54 matches
-
Grete Tartler Basme din Pamir. Traducere din limba persană și dialecte iranice de Viorel Bageacu. Ilustrații de Carmen Parii. Ilustrația copertei: Radu Răileanu. Polirom 2013. Munții Pamir, „acoperișul lumii”, de sub culmile cărora ar fi pornit aheii spre Grecia, adăpostesc dialecte și limbi persane (între care tadjica) și un fond arhaic de basme
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „par“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). • engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătură cu lat. pilus „par“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l că în latină, numai în română e cu r, poate și în vreun dialect
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
cum spun specialiștii, nu poate fi o dovadă a influenței osco-umbriene de aproape înrudită cu traco-daca? De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“? P.S. Urmăriți comentariile de mai jos
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
a luci, tot în legătură cu strălucirea soarelui (uča). Prof. Ion Carstoiu Mai ciudate sunt denumirile numeralului „1“ în ainiană shine (limba în Japonia) pentru care cf. engl. shine „a străluci“ (cerul strălucitor?), în semitica uahăd „1“ pare a se compară cu iranicul bagă „cer“ cu u=b și h Referință Bibliografica: ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 / Ion Cârstoiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
goro în Somalia, ger în mongola. 12) Varianta cu k e în țigănește ker “casă”, dar care se apropie de keri, astrul zilei în tariano, America de Sud. 13) În schimb wolof (Senegal) pentru “locuința”este kir și ne gândim la vorbe iranice kir, kur, ambele “soare”. 14) și 15) În Somalia “casă”se mai zice sar, amintind de sare “soare”în limbi din Papua Nouă Guinee și qala ce se compară cu kala, Kalynda soarele hawaian, respectiv indian. 16) Mă “locuința”în
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni“ (C. Daniel, Civil. sumer., p. 252
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete din Papua Nouă Guinee. Citește mai mult LUP
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd).Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg.Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete din Papua Nouă Guinee.... X. CĂLĂTOR, de Ion
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot asa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciți cu s = ț *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numește ili? Comparați cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial amintește de sial „soare“ în limba sete din Papua Nouă Guinee. Mai dificil se explică
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
ainu (cf. v. ind. vrkas, magh. farkas?); indon. serigala „lup“ (seră- „soare“) în siagha - yen din Papua Nouă Guinee?). Totuși celtic faol poate fi legat de welsh (tot celtic) hăul „soare“ cu h > f, iar bhangi pare apropiat de cerul iranic bagă cu nazala. Referitor la ebr. zib pe care l-am comparat și cu Nzambi din limba populației bacongo din Angola se vede legătură cu dinții rânjiți de lup: sl. zonb „dinte“ (> a zâmbi pe românește). Soarele are dinți, lupul
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
Zevedei în „fiii tunetului“ și pe cel al lui Simon în Kifa (= Petros = Petrus) adică „piatră“. De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim. necunoscută) e legat de ciuvaș pelet „cer“'? Dar a cunoscut Iisus sanscrita? Ce
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
teologice. În 2001 am adus în discuție termenul scit khursun “soare” reluată în lucrările următoare și în articolul din 2011. Nu am scris niciodată că vorba dacica ar fi din limba sciților ci numai făceam comparație. Sciții vorbeau un idiom iranic. Rude ale lui khursun sunt: pers. khor, khur, khores, sl. hor toate cu semnificația astru diurn. Un element ajutător în explicarea rom. Crăciun este pluralul craci al lui craca fără a ne referi în mod special la crăcile de vâsc
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
cioban“ în Ardeal, în iraniană pasu „oaie“, acesta fiind cel mai apropiat cuvânt în discuție. Dar oare h ori k din Pesah, Pasha, Paska trebuie privit ca un sufix diminutival: oaie mică, miel? Necunoscând exact situația din limbile semitice și iranice comparația cu fenomene lingvistice din limba română, limba slavă nu e concludentă, dar nu e nici exclusă. La noi, sătuc e un sat mai mic, la fel năsuc, pătuc, tătic, moșic,botic, lăptic etc. La fel la ruși: gorodok „orășel
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
iar cea mai mare minoritate din România numește Paștele patradi, care nu se găsește în alte idiomuri indiene, dar se apropie de patră „frunze“, așadar la dânșii Paștele e sărbătoarea învierii naturii când pomii înfrunzesc. Să mai adăugăm față de avest (iranic) pasu „oaie“ pasuka „animal domestic“ ce seamănă cu amharic (etiopian) Fasika „paște“ și chiar cu japonezul Seidai - Pasuha „Paște“. P.S. Pasuka in avesta insemna si animal de sacrificiu. Despre diminutive in k a se vedea Diminutive, Wikipedia. In kurda ik
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
este termenul adevărat ebraic și aramaic, iar Kristos e redarea în elenă, latinește Christus. După părerea noastră, desenând un pește, creștinii își declarau în mod secret apartenența la credința lui Isus Hristos = Mașia(h) = Mesia. O lumină ne-o aruncă vorba iranică masyah „pește“, ce se pronunță aproximativ ca mașiah „unsul lui Dumnezeu, Mesia, Mântuitor“. Pentru creștini peștele masya însemna și se confunda cu ebraicul mașia(h), cu s = ș ca și la rebus, sub imaginea inocentului pește (cf. și sansc. matsia
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
având aceleași consoane ca și Mesia (la semiți numai consoanele se scriu, fără h, care nu se citea). Ca o ciudățenie pentru limba română semnalăm că miel e derivat din latinescul agnellus, dar se apropie (întâmplător?) de vorbe din dialecte iranice, unde maișa a dat mel „oaie“ (Osnovî iranskogo iazîkoznania, pp116, 121). În încheiere o întrebare: Simbolul „pește“ a dispărut în favoarea semnului crucii. Să aibă legătură cu scrierea hieroglifică chineză, unde peștele, numit iüi e desenat chiar ca un pește stând
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
vreme conform unui standard papirologic și filologic oarecare. Dar credem că nu i se poate reproșa prea mult. E suficient să luăm act că Honigberger, În cazul unei identificări exacte, nu știa totuși că bactriana face parte din familia limbilor iranice, la egală distanță, ca și teritoriul ei, de partă și sogdiană, concluzii lingvistice sigure la care a ajuns abia Nicholas Sims-Williams, Bactrian Documents from Northern Afghanistan. I: Legal and Economic Documents, Corpus Inscriptionum Iranicarum III.2, Oxford University Press, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
consolideze de-a lungul secolelor și mileniilor: de fapt, monoteismul se exprimă cel mai bine prin cuvintele considerate până astăzi mărturisirea de credință a lui Israel: „Ascultă, Israele, Yhwh, Dumnezeul nostru, este Yhwh, unicul” (Dt 6,4). 7.5. Influența iranică Nu pare a fi o coincidență că acest progres rapid în direcții atât de noi să fi avut loc chiar la începutul epocii persane. Persanii avansaseră unele forme de monoteism și nu este exclus ca teologia fostului Regat al lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
capitol a cărui origine tardivă este în general recunoscută) apare expresia „Yhwh, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pământului”; o formulare analogă se găsește și în Gen 14,19.22. În ambele situații, e posibil să fie existat un împrumut din religia iranică, cel puțin în privința limbajului, chiar dacă Israelul l-a dezvoltat autonom. 8 Alte elemente relevante: alianța sau pactul 8.1. Conceptul de „alianță” Cel care citește Biblia cu atenție nu poate să nu observe că noțiunea de „alianță” sau „pact” stă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și cel rău (ebr. jéșer țôb - jéșer ră’) din om care are puterea de a face să triumfe binele prin studiul Torei și prin faptele de milostenie. Dualismul metafizic afișat de credința acestui grup nu trebuie căutat în schemele religiei iranice; nici dualismul ce va apărea mai târziu în gnoza ebraică și creștină nu-și are rădăcinile aici, deoarece tot Dumnezeul lui Israel rămâne suveranul întregului univers și înaintea sa persoana umană are valoare considerată în întregimea sa. Despre calendarul de la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din ce cauză munții sunt totdeauna aleși de locuințe zeilor, cum zeii inzilor a devenit nemuritori, cum în fine dintr-o concepție preistorică și unitară s-au osificat religia în chipurile simbolice ale zeilor. Prelectorul a trecut apoi la popoarele iranice, coborâtoare din cel aric, dar la care s-a dezvoltat cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitatea psicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
demonstrate și verificate științificește. În aceste demonstrații și verificări Ovid Densusianu se folosește de vastele lui cunoștințe de limbi clasice (greaca și latina), romanice și germanice: engleza, daneza, germana. Cunoaște și limbile slave și familiarizat cu maghiara, turca și graiurile iranice „este credem, savantul, cu cele mai întinse cunoștințe lingvistice din partea de răsărit a Europei” din vremea sa. Cu Histoire de la langue roumaine, lucrare monumentală pentru vârsta la care o publică, Ovid Densusianu a dat de fapt marea sinteză filologică a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fost tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel de origine mai ales unor nume de locuri. În cazul concret al limbii române, s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din cele mai vechi timpuri, tracii i-au asimilat, dar civilizația lor nu a atins strălucirea aceleia din sudul Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]