2,352 matches
-
care l-au îmbătrânit peste noapte. A încercat să fie dumnezeul său și al altora, și a spus copiilor: luați pastile, cumpărați vise, vi le dau la prețul pieței foarte negre, serviți-vă măi băieți și fete, cu legănări tandre, ireale, cu beții cerești fără comparație că viața este tristă și monotonă și goală și fără culoare. Haideți și cumpărați senzații de categoria grea, să devii cool, șmecher,megabeton. Dar buldozerul l-a nimerit drept în față și l-a înhățat
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
ia cu asalt zidurile Troiei ori să se arunce în vâltoarea unei lupte sentimentale cu orice risc! Puteai crede orice despre ei. Vârsta s-a topit undeva în neant, luându-i locul o adiere neașteptată de tinerețe. În atmosfera aceasta ireală era un sâmbure de poezie, care plutea deasupra lor, luminându-i și amintindu-ne de versurile sublime ale francezului Paul Eluard: „Stăm față-n față și nimic nu scapă privirii// Delir neîntrerupt. Noi ne-am spus totul// Și totul avem
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
în care omul se închină la idoli. Lioara: Idoli? Adam: E plin de idoli în jur: bani, palate, fetișuri. Lioara: Ar putea să fie prezentat acest semn ca ceva fantastic într-o operă literară. Adam: O să fie privit ca ceva ireal. Lioara: Tu nu vezi nicio îndreptare a omului? Adam: Sunt vremurile din urmă când trebuie să priveghem asemenea fecioarelor înțelepte, iar candelele să fie mereu pline cu untdelemn, să nu credem oricui spune că soarele este la dreapta sau la stânga
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
le culege direct de la sursă, cuprinzând astfel tirania observației și febra muncii forțate. Aceste imagini de o spontaneitate nemăsurată și necontrolată, sunt prinse apoi în cleștele poetului și filigranate pentru a deveni poezii. Astfel în șantier imaginile reale devin cadre ireale ce înconjoară emisferele infinite de betoane, cabluri, cărămizi și pixul devine coș de fum din vârful căruia se privește furnicarul pământean ca noduri în parfum. Iată deci de unde apare POEZIA. Și fiindcă ziaristului i se cere reportaj după reportaj, el
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
rulează Panorame copleșitoare, Puse cap la cap, cu măiestria unui regizor al splendorii inegalabile: Flori galbene, prinse într-o hora a veseliei, Se întrec în măreție cu lanurile poleite cu aur, În decorul albastru al unui cer imaculat, O frescă, ireal de frumoasă, Contemplata numai de mine, Cu ochii și sufletul, Cu gândul și dorul, Cu toată ființă mea avida de frumos și de viață. Ma-ntorc la casa cea mică, Ascunsa-ntre pomi, străjerii copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1435509599.html [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
continentul nord american? Puteți face o paralelă între viața din țară și cea din Arizona? ce vă place și ce vă displace... - Oh, nimic nu seamănă cu nimic. Arizona “cea secetoasă”, cum e supranumită, este un ținut fascinant: un peisaj ireal pictat în culorile nisipului. Întinderi nesfârșite cu o vegetație joasă, uscată, ard vară de vară, la temperaturi de 50 grade C si chiar mai mult, străjuite de cactuși singuratici, contorsionați în poziții înspăimântător de umane, ciuruiți de păsări care caută
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
Caiete” Proptit în boată, Unchiu Niculaie parcă plutea. N-avea boată de corn înflorată, cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
confesându-mi-se subtil ca într-o profundă relație filială, iar extazul solemn l-am experimentat pe propria-mi piele. Strălucirea de diamant a norilor, venea și ea să reflecte prin neprihănire, tabloul fără seamăn ce încremenise într-o frumusețe ireală, completând cu măiestrie gravura celestă realizată de Creator. Cupola cerească, acum pictată de albul imaculat al cristalelor de gheață, își inunda bogăția când cu forme geometrice asimetrice, când cu picturi iscusite ce aproape că luau forma sanctificaților locului. Decorul fastuos
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
cu măiestrie gravura celestă realizată de Creator. Cupola cerească, acum pictată de albul imaculat al cristalelor de gheață, își inunda bogăția când cu forme geometrice asimetrice, când cu picturi iscusite ce aproape că luau forma sanctificaților locului. Decorul fastuos și ireal m-a fascinat până la adorație, l-am simțit, l-am atins și l-am rugat în tăcere să rămână în vecie țintuit într-un eden fără sfârșit. Cuvintele s-au temut, și-au pierdut din fermitate și s-au estompat
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Regatul_divin_al_horai_cristea_aurora_1351863264.html [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
trec în lumea stelelor, în acel palat de cleștar unde Luna este regină . Totul era altfel aici, era mai pur . Totul era atât, atât de magic . Dansul stelelor pe valsul nopții atât de silențios, făcea peisajul să pară și mai ireal . Dar cel mai fascinant moment a fost acela când am întâlnit-o pe nimeni alta decât Luna, acea crăiasă ai cărei ochi curați, adânci, cuminți, plini de uitare și de nopți de salcâm, scăpărau lumințele unei speranțe apuse și a
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
nici nu mai întreba nimeni de ei. Nici măcar în glumă... Ĩn zilele următoare au vizitat pădurile și izvoarele stațiunii, în mare parte, sulforoase. Gheața transparentă ce învelea frunzele de diferite configurații și crengile copacilor oferea ochilor privitorilor un spectacol incredibil, ireal. Izvoarele, cu formațiunile tip stalactite și stalacmite de apă înghețată în jur erau fermecătoare. Faptul că nu erau singuri era benefic. Deoarece să te plimbi iarna prin pădure liniștit, nu o poți face decât într-un grup, dacă nu vrei
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
de la gât au urmat cele de pe sâni, am fost nevoit să desfac sutienul, femeia a avut un ușor gest de împotrivire, după câteva cuvinte de încurajare, s-a lăsat abandonată în mâinile mele. Am desfacut sutienul, sânii, de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor. Într-un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
fantomele.../ păsări cu cerul smuls din aripi, / femeia departe cu miros de busuioc/ al părului pe umerii gândurilor mele./ Iluziile casei, dorințe rătăcite, noduroase însem- nări de cuvinte,/ distilerii de vise, ceasuri de întâmplări / de care ne separă un arbore ireal, / simbol al timpului respirând viitorul / și râul, malurile sale opulent încărcate/ prin care înoată femeia să ajungă la timp.// Cineva-mi toarnă-n cuvinte efuziuni florale, / cineva le umple cu mirosul femeii grăbite / sculptând un lanț de clepsidre/ prin care
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Mariana Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului LEANDRUL Văzut-ai oare vreodată, un arbust ornamental cu frunze lanceolate, și multe inflorescențe presărate pe un ram? L-am văzut, este fantastic, Leandru-i senzațional... Frumusețe ireală, un buchet imens el pare, cu florile parfumate și mirosul fin, dulceag, este-n sine-o provocare. Crezut-ai oare, vreodată că a lui splendidă floare de un alb suav și gingaș, roz bombon, galben și roșu, mov, lila - o
LEANDRUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Leandrul.html [Corola-blog/BlogPost/366673_a_368002]
-
Ochii îi scânteiau precum stelele, iar din păr păreau să țâșnească raze care-i luminau întregul chip. Arăta ca o zână! Ea era aceasta! Unică, superbă, minunată și perfectă! Fascinată, făcu câteva piruete, împrăștiind în toată camera valuri din aura ireală care o învăluia. Cât de frumoasă era! Deși fusese mereu conștientă de farmecul ei, acum era ea însăși surprinsă de splendoarea de femeie care putea fi. Se iubea atât de mult! Ar fi putut trăi pentru tot restul vieții într-
OGLINZI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411441375.html [Corola-blog/BlogPost/360090_a_361419]
-
îndeplinite toate mofturile, să mai ai și statut de școlit la oraș, înconjurat de dragostea verilor mândri de un așa cocon, ce să mai spun? E prea obositor pentru un om bătrân să păstreze în memorie o astfel de copilărie ireală. Dar ieșirile la Liman, sau la Mare, La Tuzla? Să nu te grăbești să te întorci la Ismail cu toată chemarea Dunării de sub Râpa Mănăstirii?! Cred că spune mai mult decât ceea ce aveam de povestit după întoarcere, stârnind invidia copiilor
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
titlul de mai sus: "Domnilor,nu-i clar? Românii trebuie să muncească să-și ajungă țara din urmă!!!" Ca să evităm totuși unele confuzii (prezente deja!) și interpretări părtinitoare și chiar răuvoitoare, câteva lămuriri sunt absolut necesare. Personajele acestor pagini sunt ireale (imaginare!), singurul lor contact cu realitatea fiind autorul. În ceea ce privește întâmplările trecute, prezente și viitoare , acestea sunt și ele doar probabile: țăndări din curcubeul ce leagă cele două lumi. Să fie de asemenea foarte clar : DIO NU ESTE COSTEL ZĂGAN! Chiar dacă
DEŞERTUL DE CATIFEA (8) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_8_costel_zagan_1364328212.html [Corola-blog/BlogPost/345405_a_346734]
-
în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cu mâinile tremurânde,Karon lasă jurnalul să-i scape jos.Inca nu-i venea să creadă ce citise.Acum,în mintea ei se legau idei și povești care păreau ireale. Dacă mă gândesc mai bine,isi spuse,cred că totul se leaga”.Lua iar jurnalul și mai citi ultimele rânduri,cu un scris dezordonat și nefiresc,după care paginile fuseseră rupte. Am trăit pe vas o adevarată aventura.Dupa ce
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494011568.html [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
Când două personaje se întâlnesc în acțiunea dorită a unui autor, de fapt, nu doi oameni, ci două entități majore ale timpului joc, ale creațiunii telurice, două malaxoare în care destinele corelează cu maximum de randament ființa nefiindă, creează existența ireală a tipului om. Romancierul se naște odată cu geneza creației sale și o dezvăluie când aceasta ajunge la maturitatea deplină a facerilor, când din ea se înalță mesaje energetice ale căutărilor profane, în adâncul necunoscut al tainelor. El creează și își
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
în nor, / Vieții eșec, spectator”. Omul își atinge reala valoare numai răspunzând vocației sale. ADELAIDA CRISTESCU ISELIN. Oralitate. Surpriză și surprindere. Teribilism moderat și aproape grav. „Eu - nu sunt ultima ta dragoste, / sunt prima și cea mai sinceră, / pentru că sunt ireal de adevărată, / așa, fără nume și viață reală, / sunt mai concretă decât oricine pe lume, / sunt fata de vânt și de sânge, / sunt fata din visul iubirii / și atât”. Introvertire camuflată în extravertire. „Tu, îndrăgostit de emancipare, / eu, aripă frântă
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
odihnindu-se, savurând bomboanele cumpărate de părinți, care le făceau mereu poze. Și un alt grup de construcții în jurul unui templu mai mic, dar asemănător marelui Templu al Cerului. Construcțiile din jurul celor două temple îți frapau privirea prin frumusețea lor ireală, prin eleganță, construite în stil de pagode strălucitoare, în care albastrul acoperișului alterna cu culorile roșu, galben și albastru ce împodobeau pereții exteriori ai construcțiilor, dar, mai ales, ai cornișelor și ai streșinilor. Trecerea între aceste multe construcții se făcea
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1417339521.html [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
bujori și crini galbeni, se afla un alt liliac, dar cu flori albe, bătute, buchețelele fiind așezate în formă de stea.Acel alb avea o luminozitate aparte, aproape magnetică... că-ți venea să rămâi cu privirea pironită în acea frumusețe ireală. Cineva l-a tăiat, dintr-o grabă, dintr-o greșeală, una aproape dureroasă... ( mama a adus o ramură tocmai de la București, într-o primăvară când a trebuit să se interneze la spitalul Fundeni). În capătul grădiniței, și la o distanță
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1494232389.html [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
Puterea/ De a găsi,/ De a găsi lucrurile din afară,/ De a le descoperi esența,/ Esența din lăuntru. ” („Poarta ce s-a deschis”) Motivul așteptării, specific romanticilor, folosit și de Eminescu, este preluat de Victorița Duțu în „Culori”. Impresia de ireal, de vis, imaginiea vizuală a porții mereu deschise vorbesc despre iluziile pierdute, despre imposibilitatea împlinirii idealului în această lume imperfectă și ostilă, despre inadaptabilitatea celui ce vrea „o altă lume”. „Așteptarea/ Îmi răstoarnă gândurile,/ Devin o altă ființă,/ Cu o
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
lumină plăcută și veselă, apoi lumina stinsă și voluptatea cearșafurilor mătăsoase și a patului comod, simțindu-ne că am sosit acasă, că nu mai suntem singuri, deșteptându-ne noaptea și găsindu-ne unul pe celălalt, acolo, nu plecați; totul părea ireal.” Povestea lor se încheie însă trist, viața reușește să-l frângă pe erou și s-o omoare pe eroină, aproape ca o pedeapsă pentru că acesta a încercat s-o păcălească, dezertând. Într-un timp în care toată energia ne este
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/ernest-hemingway-adio-arme-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
știu, în schimb, în ce măsură, împlinim în practică cunoștințele teoretice pe care le cunoaștem despre Biserică și dacă le împlinim în Biserică - acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]