70 matches
-
realiza paroxismul conștiinței. În magie, conștiința n-a câștigat acea autonomie de viață care îi dă caracterul unei forțe centrifugale, ci păstrează încă un caracter vital. Sânt infinit mai complicați aceia care au conștiința fatalității, pentru care există în lume irezolvabilul, ireparabilul și iremediabilul, acei care simt că uneori efortul e nul, iar regretul imposibil, care înțeleg că fatalitatea constituie un aspect al acestei lumi, un aspect esențial. Căci toate realitățile esențiale se desfășoară sub semnul fatalității, care se bazează pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
războaie din pură saturație de putere. Există un potențial imperialist, inegal distribuit între națiuni. Orice ar face, ele nu se pot pune la același nivel, iar inegalitățile, creând o ierarhie de forțe, dezvoltă implicit antagonismele și fixează războiul ca un irezolvabil al soartei. Imperialismul nu se poate explica numai prin limitarea spațială a unui popor și prin suprapopulație. O țară care suferă de imperialism, cucerind toate teritoriile de care are nevoie nu încetează totuși a fi imperialistă, deoarece orice imperialism autentic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
națiune care nu poate realiza acest lucru este condamnată la conflicte fără ieșire. Visul unei colectivități universale, pe care-l mângâie muncitorimea din toate colțurile lumii, este, din păcate, irealizabil, având împotriva lui tot ce în istorie este dramă și irezolvabil. Muncitorimea, dacă nu poate fi integrată conștient într-o națiune, poate fi făcută să uite națiunea. Cum? Dîndu-i-se perfecte condițiuni de viață, aruncînd-o pe linia moartă a fericirii. Ofensiva proletariatului poate fi diminuată de acel ce nu iubește încordările și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai fi rămas ceva din acel aport occidental. Dar conflictul actual nu este ceva ușor și rapid rezolvabil. Asta nu e o problemă economică, nici militară. S.A.: Dar ce este? Un conflict de civilizații, cum spune Huntington? Deci un conflict irezolvabil? M.I.: Nu știu, n-am profeții, nici măcar pentru alte țări. Toate viziunile astea care pretind că știu prea mult dinainte sunt puțin problematice pentru mine. Eu cred că, așa cum spune Popper XE "Popper, Karl" ... S.A.: ...ân Mizeria istoricismului? Da, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de expediție fantastică în măruntaiele ghemului ar fi confruntat cu același șir de dificultăți insurmontabile ca și victimele „devorate” de Labirintul din Cnossos : același deplin întuneric, aceeași spaimă a drumurilor necunoscute, aceeași dezorientare provocată de lipsa totală de repere, aceleași irezolvabile dileme în fața nenumăratelor răspântii, aceeași extenuantă rătăcire, același sentiment al monotoniei datorat recluziunii prelungite, aceleași accese inhibante de claustrofobie, aceeași paralizantă spaimă de singurătate și, în final, aceeași pierdere a speranței și aceeași resemnare cu ideea imposibilității de a mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să i-l ceară primului și să îl ofere celui de al doilea, este în măsură să dea de gândit. Din nou a fost Dedal nedreptățit ? La urma urmei, Dedal a imaginat două soluții distincte și corecte la o ecuație irezolvabilă pentru toți ceilalți - ieșirea din Labirint. Până la urmă, conștient sau nu, ambele au fost atribuite altor eroi : firul - Ariadnei, iar zborul - lui Icar. Am văzut ce i-a determinat, probabil, pe oameni să-l prefere pe Icar lui Dedal. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cvadratura cercului Nu există nimic care să înalțe mai mult sufletul oamenilor mari decât libertatea. Cassius Longinus Cvadratura cercului constituie o celebră problemă de geometrie venind din antichitate și care, așa cum au demonstrat grecii, iar la moderni Ferdinand Lindemann, rămâne irezolvabilă, datorită faptului că intervin numere matematice ne-algebrice, transcendente. Amintim că și Eminescu (ms.2255, f.362) a vorbit de "cvadratura cercului ca ecuație socială" de asemenea irezolvabilă, figurată printr-un desen: omul prins într-un vârtej, "un baraj cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și care, așa cum au demonstrat grecii, iar la moderni Ferdinand Lindemann, rămâne irezolvabilă, datorită faptului că intervin numere matematice ne-algebrice, transcendente. Amintim că și Eminescu (ms.2255, f.362) a vorbit de "cvadratura cercului ca ecuație socială" de asemenea irezolvabilă, figurată printr-un desen: omul prins într-un vârtej, "un baraj cu ecluză", cum a observat distinsul eminescolog George Munteanu. În cele ce urmează, vom încerca să arătăm că arhitectura ideală a unui poem pornește și se dezvoltă de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sexualitate, până și În cazul dandy-lor. Uneori direct, alteori oblic. Uneori consumând-o În act, alteori refuzând această finalizare printr-o suită de stilizări, devieri sau chiar blocaje. Oricum ar acționa Însă, dandy-ul e prins În capcana unei tensiuni irezolvabile. Nu ne-am propus nici pe departe ca, În această istorie despre dandysm, să atacăm tema corpului și a sexualității cu armele științelor. Fără să se refere măcar un paragraf la eroii noștri, cartea lui Thomas Laqueur din 1990, Making
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Știința încearcă să învingă teama subiacentă a vieții prin transformarea ei în cunoaștere exactă. Dar oricît de eficient ar fi efortul științific de a elimina inexplicabilul, știința nu va putea niciodată înlătura cauza esențială a religiozității, inexplicabilul din noi: enigma irezolvabilă constituită de faptul existenței vieții. Știința nu poate explica decît modurile existenței și se mulțumește să demonstreze legalitatea modificărilor acestora. Astfel, religiozitatea cea mai primitivă și știința cea mai evoluată au o sursă comună: spaima sacră și un țel comun
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sursă comună: spaima sacră și un țel comun: spiritualizarea treptată a acesteia. Presupunând că știința va atinge într-o zi limita ei extremă, că va ajunge chiar să expliciteze toate modalitățile existente și toate schimbările legale din lumea exterioară, enigma irezolvabilă, misterul, nu va fi complet eliminată. În acest moment se va impune cu toată intensitatea sporită de groaza sa întrebarea metafizică,întrebarea fără răspuns: ce se află la originea faptului că toate acestea există, că lumea și universul există, legal
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
transcendental (1800), în care acesta vorbește de capacitatea imaginației poetice "de a suprima o opoziție infinită [între subiectiv și obiectiv] într-un produs finit, [i.e., obiectul de artă]91. Pentru filozoful german, "producerea estetică pleacă de la sentimentul unei contradicții aparent irezolvabile" și sfârșește "în sentimentul unei armonii infinite"92. Artă este "supremă" pentru că deschide omului "tărâmul cel mai sfânt, unde arde, într-o singură flacăra, în veșnică și originară reunire, ceea ce este separat, în natură și în istorie"93. Pentru Schelling
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Emil Cioran, cu care se simte înrudită sufletește, după cum pentru anxietățile lui Emil Botta are, firesc, antenele erecte. Altminteri nu prizează exagerările, pe care le taxează de teribiliste, ale criterioniștilor, ce „fac caz de neliniștile lor cerebralizate” în chestiuni, oricum, irezolvabile. Absolutul la A. e în iubire. Luând închipuirile drept adevăr, „armeanca” trăiește mistuitor, până la orbire, un sentiment care îi procură dezamăgiri și sfâșieri în suită. Șocurile trezirii sunt violente, întărindu-i convingerea dintotdeauna că existența ce i-a fost dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
le îndeplinește; în mod obligatoriu mediatorii trebuie să dispună de cunoștințe, resurse și prestigiu, toate acestea fiind elemente definitorii pentru soluționarea conflictului; interesul mediatorilor trebuie să vizeze reducerea violenței, obținerea unui rezultat benefic pentru ambele parți și transformarea conflictului aparent irezolvabil în unul care poate fi soluționat.120 Din punct de vedere procedural medierea internațională implică adaptarea la împrejurările concrete ale diferendului respectiv, însă în practică acțiunile de mediere se pot întrepătrunde cu negocierile directe între părțile unui diferend, în unele
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe care ni le-a produs regimul totalitar. Cum putem s-o vindecăm? Nu există, încă, o adevărată soluție. Timpul singur va da răspunsul. Deocamdată, totul depinde din ce direcție privești și evaluezi întreaga situație. Ambiguitatea este profundă și momentan irezolvabilă. O adevărată coincidentia oppositorum. Vechea putere pare a spune și uneori o și spune: Toți au fost oamenii noștri, ați colaborat cu noi etc. Creatorii în cauză răspund: Nu este deloc adevărat; simulam de nevoie o falsă adeziune ca să supraviețuim
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
efectiv-universal, se poate veni și cu argumentul absolutului irealizabil, oricând și în orice domeniu. Doar o universalitate culturală, fatal limitată, un enciclopedism congenital imperfect etc. sunt posibile. Nu numai în cultura română. Pusă în acești termeni, problema este de fapt irezolvabilă. Să vedem totuși ce va spune istoria. Ce surprize ne va rezerva? Deocamdată, în această fază pur contextuală și pe care, în mod voit, dorim s-o sustragem speculațiilor nebuloase și inconcludente, apar două alternative. Cel puțin la fel de importante, fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui de către altcineva este arareori posibilă. Un alt adevăr sesizat de acelasi autor este că traducerea intralinguală a unor texte produse la o mare distanță în timp poate fi uneori chiar mai dificilă decât traducerea interlinguală: „obstacolul-timp poate fi mai irezolvabil decât acela reprezentat de diferența lingvistică”42. Exegeza numelor divine vădește limpede acest lucru: timpul este uneori, si pentru înțelegerea cărților sacre, un obstacol redutabil. Pe de altă parte, nu există sinonime perfecte nici la nivel intralingual și nici la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
indisolubil de conștiința istorică este și cea socială. Epoca se caracterizează printr-o tendință accentuată de reducționism istorico sociologic. Romanticii germani vorbesc de literarische Welt, Balzac de vie littéraire. Din punctul de vedere al scriitorului apare acum o dilemă, adesea irezolvabilă, aceea de a scrie pentru public sau pentru sine, artă, posteritate. Despre relația necesară dintre literatură și societate vorbește și Stendhal, V. Hugo. Literatura este expresia societății. O formulă ce aparține Doamnei de Staël și care va face carieră este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
instincte și tendințe învrăjbite. Dacă ar fi fost cu totul preocupați de conflictul interior, nici nu s-ar fi potrivit desigur ca modele pentru ceilalți, ci ar fi avut îndestul de lucru cu ei înșiși. Este o grea sarcină, deseori irezolvabilă, să aflăm legătura psihică dintre polemica sa puternică și ceea ce s-a petrecut în sufletul profetului. 16. Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ample cutii de rezonanță, în ciuda dimensiunilor modeste ale casei -, spațiu caracterizat de acel amor vacui al stilului mișcării Arts and Crafts, tipic pentru modernism. Günter Metken definește acest spațiu într-un raport direct cu locatarul, raport fondat pe o ambiguitate irezolvabilă: "Este o arhitectură esențial introvertită al cărui unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul ei"583. Portretul sorei sale, Margueritte (1887), expus în camera albastră, o reprezintă pe cealaltă divinitate tutelară a templului lui Khnopff. Oaspetele este introdus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]