67 matches
-
a prezenta aici glosarea de către Steinhardt a studiului lui Mircea Eliade despre Miorița din cartea acestuia, De la Zalmoxis la Gengis Khan. Nicăieri n-am găsit o mai clară deslușire a motivelor pentru care intuisem la poporul român un fond creștin irecuzabil datorită căruia până și defectele Românilor par scăldate într-o lumină atenuantă decât în studiul lui Mircea Eliade asupra Mioriței (capitolul L'agnelle voyante din volumul De Zalmoxis a Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
studiu al aceluiași Mircea Eliade, De la Zamolxis la Gengis Khan (trimis de către V. Ierunca de la Paris, în 1970), Steinhardt interpretează Miorița: "Nicăieri n-am găsit o mai clară deslușire a motivelor pentru care intuisem la poporul român un fond creștin irecuzabil datorită căruia până și defectele Românilor par scăldate într-o lumină atenuantă decât în studiul lui Mircea Eliade asupra Mioriței". Concluziile lui Steinhardt vin în opoziție atât de evidentă cu interpretarea obișnuită a poemului popular, încât nu pot fi trecute
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
publicate în „Vremea” și în „Revista Fundațiilor Regale”, criticul formulase în 1928 Considerații asupra romanului românesc - pe întreaga-i evoluție -, pronunțându-se, asemenea lui E. Lovinescu, pentru romanul de analiză. În epocă, E. Lovinescu remarca la C. „probitatea intelectuală, senzația irecuzabilă a unei conștiințe literare inflexibile, punct inițial al autorității critice”. Lui Șerban Cioculescu îi vorbea portretistul, criticul de „certă filiație lovinesciană”, întrunind „sagacitatea analitică cu năzuința spre sinteză”; dar lovinescianismul său nu excludea „familiarizarea cu spiritul thibaudetian”. Sub aparențe amabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
într-un chip ingenuu-viclean, printr-un scrupul iluzoriu pedant ce amplifică efectul fantasmagoriei poeticești. Iată un mic "studiu de caz" închinat salivei: "înmuiat în gură, în salivă, creionul chimic e(ra) unica unealtă de scris care lăsa, ca melcii umezi, irecuzabile amprente genetice: o lungă dîră. Copiii vîră degetul în gură, dar nu pentru a scrie cu el, ci în virtutea unui instinct al suptului, atavic (care ne face, mai apoi, după sevrajul de rigoare, să sugem din pahar sau pipă, în
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
în interioritatea plină de mister a femeii căreia i se opune scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice": "Cu vitalitatea paralizată și dorința ucisă, femeia se de-sexualizează, deși, paradoxal și cinic, cutremurați de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
marele peste treburile externe ale partidului nazist) care era interesat să-și creeze un cap de pod în România. Octavian Goga a fost cel dintîi om politic din Europa care a primit stipendii de la cancelaria lui Rosenberg (am văzut documente irecuzabile, pe care mi le-a arătat, prin 1983-1984, dl Armîn Heinen, cînd își pregătea lucrarea despre mișcarea legionara). Curînd, Rosenberg a sugerat - potrivit versiunii din cartea de memorii a lui Radu Lecea - fuziunea dintre partidul lui Goga și gruparea lui
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
secundă. Să începem, conform regulilor, cu începutul, cu prima carte - Spiritul și litera (1970) - aflată acum la ediția secundă. Și să ne întrebăm, în definitiv, câtă dreptate am avea să vorbim despre stilul lui Alexandru Paleologu ca despre ceva precumpănitor, irecuzabil și net. Iată cum se încheie cel dintâi dintre cele douăzeci și cinci de studii: "Celor doi corifei, Millo și Pascally, ale căror stiluri de joc, realist la unul și romantic la celălalt, definesc respectiv, pentru epocă, actorul de comedie și actorul
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
și boala, bogăția și sărăcia, obișnuitul și spectaculosul. Grăsimea animală intra în compoziția conurilor purtate pe cap, suprem semn de eleganță. Exista chiar și un papirus - din secolul al XVII-lea î. H. - care oferea soluții împotriva îmbătrânirii, corectând semnele irecuzabile ale trecerii timpului, lăsate pe chip și în păr. Regele Eson și Medea nu sunt departe. Last but not list, parfumurile și produsele cosmetice îndeplineau o funcție erotică, cea mai "rezistentă" dintre toate, dacă e să fac un tur virtual
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
nuanțe de ordin stilistic, în cauză sînt elemente precise privind tehnica metalului și însăși mărturia brută, de neînlăturat, a materiei, - scormonită înlăuntrul formei figurale, în miezul ei ascuns. Pentru a fi perseverat răbdător în această obscură intimitate, acumulînd minuțios probe irecuzabile - radiografia zonelor de joncțiune, endoscopia "ferestrelor" operate în flancul lucrării, pe urmele barelor de fier care-i fac armătură bronzului, ori a reziduurilor de pămînt și a lacunelor survenite în turnare -, pentru a fi închipuit mîna meșterului din vechime, amprenta
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
se cuvine, în răstimpuri, rectificată. Dar autocritica? (Despărțim astfel cuvîntul, deoarece, grație limbii de lemn, forma sa integrată a devenit peiorativă.) Virgil Ierunca știe să fie și autocritic, asumîndu-se în totalitatea manifestărilor d-sale în timp și spațiu, precum un irecuzabil semn de probitate: "Recitesc De două mii de ani. Încîntat. Cu atît mai mult cu cît aveam o opinie tulbure despre Mihail Sebastian. Îi bănuiam ascuns un țesut de mediocritate, fiind, în același timp, convins că personalitatea lui dificilă nu te
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
e numaidecât inexactă. Știm astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
un nume de autor". Paradoxal, deși atît de diverse, textele lirice întrunite poartă, de cele mai multe ori, o discretă amprentă a lui Abăluță însuși. Par a se afla, dacă nu în niște pagini apocrife ale producției sale personale, măcar în vecinătatea irecuzabilă a acestora. Constantin Abăluță - Poezia română după proletcultism, (Antologie comentată), Ed. Ex Ponto, Constanța, 2000, 2 volume, 554+642 pag., preț neprecizat.
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
descălecătorul ideatic, punîndu-i piatra de temelie în pură sălbăticie și incurie: "Păcat, cum repet mereu, că în cultura noastră nu s-a creat încă deprinderea de a construi, de a edifica, de a da lucrări fundamentale". Obsedat, uneori pe o irecuzabilă intonație cazonă, de "spiritul de sinteză și ierarhie", de "firul conducător al unei demonstrații strînse", dl Adrian Marino e stăpînit de un duh megaloman, tangent nu doar la "monumentalitatea" călinesciană, ci și, prin forța lucrurilor, la una mai apropiată în
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
șoferul Gheorghe Paste ori Gianina lui Manșonică din Sinești. Este interesant s-o urmărești pe Tita Chiper evoluând în intervalul creat între personalitatea ei și cea a interlocutorului: cum învăluie ezitările celuilalt prin întrebări abile, cum tratează contradicțiile sau paradoxurile irecuzabile, cum se apropie abil și, mai ales, cum asculta. Și avea ce să asculte. Alaltăieri (titlul primei părți a volumului, în care sunt adunate interviurile cu cei care au cunoscut România interbelică) - memoria fluida, ispitita de epeisoade colaterale, surdinizând continuu
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
corectitudine ieșite din comun. Numele Mioarei Avram e cu siguranță cel mai cunoscut între cele ale lingviștilor români din zilele noastre; era o autoritate, o instituție, personificarea însăși a gramaticii, a lingvisticii. În dispute, opinia sa devenea automat un argument irecuzabil. Cei care au cunoscut-o și-au dat seama că acest prestigiu exterior era reflexul firesc al unei trăinicii interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
înclinarea brâncușiană a Muzei dormind: visarea, plutind de data aceasta peste apele morții, se alătură, ca pentru un suprem pelerinaj, tălpii de o frumusețe bijutieră. Tot patrimoniul clasicismului e aici, decantat și stringent, în acest bronz care trimite la reușite irecuzabile ale statuariei, la figura faimosului Auriga de la Delphi. Cîndva, într-un amplu număr al Secolului 20 despre Hellada, îmi îngăduisem a suspenda imaginea acestor picioare de bronz, la marginea de sus a paginii, sugerînd un drum pe înălțimile istoriei. Prăbușită
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
La un moment dat, preotul satului îi mărturisește că i-a văzut numele pe o listă a celor ce urmează să fie arestați. Singura posibilitate de a se salva ar fi fost donația pământurilor proprii către stat, semn ultim și irecuzabil al noii sale orientări. în urma "convertirii" la politica agrară a regimului își va recăpăta pensia, dar soția lui, după o prăbușire interioară fatală va muri. Destinul lui Stelian Teodorescu înrămează o serie de alte destine mai puțin spectaculoase, mai puțin
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
Gheorghe Grigurcu Poetă "șaizecistă", Ileana Roman ( născută în 1940) suportă, precum o seamă de congeneri ai d-sale, fascinația materiei. E cu putință ca această întoarcere dureroasă, crispată, spre concret, spre palpabil, spre temeiurile irecuzabile ale existenței să includă un protest împotriva abstractizării ideologice abuzive, împotriva stării de, cum zice d-sa, "contratimp și tracasaj chinuitor ce a strîmbat destule destine", desigur nu numai scriitoricești. Cu atît mai vîrtos cu cît direcția de evocare a
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
a fost răspîndit prin școală. Dar oamenii simpli n-au pronunțat niciodată sunt și nici poeții noștri n-au acceptat această formă artificială. Cum rostea, bunăoară, Eminescu rezultă nu din felul în care i se tipăreau versurile, ci din mărturia irecuzabilă a rimelor: "Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sînt/ Într-un mod fatal legate de o mînă de pămînt" (Scrisoarea I); " De-aceea zilele îmi sînt/ Pustii ca niște stepe,/ Dar nopțile-s de-un farmec sfînt/ Ce nu-l mai
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
zi Pomponescu primi o telegramă cu următorul cuprins: "Vii mulțumiri pentru frumoasele cuvinte. Gaittany." Atât. Gaittany se făcea că nu-nțelege. Chiar și întîlnirile la masă cu cele două Pomponești deveniseră torturante pentru Pomponescu. În special madam Pomponescu-mamă dădea semne irecuzabile de debilitate mintală, întrucît, incapabilă de a percepe realitățile, sufoca pe fiul ei cu iluziile-i absolut deplasate. - Când ai să te hotărăști să reintri în minister? insista ea. . - Tot mereu vorbești de minister! Mai sunt și alte țeluri în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ai da consiliul să toarne apă, el se va preface că te ascultă cu cea mai mare grabă, dar va turna... untdelemn. Ce sfat i se poate da omului în care n-ai încredere și care-a dovedit în mod irecuzabil că nici o merită? Doar acela să scape lumea de el înainte de toate; apoi vom. vedea ce e de făcut. Dar se 'nțelege că acest sfat nu le place roșiilor. Când le spunem vorba ce Shakespeare o pune uneori în gura
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
homme de lettres! Întregul Buenos Aires literar nu mi-a uitat, și Îndrăznesc să sugerez că nici nu-mi va uita, generoasa hotărâre de a nu mai accepta să fac, În nici un prolog, o propagandă, atât de legitimă, de altfel, pentru irecuzabila prietenie sau pentru meritoria valoare. Dar să recunoaștem că socraticul „Urâtania Isteață“ e irezistibil. Dat naibii! Mă dezarmează, hohotind de râs și admițându-mi perfecta validitate a argumentelor; râsul său molipsitor, Îmi repetă persuasiv și tenace că tomul său și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de calea trasată, mereu greșesc. Mereu greșesc. Într-un târziu am priceput că greșeala e sădită în mine, face parte din proiectul originar pe care l-a urmat făptura mea când s-a constituit și de care ascultă și acum irecuzabil, până la sfârșit. Care este relația ta cu critica literară? Te-au "citit" bine criticii vremii noastre? Ce ai fi vrut să se spună despre tine și nu s-a spus? Relația mea cu critica literară e normală. Unii da, m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cimbruri, Anulare unor albe timpuri, Sub arginții muntelui orbit. MARGINI DE SEARĂ Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Țările-de-Jos. Luceferii marini, amari în vale; Sălciu muia și racul fosforos. Un gând adus, de raze și curbură (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele cămărilor de bură Mirat le începea, în Dumnezeu. STEAUA IMNULUI " Asemenea seri se întorc, zice-se, de demult." M. I. Caragiale (Craii de Curtea Veche, pag. 36) Râu încuiat în cerul omogen, Arhaic Unt, din lăudată seară, Scurs
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
învăluie orice creație, mai ales pe cea a artei, această disciplină teoretică pe care o numim estetică este totuși capabilă să-și dea un obiect drept materie a cunoașterii sale, și anume opera însăși, opera de artă în apartenența sa irecuzabilă la o lume, în obiectivitatea sa. Vom arăta că nu este aici nimic adevărat, că pretinsa obiectivitate a operei de artă nu este decât o aparență, pe care analiza va trebui în mod necesar să o traverseze dacă vrea să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]