59 matches
-
Ei veneau din nordul Mării Negre, unul din locurile unde au staționat în cursul migrației lor asiatice. Maghiarii erau un popor nomad. Etnic erau înrudiți cu mongolii, dar de care se vor deosebi în perioada migrației, prin amestec finic, slavic, germanic, iranic. În secolul IX d.Hr erau așezați pe cursul mijlociu al Volgai și au început să migreze spre sud. În 890 erau așezați în nordul Mării Negre de unde făceau raiduri de pradă în jur, inclusiv în Europa centrală. În 895 sub
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
Autonomă a/Oseția (denumirea "Oseția" este oficială, alături de "Alania"), de pe versantul nordic al muntelui Caucazul Mare, între Republica Autonomă Ingușeția, regiunea Stavropol, Republica Autonomă Kabardino-Balkară și Republica Georgia (la sud.) Limba osetă (osetină) face parte din grupul nord-estic al dialectelor iranice (împreună cu avestana, bactriana, sogdiana și horezmiana; vezi și listă de limbi dispărute). Alanii sunt atestați în izvoarele istorice începând cu secolul I în zona de stepă dintre Don și Volga, la de nord Caucaz. Din aceste regiuni, alanii faceau repetate
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Ammianus Marcellinus descria alanii ca fiind " Aproape toți înalți și frumoși. Părul le este în general blond și ochii lor sunt înfricoșător de mândri.". Tot Ammianus arată că alanii erau continuatorii triburilor nomade ale massageților, sarmaților și ai sciților, popoare iranice care ocupau de circa două milenii stepa dintre lacul Aral, Marea Caspică și Dunăre. Atacați și învinși de huni în jurul anului 370, o parte dintre alani s-au retras din stepă spre nord-vest, fiind cu timpul asimilați de slavi, și
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
triburi (vezi și sarmații, roxolanii, alanii). Unele documente romane târzii au folosit etnonimul sciți pentru a s referi la slavii răsăriteni. Între secolele I AD și al IX-lea, regiunea a fost locuită vremelnic sau tranzitată de diverse popoare germanice, iranice și turcice, între care cele mai cunoscute goții, hunii, avarii și ungurii. Deși unele dintre aceste populații i-au subjugat pe slavii așezați în zonele sus-numite, cuceritorii au lăsat puține urme durabile. În această perioadă, mult mai importantă a fost
Slavi estici () [Corola-website/Science/299150_a_300479]
-
care au tranzitat zona. Inițial refugiate în ținuturile muntoase sau păduroase, populațiile de origine au revenit treptat spre zone mai joase, pe măsură ce invaziile se răreau și începea constituirea unor formațiuni prestatele sedentare. Astfel a început amestecul cu migratorii slavi și iranici. S-a ajuns ca Moldova de pînă la descălecat să fie populată de un popor de sorginte creștină, care după origine avea două componente: „brodnicii vechi” de origine protoslavă (slavi balcanici) și daco-moesică alături de „infideles” (necredincioși) de origine neolatină, care
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
ale Cnezatului de la Halici (sau Galiția-Volînia), și Hanatului Hoardei de Aur, fiind fragmentat în mici cnezate precum cel de la Onuțu (lîngă Hotin), cel al cetății Hansca (în ținutul Lăpușnei), sau cel al Bârladnicilor (cu centrul politic la Bârlad). Iașii (popor iranic înrudit cu actualii Oseți din Caucaz) controlau centrul arealului, capitala lor Aski fiind numită în cronici Civitas Iassiorum (azi Iași), iar zona Nistrului și Bugeacul erau stăpânite de tătari. În eliminarea puterii Hanatului tătar erau deopotrivă interesate Ungaria și Polonia
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
fiind asociat cu simbolistica șamanilor turcici și cu aceea a "tamgalelor" ("dangalelor") (pe turcește "damga"), adică a semnelor pentru făcute cu fierul înroșit pe pielea vitelor, a cămilelor de povară, a cailor și ovinelor din turmele triburilor nomade turcice și iranice, pentru a le diferenția și a împiedeca furtul. Inițial, dangaua era însemnul tribal, respectiv stema tribală, la popoarele scito-turcice și mongole. Dangalele sunt utilizate și astăzi; iar unele au devenit parte componentă din câte o stemă a statului. Unele însemne
Alfabet runic turcic () [Corola-website/Science/309646_a_310975]
-
cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți, huni, gepizi, avari, bulgarii de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din Caucaz. De altfel, o ramură a turcilor horezmieni (din Horezm sau "Hwarizm"; populație cu substrat iranic), numită în maghiară "káliz" și "koromza"/"korozmin", a fost colonizată în scaunul secuiesc "Șepși" în jurul orașului Sfântu Gheorghe Un grupuscul etnic, numit "barsil", a fost pus de unii cercetători pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
cercetători pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-a crezut că era o populație fino-ugrică mordvină (numită și "bercelek"), dar mai recent experții consideră că era un grup al populației alane (populație scito-sarmată, vorbitoare de dialect iranic). "Barsilii" care au ajuns în Transilvania au fost asimilați de secuii din zona Sovatei. În secolul al VIII-lea, cronicarul armean Moise Chorenați (Movses Khorenatsi/Moses of Chorene) scria că barsilii se aflau într-o zonă a Volgăi numită "Bulgaria
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
din ce cauză munții sunt totdeauna aleși de locuințe zeilor, cum zeii inzilor a devenit nemuritori, cum în fine dintr-o concepție preistorică și unitară s-au osificat religia în chipurile simbolice ale zeilor. Prelectorul a trecut apoi la popoarele iranice, coborâtoare din cel aric, dar la care s-a dezvoltat cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitatea psicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de interes fiind, desigur, Getica. O protoistorie a Daciei, finalizată încă din 1924, dar publicată abia doi ani mai târziu, în seria III, tomul III al „Memoriilor Secțiunii istorice a Academiei”. Tabloul istoric conturat de Pârvan în Getica evidențiază prezențe iranice de durată, dar de intensități diferite, în bazinul carpatic: „thracii din Carpați au avut a suporta rând pe rând presiuni și chiar predominări iraniene, începând cu sciții în sec. VII î.e.n, continuând cu sarmații din sec. I î.e.n.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
vreme conform unui standard papirologic și filologic oarecare. Dar credem că nu i se poate reproșa prea mult. E suficient să luăm act că Honigberger, În cazul unei identificări exacte, nu știa totuși că bactriana face parte din familia limbilor iranice, la egală distanță, ca și teritoriul ei, de partă și sogdiană, concluzii lingvistice sigure la care a ajuns abia Nicholas Sims-Williams, Bactrian Documents from Northern Afghanistan. I: Legal and Economic Documents, Corpus Inscriptionum Iranicarum III.2, Oxford University Press, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
împrumuturilor în latina devenită română. Referitor la prima serie Pușcariu afirmă că „din vechime, pe când strămoșii noștri vorbeau încă limba traco-geto-dacă, au venit de la răsărit și s-au așezat printre ei popoare străine ca sciții - mongoli nomazi, conduși de triburi iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
română. Referitor la prima serie Pușcariu afirmă că „din vechime, pe când strămoșii noștri vorbeau încă limba traco-geto-dacă, au venit de la răsărit și s-au așezat printre ei popoare străine ca sciții - mongoli nomazi, conduși de triburi iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva din râurile noastre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva din râurile noastre au fost numite, pe cât se pare, de neamuri iranice. Astfel sunt Nistrul, Prutul și, poate, Oltul. Cât despre Dunăre, numele acestui râu pare să conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din limba lor”. A doua serie de cuvinte continuă mai întâi împrumuturile iranice și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva din râurile noastre au fost numite, pe cât se pare, de neamuri iranice. Astfel sunt Nistrul, Prutul și, poate, Oltul. Cât despre Dunăre, numele acestui râu pare să conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din limba lor”. A doua serie de cuvinte continuă mai întâi împrumuturile iranice și celtice prin alani, iazici și celți, „după ce populația autohtonă se romanizase”. Astfel s-ar explica jupân „care se găsește
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
neamuri iranice. Astfel sunt Nistrul, Prutul și, poate, Oltul. Cât despre Dunăre, numele acestui râu pare să conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din limba lor”. A doua serie de cuvinte continuă mai întâi împrumuturile iranice și celtice prin alani, iazici și celți, „după ce populația autohtonă se romanizase”. Astfel s-ar explica jupân „care se găsește sub forma zupan și žup la slavii occidentali sudici și la cei nordici, fără să poată fi explicat cu mijloace
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
demonstrate și verificate științificește. În aceste demonstrații și verificări Ovid Densusianu se folosește de vastele lui cunoștințe de limbi clasice (greaca și latina), romanice și germanice: engleza, daneza, germana. Cunoaște și limbile slave și familiarizat cu maghiara, turca și graiurile iranice „este credem, savantul, cu cele mai întinse cunoștințe lingvistice din partea de răsărit a Europei” din vremea sa. Cu Histoire de la langue roumaine, lucrare monumentală pentru vârsta la care o publică, Ovid Densusianu a dat de fapt marea sinteză filologică a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Grete Tartler Basme din Pamir. Traducere din limba persană și dialecte iranice de Viorel Bageacu. Ilustrații de Carmen Parii. Ilustrația copertei: Radu Răileanu. Polirom 2013. Munții Pamir, „acoperișul lumii”, de sub culmile cărora ar fi pornit aheii spre Grecia, adăpostesc dialecte și limbi persane (între care tadjica) și un fond arhaic de basme
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
fost tentați să explice o serie de fapte latinești sau romanice prin acest „substrat“ al substratului. S-a atribuit o astfel de origine mai ales unor nume de locuri. În cazul concret al limbii române, s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din cele mai vechi timpuri, tracii i-au asimilat, dar civilizația lor nu a atins strălucirea aceleia din sudul Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
s-a vorbit despre populațiile iranice (agatârși, sciți, sarmați) care au locuit în regiunea carpato-dunăreană din cele mai vechi timpuri, tracii i-au asimilat, dar civilizația lor nu a atins strălucirea aceleia din sudul Rusiei. Numele topice puse în legătură cu substratul iranic (Dunăre, Iași, Nistru, Olt, Prut, Zărand) au fost explicate și ca elemente traco dace. Nu este exclus să aibă dreptate și unii, și alții, în sensul că numele scitice au fost preluate de traco-daci și apoi au fost transmise, prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și alții, în sensul că numele scitice au fost preluate de traco-daci și apoi au fost transmise, prin latină, până astăzi. Unii lingviști români (printre ei și O. Densusianu) au încercat să explice și diverse cuvinte comune românești prin substratul iranic. Chestiunea este foarte complicată și presupune multă imaginație, neexistând probe sigure pe care această ipoteză să se bazeze. Apariția cuvintelor Nu trebuie să fii lingvist ca să-ți dai seama că în orice limbă, pe lângă cuvintele moștenite din limba-mamă (latina, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
consolideze de-a lungul secolelor și mileniilor: de fapt, monoteismul se exprimă cel mai bine prin cuvintele considerate până astăzi mărturisirea de credință a lui Israel: „Ascultă, Israele, Yhwh, Dumnezeul nostru, este Yhwh, unicul” (Dt 6,4). 7.5. Influența iranică Nu pare a fi o coincidență că acest progres rapid în direcții atât de noi să fi avut loc chiar la începutul epocii persane. Persanii avansaseră unele forme de monoteism și nu este exclus ca teologia fostului Regat al lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
capitol a cărui origine tardivă este în general recunoscută) apare expresia „Yhwh, Dumnezeul cerului și Dumnezeul pământului”; o formulare analogă se găsește și în Gen 14,19.22. În ambele situații, e posibil să fie existat un împrumut din religia iranică, cel puțin în privința limbajului, chiar dacă Israelul l-a dezvoltat autonom. 8 Alte elemente relevante: alianța sau pactul 8.1. Conceptul de „alianță” Cel care citește Biblia cu atenție nu poate să nu observe că noțiunea de „alianță” sau „pact” stă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și cel rău (ebr. jéșer țôb - jéșer ră’) din om care are puterea de a face să triumfe binele prin studiul Torei și prin faptele de milostenie. Dualismul metafizic afișat de credința acestui grup nu trebuie căutat în schemele religiei iranice; nici dualismul ce va apărea mai târziu în gnoza ebraică și creștină nu-și are rădăcinile aici, deoarece tot Dumnezeul lui Israel rămâne suveranul întregului univers și înaintea sa persoana umană are valoare considerată în întregimea sa. Despre calendarul de la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]