127 matches
-
el este pur și simplu orb la felul în care "cerințele epocii" pot fi tocmai idei ce trec dincolo de ea (adică dincolo de epoca în discuție). Carevasăzică, Mannheim denigrează utopia dar îi și exclude accepțiile negative (?!). Binefacerile galopului bibliografic include și irelevanța citatelor: o pildă în acest sens ar fi Donna Haraway, amestecată pe nedrept în discuția relativă la postmodernism, s.f. și utopie. Citatul respectiv e luat din capitolul An Ironic Dream of a Common Language for Women in the Integrated Circuit
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
se citește însă literatura străină la care s-a visat dintotdeauna (Al. George). Interesant că, deși unele dintre aceste idei erau în contra curentului, polemici nu s-au iscat. Din când în când câte o voce remarcă depărtarea discuțiilor de esențial, irelevanța lor căci, la ce bun să încerci a defini epicul, personajul, în fine, romanul, când toate acestea "n-o să-l învețe niciodată pe romancier să scrie mai bine" (G. Schwartz). Deseori s-a deplâns patetic decăderea criticii, prin retragerea vechilor
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
a ajuns ca soluție tranzitorie sau ca speranță reală pentru partid. Părerea mea e că la viitoarea confruntare va fi sacrificat cu aceeași lipsă de scrupule și cu aceeași brutalitate exact de personajele care l-au susținut astăzi. Încenușarea timpurie, irelevanța ideologică, absența vitalității politice ale lui Geoană amintesc de "țarii de tranziție" ai Uniunii Sovietice, Andropov și Cernenko, completamente uitați astăzi. După ei a urmat, după cum se știe, Gorbaciov. Fi-va, oare, în stare aparatul birocrației post-comuniste să secrete un
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
serba și a sărbători), termenul petrecere e profan, aparține registrului standard, iar sensul său poate acoperi toate gradele de intensitate - de la moderație la exces. Definiția din DEX încearcă să prindă esențialul: mulțime de participanți, solidaritate de grup, mîncare, băutură, muzică, irelevanța ocaziei: „reuniune, întîlnire între prieteni, rude etc. (de obicei însoțită de masă mare, de muzică etc.), organizată cu prilejul unei sărbători ori sărbătoriri ori pentru distracție; chef, petrecanie”. Ultimul sinonim oferit de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
o spun cu regret - într-un mod mai mult sau mai puțin conștient, la depărtarea publicului de sala de concert. La abandonul unei relații. S-au pus permanent în fața melomanului baremuri de natură comunicațională inaccesibile. Astfel s-a produs blocajul, irelevanța, schisma nedorită dintre compozitor și ascultător, nemanifestată vreodată atât de abrupt pe parcursul existenței artei sonore. Firesc, deși anormal, înclinațiile publicului actual se îndreaptă spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere - ghidându-se spre creația neoclasică, clasică sau
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin efort propriu) pe cele de la Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Internațional de Studii Est-Europene de la Berkley University, și producțiile teatral-muzical-coreografice cu The Legend of the Evening Star din 2005 și 2008 de la New York. Reacția auditoriului contrazice categoric teza irelevanței lui Eminescu. Ele mi-au scos Însă În evidență, de fiecare dată, cât de mare este golul informației - lipsa materialelor de propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea din 2008 de la New York cu „street art” . Nu din perspectiva criticilor ICR-ului din țara sau de aici (politizate, și degenerând În lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem căpăta o imagine identitară! (nici măcar În cazul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zilnice din Manhattan, iluzia ca „arta” de a trăi În România (?) este de-acum bine cunoscută lumii este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de rând), ci de irelevanța unei astfel de oferte culturale străinătății pentru a ne remarca intru... cultură și spiritualitate. Reprezentativ și recognoscibil Eminescu este nu doar poet „național” prin identificarea românilor cu spiritul său timp de un secol și mai bine, el este reprezentativ pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aceea umilitoare și frustrantă a grandiosului festival național Cîntarea României. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul Pe lângă plopii fără soț și a romanțelor îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, în ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii și
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
prin efort propriu) pe cele de la Smithsonian Institute, Harvard, New York University, Centrul Internațional de Studii Est-Europene de la Berckley University și producțiile teatral-muzical-coregrafice cu The Legend of the Evening Star din 2005 și 2008 de la New York. Reacția auditoriului contrazice categoric teza irelevanței lui Eminescu. Ele mi-au scos însă în evidență, de fiecare dată, cât de mare este golul informației - lipsa materialelor de propagandă chiar și generală și, în special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
aberația promovării unei expoziții ca aceea din 2008 de la New York cu "street art" (Freedom for lazy people). Nu din perspectiva criticilor aduse ICR-ului din țară sau de aici (politizante și degenerând în lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem capta o imagine identitară! (nici măcar în cazul
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
ofertelor zilnice din Manhattan, iluzia că "arta de a trăi" în România (?) este de-acum bine-cunoscută lumii este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de rând), ci de irelevanța unei astfel de oferte culturale făcute străinătății pentru a ne remarca întru... cultură și spiritualitate. Reprezentativ și recognoscibil Eminescu este nu doar poet "național" prin identificarea românilor cu spiritul său timp de un secol și mai bine, el este reprezentativ
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
a fost, dar de acum înainte tot așa o să ne fie! Am ajuns la întrebarea de început, ce (ne) facem cu Eminescu? Poate că, de fapt, întrebarea a devenit inutilă, poate că între timp românii au acceptat absurdul argument al irelevanței sale iar Eminescu a devenit irelevant și pentru cei mai mulți dintre noi. Personal, am avut des sentimentul că mă zbat inutil. Desigur, eu mă voi lupta și pe viitor, că așa mi-e menirea (sau împătimirea). Nu aș fi scris însă
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
după cum se vede cu ochiul liber - cu ocazia suspendării în parlament a președintelui Traian Băsescu. Aici e adevărata miză în care s-a înscris, prin campanii furibunde și atacuri descreierate, politica editorială girată de Sorin Roșca Stănescu. "Plagiatul" lui Liiceanu, "irelevanța profesională" a lui Tismăneanu, "corupția" lui Patapievici au fost mârșăvii pe care ziarul "Ziua" le-a pompat spre cititor ad nauseam - e drept, prin tiraje din ce în ce mai pipernicite. Nici măcar submaculaturile lui Vadim n-au coborât la adâncimile unde trăpașii de la "Ziua
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
Rodica Zafiu O chestiune lingvistică și didactică a agitat, pentru cîteva zile, spațiul politic românesc, dînd naștere - în sedii de partide, în mass-media, dar și pe forumuri din internet - unor declarații și dezbateri uluitoare prin irelevanță. Un val de indignare publică a fost provocat de o afirmație a președintelui, care observa că elevii etnici maghiari, din zone cu populație compactă, ar trebui să învețe la școală româna după metode și manuale tipice învățării unei limbi străine
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
Jurnalul taumaturgic. Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de virtuți empatice și de merite expresive. Pregătiți-vă, în schimb, pentru ce urmează să citez. Găsiți aici și irelevanță, și imprecizie, după gust: "Pe măsură ce se apropie luna noiembrie 1920, scrisorile lui Kafka se întunecă, volumul își pierde muzicalitatea, iar scrisul său se fracturează, apar din ce în ce mai multe cuvinte șterse, din ce în ce mai multe disonanțe. Corpul i se tot îngreuiază, iar porumbelul trimis
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
elemente circumstanțiale reale și elemente circumstanțiale personale, fiind necesară clarificarea naturii elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Astfel, dacă am accepta natura reală a elementului circumstanțial agravant, interpretarea ar fi în sensul irelevanței poziției psihice a făptuitorului, neinteresând dacă acesta s-a mascat în scopul de a comite fapta ori a purtat masca din alte considerente. Cât privește elementele circumstanțiale agravante de natură personală, s-a arătat că acestea pot fi clasificate în
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
Răzvan Voncu Una dintre prejudecăț ile trainice ale literaturii noastre este cea a absenței (sau irelevanței) literaturii confesive. Nu numai caracterul pudibond, în general, al beletristicii noastre a contribuit la constituirea acestei prejudecăți, ci și ocultarea de care a avut parte acest tip de literatură în perioada comunistă. Din păcate, se pare că resurecția formidabilă de după
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
definește în primul rând prin valoarea literară. Cantitatea de informație inedită și posibilitatea de a fi utilizată ca referință istoriografică sunt valori mai importante, în codul de gen al literaturii confesive. Se cuvine, prin urmare, să începem să amendăm prejudecata irelevanței literaturii noastre confesive. Nu numai zguduitoarea experiență a recluziunii din perioada comunistă, ci și secolul al XIX-lea sau începutul de secol XX ne oferă creații remarcabile, între care Aminitiri-le în trei volume ale lui Radu Rosetti ocupă un loc
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
fi religios sau nu va fi deloc“, e interpretată relaxat, ca un îndemn către o „spiritualitate a trupului“, către un „nou timp spiritual“... Numai că aici intervine un echivoc. Niciodată creația care contează nu și-a pierdut statutul ontologic. „Dezumanizarea“, irelevanța realului n-au fost decît strategii, maniere fie și foarte complicate ale eului creator de-a se exprima în textura teoretică ce n-are sens în afara unei racordări la existențial a produsului artistic. „Dezumanizarea“ e un simplu truc de scenă
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
intrării la tipar a lucrării, el anunța, fără emfază, dar si fără a glumi câtuși de puțin: „Cu modestie vorbind, ceea ce-mi propun e să transform științele umaniste." Am văzut părerea lui Waters despre „starea umanioarelor": declasate, condamnate la irelevanță și la dezinteresul cititorului, tehnicizate până la ermetism, supuse modei și superficialității ale căror unic scop este promovarea academică. Într-un cuvânt, ele au atins pragul putrefacției. Din acest punct de vedere, atât Greil Marcus, cât și Werner Sollors sunt alegeri
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
încăpățânat, nu ca un yes man. Pasta prea groasă a ironiei, periculos de apropiată de pamflet, mi se pare, de pildă, un defect. E cazul unui portret lapidar al numitei Eva Stana Lunguțu, dotată cu un curriculum vitae impresionant prin irelevanță (pp. 232 - 238) sau al omnipotenței kitsch de care se arată în stare trustul Carte &stuff (care comercializează în școli nu numai manuale și auxiliare didactice, ci și statuete din plastic sau iconițe cu scriitori canonici). Problema constă într-o
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]