95 matches
-
de baza fundamentală a originei sale,așa cum subliniază Heidegger în What is Philsophy(New haven,1956,p.48 și 49),Orice ființare este în Ființă.Autorul lucrări subliniază că Platon prin disjuncția între lumea ideilor și lumea lucrurilor a sucombat ireductibilitatea bazei ontologice a Ființei ca totalitate de ființări și inseparabilitatea lor de acestea.Sciziunea irecuperabilă între spirit și mediu natural,dualitatea dintre subiect și obiect, fenomen argumentat de cogito-ul cartezian,a propulsat,după Heidegger,starea psihică și dezolantă a părăsirii
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nostalgia_lui_heidegger_dupa_esenta_anistoroica_a_omului.html [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
nu ar fi decât conștiința Fiului unic în care conștiințele umane ar dispărea ca persoane umane, distincte între ele și diferite de persoana lui Iisus Hristos. Aceasta ar fi o interpretare greșită. Prin faptul că noțiunea de persoană implică o ireductibilitate ontologică, este imposibil de a admite că o per¬soană ar putea fi cuprinsă într-o suprapersoană, ca parte a ei. Dacă noi suntem una în Iisus Hristos, unitatea noastră în El nu afectează de loc pluralitatea personală. Unitatea naturii
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și eternă, de participare la comuniunea eternă a Persoanelor divine ale Sfintei Treimi. Astfel, din punct de vedere teologic, destinul uman, vocația persoanei umane se împlinește în comuniune, în comunitate, în societate
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
nu ar fi decât conștiința Fiului unic în care conștiințele umane ar dispărea ca persoane umane, distincte între ele și diferite de persoana lui Iisus Hristos. Aceasta ar fi o interpretare greșită. Prin faptul că noțiunea de persoană implică o ireductibilitate ontologică, este imposibil de a admite că o per¬soană ar putea fi cuprinsă într-o suprapersoană, ca parte a ei. Dacă noi suntem una în Iisus Hristos, unitatea noastră în El nu afectează de loc pluralitatea personală. Unitatea naturii
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466141459.html [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
această temă, René Guénon scria că: „Dacă ... vrem să rezolvăm opoziția la care dualismul nu vrea cu nici un chip să renunțe, sunt posibile mai multe soluții. ... Se poate spune că monismul se caracterizează esențialmente prin aceea că, neadmițând existența unei ireductibilități absolute, și vrând să surmonteze opoziția aparentă, crede că parvine la îndeplinirea scopului său reducând unul dintre cei doi termeni la celălalt. Fiind vorba în particular de opoziția dintre spirit și materie, avem astfel, pe de o parte, "monismul spiritualist
Monism () [Corola-website/Science/299053_a_300382]
-
să evităm situația, mult mai la îndemână, conform căreia chiar nu avem un concept comun pentru Dumnezeu și indivizi, dar nici pentru toți indivizii la un loc. Pentru Ockham este mult mai verosimil un concept care, din aceleași motive de ireductibilitate, nu se aplică decât fiecărui individ în parte. Fiecare individ sau natură este un ce, este deja individuat, deci nu se justifică să-i căutăm un principiu de individuare. Ar fi un efort inutil. Ceea ce trebuie să explicăm nu este
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice. Însă, de obicei, nu se prea depășește simpla aliniere concurențială a unor producții ce au pretenția de a exprima identități care, deși nu-și proclamă ireductibilitățile radicale, Își apără totuși micile domenii particulare. Mixofilie și mixofobie Condițiile create de postmodernitate favorizează această concepție asupra metisajului (Baumann, 1995, p. 221): „În opoziție cu era modernă, cu ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
întreg, renunțând la focalizarea exclusivă pe elementele separate ale unui sistem. Procedura de lucru a holismului implică reconstrucția „de jos în sus”, încercând să valorifice informațiile care se pierd prin spargerea întregului în părți componente (procedură specifică reducționismului). Holismul înseamnă ireductibilitatea întregului la părțile componente, superioritatea (nu neapărat cantitativă) a ansamblului față de suma părților și viziunea integrală și integrată asupra obiectelor, fenomenelor sau proceselor studiate. O altă definiție interesantă îi aparține lui Dressel (1958): Într-un curriculum integrat, experiențele de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o cere universul masculin, pentru că se postulează că orice femeie devine liberă dacă își asumă dorința. Pretinzând că înlătură orice tip de cenzură, scriitura pornografică nu funcționează așadar, în realitate, decât pornind de la o alta, mai secretă, cea care anulează ireductibilitatea sexualității feminine. Din acest punct de vedere, literatura pornografică se situează la antipozii altui tip de exploatare a diferenței sexuale: mitologia femeii fatale, așa cum s-a răspândit ea la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această mitologie plasează, într-adevăr, în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cei mai importanți se numără Emile Durkheim, Georges Dumezil și Mircea Eliade. Durkheim și Dumezil au crezut, contrar lui Lévi-Strauss și Eliade, că religia este heteronomă, respectiv că ea codifică relații de ordin social. Dimpotrivă, Eliade a subliniat autonomia și ireductibilitatea religiei și s-a străduit să-i delinieze structurile de adâncime. A făcut acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
principale ale acestui dispozitiv sunt: exaltarea unei solidarități internaționale față de forțele pieței; dizolvarea vechilor categorii nord / sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat / subdezvoltat, și înlocuirea lor cu un clivaj între "bogați" și "săraci" care traversează întreaga societate; proclamarea ireductibilității localului în opoziție cu uniformizarea spațiului și a produselor comerciale. Diferența față de internaționalismul muncitor sau proletar, care s-a prezentat, de-a lungul secolului XX până în anii șaptezeci, ca un pol al unificării mondiale, este semnificativă. Epicentrul ideologic nu mai
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
civil Cum fiecare tab...r... era conștient... c... numai ocupantul ar avea de cîștigat de pe urma unui r...zboi civil, s-au f...cut cîteva Încerc...ri de a-l evita, atît sub presiunea curentelor de opinie naționale, care nu Înțelegeau ireductibilitatea ostilit...ții dintre monarhiști și comuniști, cît și sub presiunea, mult mai puternic..., a Aliaților. S-au organizat mai multe Întîlniri Între liderii diferitelor mișc...ri. În Albania, ultima negociere a fost condus... de Enver Hodja; acesta, În calitate de comisar politic
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nimănui, dar nici nu unește. Ceea ce nu-i divizează pe oameni nici nu-i pasionează prea mult, iar ceea ce-i pasionează îi divizează cu pasiune. Aici este îngropat umanismul planetar, dimpreună cu pioasele noastre aspirații de unitate a popoarelor: în ireductibilitatea valorilor la adevăruri. Unitatea speciei omenești este un postulat al rațiunii, imperativ categoric întemeiat pe genom și geometrie. Dar nu pe o comunitate de semnificații. Însumarea biologiei cu progresul științific nu este suficientă pentru a anula greutatea istoriilor. Amară pilulă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în afara condiției mele de om? Nu pot înțelege decât în termeni umani. Nu înțeleg derât ceea ce ating, ceea ce îmi rezistă. Și mai știu că nu pot pune de acord aceste două certitudini: setea mea de absolut și de unitate și ireductibilitatea acestei lumi la un principiu rațional și rezonabil. Ce alt adevăr mai pot recunoaște fără să mint, fără să fac apel la o speranță pe care nu o am și care nu înseamnă nimic în limitele condiției mele? Dacă aș
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
scrieri, acesta este cam încruntat, neguros, înseninându-se treptat și dobândind dezinvoltură, precum în Călătorului îi șade bine cu drumul. Printre elementele care definesc arta lui de povestitor este și predilecția pentru melodramă. O parte dintre situațiile epice imaginate conțin ireductibilități în exces, cel puțin ca premisă. Dar scriitorul știe să le domolească, punând o surdină adesea exagerată, câteodată printr-un intermezzo umoristic, pășind în tragicomedie (Microbul). Evenimentele cruciale au o anume noblețe dramatică (Din carnetul unui judecător) ori o liniște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
mod de gândire în care toate procesele, fie ele istorice, logice sau empirice, sunt atribuite unei dinamici generate de opoziții polare" (1984, p. 346). Abrams nu omite să adauge că, în interiorul acestei scheme intelectuale, principala caracteristică a discursului profetic este ireductibilitatea să etico-ontologică: "agenții sunt forțele opuse ale luminii și întunericului și nu există nicio cale de mijloc între binele absolut și răul absolut" (1984, p. 345)160. În fine, descrierea milenarismului, realizată cu acribie de Taylor, îmi permite să identific
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
logică propriu-zisă. De fapt, cel puțin în intenția lucrării de față, mult mai important este tocmai conținutul, referențialii ontici ai acestor judecăți, problemă oarecum independentă de foarte probabilele progrese pe linia formalizării logice. Cred că dilema clasică a reductibilității sau ireductibilității logice a judecăților de valoare la cele de existență poate fi rezolvată cu mai mare succes dacă vedem cele două genuri de judecăți ca extreme ale unui continuum (logic și axiologic), și nu ca doi poli opuși. Actualmente se acutizează
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fi” și nu al lui „a avea”, cel care dă cu adevărat măsura vieții morale. Nu putem să nu fim decât Întru totul de acord, din acest punct de vedere, cu aprecierea după care „Ceea ce noi numim libertate este ireductibilitatea ordinii culturale la ordinea naturală.” Asumarea unui alt mod de a fi decât cel natural, prin cultură - prin care omul Își creează propria sa lume umană, lumea intersubiectivității și a valorilor - Înseamnă și dobândirea de către om, de grade, succesiv mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
etică. Sufletul este, prin definiție, invizibil, corpul sensibil, adică vizibil și tangibil (visum tactumve, Comm. I, 6, 29; Tim. 31b); opoziția dintre principiile material și imaterial, superioritatea sufletului asupra trupului aduce cu sine ideea imposibilității reducerii sufletului la trup. Această ireductibilitate devine mai puternică, din punct de vedere ontologic: sufletul este substanța, ființa în sine, nu poate prezenta variații de cantitate, calitate, număr, rămâne identic cu sine, corpul capătă existență, calități sensibile doar prin relațiile cu alte corpuri, ele nu îi
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate, rațiune/sentiment, fapt/ valoare, bărbat/ femeie ș.a.m.d.) și care este suspectă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
P., "Sens et non sens d'un Code Civil Europeen", în Revue Internationale de Droit Compare, 1996. Macovei, C., "Perspectiva unui drept european al contractelor", în Revista de drept comercial, nr. 7-8/2004. Man, A., Varo (Cozea) N. ,,Considerații cu privire la "ireductibilitatea clauzei penale", în Pandectele române, nr. 6/2004. Mureșan, M., Chirică, D., "Contribuții la studiul conceptului de sancțiune civilă" (I), în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 2/1988. Mureșan, M., Chirică, D., "Contribuții la studiul conceptului de sancțiune civilă" (II
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în Revista română de drept al afacerilor, nr. 2/2004, pp. 17 și urm. 176 I. Deleanu, S. Deleanu, "Considerații cu privire la clauza penală", în Pandectele române nr. 1/2003 Supliment, pp. 113, 135; A. Man, N. Varo (Cozea), "Considerații cu privire la "ireductibilitatea clauzei penale"", în Pandectele române, nr. 6/2004, pp. 251-254. 177 Termenul este utilizat de legiuitor în Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți si consumatori, publicată în M. Of., nr. 560 din 10 noiembrie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Notă la hotarârea arbitrală nr. 83/2000 a Comisiei de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comert, Industrie și Agricultură Cluj", în Dreptul nr. 4/2003, p. 189 199 În sensul unei nulități absolute parțiale: A. Man, N. Varo (Cozea), "Considerații cu privire la ireductibilitatea clauzei penale", în Pandectele române, nr. 6/2004, p. 253; C. Bogdan, S. Olteanu, loc. cit., p. 68 care susține că, de lege lata, judecătorul poate chiar din oficiu să invoce caracterul abuziv al clauzei penale și să dispună în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]