 6. Dacă suprafețele pătratelor roz, ce reprezintă
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ecuația pătratului mare, vom aveam rezultatul înjumătățit pentru trapez. Raportul formula 19 se reduce, astfel că în final rămâne relația pitagoreică. Se poate ajunge la teorema lui Pitagora prin intermediul studiului modului în care schimbările într-o latură produc o schimbare în ipotenuză, iar pentru această demonstrație se apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
în care schimbările într-o latură produc o schimbare în ipotenuză, iar pentru această demonstrație se apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate vedea în partea inferioară, cu ipotenuza de lungime "y", latura "AC" de lungime "x" și latura "AB" de lungime "a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
apelează la calcului diferențial și integral. Triunghiul "ABC" este un triunghi drept, după cum se observă și în partea superioară a diagramei, iar "BC" este ipotenuza. În același timp, lungimile triunghiului sunt măsurate după cum se poate vedea în partea inferioară, cu ipotenuza de lungime "y", latura "AC" de lungime "x" și latura "AB" de lungime "a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea laturii "AC" către "D", atunci "y" de asemenea crește cu "dy". Acestea formează două laturi ale
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
a". Dacă "x" crește cu o valoare mică "dx" prin extinderea laturii "AC" către "D", atunci "y" de asemenea crește cu "dy". Acestea formează două laturi ale unui triunghi, "CDE", care (cu "E" ales astfel încât "CE" să fie perpendicular pe ipotenuză) este un triunghi dreptunghic aproximativ asemănător cu "ABC". De aceea, rapoartele dintre laturile lor trebuie să fie la fel, adică: Asta poate fi rescris după cum urmează: Aceasta este o ecuație diferențială care prin rezolvare dă Iar constanta poate fi dedusă
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
x" = 0, "y" = "a" pentru a obține ecuația Această demonstrație este mai degrabă intuitivă; se poate face și mai riguros dacă în locul valorilor "dx" și "dy" se folosesc limite. După cum s-a arătat și în introducere, dacă "c" reprezintă lungimea ipotenuzei, iar "a" și "b" reprezintă lungimile celorlalte două latură, teorema lui Pitagora poate fi exprimată sub forma unei relației pitagorice: Dacă sunt cunoscute lungimile ambelor catete "a" și "b" , atunci " c" poate fi calculat astfel: Dacă sunt cunoscute lungimea ipotenuzei
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ipotenuzei, iar "a" și "b" reprezintă lungimile celorlalte două latură, teorema lui Pitagora poate fi exprimată sub forma unei relației pitagorice: Dacă sunt cunoscute lungimile ambelor catete "a" și "b" , atunci " c" poate fi calculat astfel: Dacă sunt cunoscute lungimea ipotenuzei "c" și a uneia dintre catete ("a" sau "b"), atunci lungimea celeilalte catete se poate calcula: sau Teorema lui Pitagora oferă o relație de legătură între laturile unui triunghi dreptunghic într-un mod simplu, astfel că dacă sunt cunoscute lungimile
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
relație de legătură între laturile unui triunghi dreptunghic într-un mod simplu, astfel că dacă sunt cunoscute lungimile la două dintre laturi, se poate calcula lungimea celei de a treia. Un corolar al teoremei spune că în orice triunghi dreptunghic, ipotenuza este mai mare decât oricare dintre catete, dar mai mică decât suma acestora. O generalizare a teoremei pitagorice este teorema cosinusului, care oferă posibilitatea de a calcula lungimea oricărei laturi a unui triunghi, dacă se cunosc lungimile a două dintre
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]