1,263 matches
-
s-a dovedit a fi una inspirată și realistă, ea putând să ne aducă, în fine, un rezultat complet, integru și de referință - până cel mai târziu în 2004. Sigmund Freud, Opere 7: Nevroză, psihoză, perversiune, trad. Roxana Melnicu, Corneliu Irimia, Reiner Wilhelm, Silviu Dragomir, Editura Trei, București, 2002, 306 p.
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-au dat uneori replica "avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia și Alexandru-Florin Platon răspund chestionarului (zece întrebări) puse de revistă. Ceva mai optimist fiind cel de al doilea, pentru care totuși carența principală este degradarea actului didactic, primul dintre respondenți desenează un tablou descurajator și foarte aproape de realitate al universității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
privință a autorului și, pe de altă parte, formația sa științifică și universitară sunt nu doar complementare în cazul de față, dar se și potențează și se adâncesc reciproc. Zamfir Bălan, Panait Istrati - Tipologie narativă, cu un cuvânt înainte de Dumitru Irimia, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2001, 246 p.
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
nu și-a putut imagina o renaștere mai bună decât o "eră a iluminării" (2300 d.Chr.- 3400 d.Chr) și un "prezent" (pe la 3700 d. Chr.) aflate sub semnul prelegerilor și remarcilor lui Platon. Excepționala postfață a Mihaelei Anghelescu Irimia indică temele preferate ale Documentelor lui Platon: Londra (anglicizare a Republicii, dar și recitire a Utopiei lui Morus și a Cetății lui Dumnezeu augustiniene) și timpul. Dialogurile acestui Platon al New-Age, păstrând, după model pencilensian și huxleyan, sarea descrierilor și
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
creatoare poate a unui nou gen, pe care, calchiind SF, l-aș numi "philosophy-fiction", este una dintre cele mai entuziasmante apariții ale ultimilor ani. Peter Ackroyd. Documentele lui Platon. Roman. Traducere și note de Fraga Cusin. Postfață de Mihaela Anghelescu Irimia. Ed. Polirom 2002. Omul balcanic Nici "omul balcanic" nu piere. Devenirea sa a fost frecvent răvășită de furtuni. De la istorice răsturnări, la bombardamente; totuși încrâncenarea nu domină. Antologia de poezie sârbă, alcătuită de Ioan Flora (111 autori și 300 de
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
Irina Marin Între postmodernism și kitsch linia de demarcație este foarte fină, atât de fină încât adesea aproape că dispare. Așa se întâmplă în Fluviata sau Căciula Care Mușcă, cartea lui Irimia Bălescu, apărută la Editura Cartea Românească. Autorul trasează mitologia unei localități imaginare, care se vrea a fi o satiră cu inflexiuni postmoderniste a realităților sordide din perioada comunistă și cea de după 1989. Si, într-adevăr, latura sordidă este surprinsă în
Kitsch și cacofonie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14539_a_15864]
-
pe distincția dintre antume și postume) și Dicționar de semne și sensuri poetice (organizat pe cîmpuri semantice). Realizarea sa a presupus "identificarea tuturor dezvoltărilor semantice, prin luarea în considerație a tuturor contextelor în care se află înscrise semnele poetice" (D. Irimia). Concepută ca un "dicționar de sensuri poetice, specifice, sau numai dezvoltate în creația lui Eminescu", lucrarea se înscrie în continuarea inițiativei de acum o jumătate de secol a lui Tudor Vianu - fiind însă altceva! Dicționarul limbajului poetic eminescian este - prin
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
în cultura română un singur precedent: Concordanța poeziilor lui B. Fundoianu (coordonator Marian Papahagi). În spațiul cercetării științifice a limbajului poetic eminescian, demersul grupului de cercetători, foarte restrîns (Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Minodora Donisă-Besson, Mioara Săcrieru și Mihaela Anițului), coordonat de Dumitru Irimia, este singular. O eventuală apropiere de Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu - inițiat de Tudor Vianu în 1957 și publicat la patru ani după moartea sa - întîmpină dificultăți serioase, date fiind diferențele de concepție și de realizare dintre cele două
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
fiecare cuvînt aparținînd limbajului poetic construiește o altă semnificație decît în limba neutră. Distincția limbă-instrument de comunicare/limbă poetică, pe care se fundamentează întregul proiect, reface în planul analizei semantice opoziția fenomenal vs. esențial: cuvîntul poetic "recuperează esențialul limbii" (D. Irimia). Pornind de la aceste principii, Dicționarul limbajului poetic eminescian a fost alcătuit pe baza relației lingvistice dintre paradigmatic și sintagmatic. Înregistrările se opresc atît asupra formelor de bază ale cuvintelor (unitățile lexicale paradigmatice - lemele), cît și asupra variantelor morfologice ale acestora
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
o bună colaborare cu aceștia, cercetătorii de la Catedra "Mihai Eminescu" a Facultății de Litere din Iași au creat o nouă perspectivă, întemeiată științific, studiului, cunoașterii operei eminesciene. Dicționarul limbajului poetic eminescian. Concordanțele poeziilor antume, vol. I și II, coordonator Dumitru Irimia, editat de Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", 2002.
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
farmecul și parfumul poveștii își au puternice vibrațiile. Teatrul "Ion Creangă": Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Cornel Todea. Regia artistică: Cornel Todea. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Coregrafia: Păstorel Ionescu. Distribuția (în ordinea intrării în scenă): Ani Crețu/Camelia Andriță, Cristian Irimia, Anca Zamfirescu, Cristian Boeriu, Boris Petroff, Alexandrina Halic, Marius Nanău, Dumitru Anghel, Marina Procopie, Daniel Tudorică, Sibylla Oarcea, Mircea Mușatescu, Cornelia Pavlovici, Mirela Busuioc, Ioana Ginghină, Florina Luican, Mihaela Bețiu, Marioara Sterian, Ioan Georgescu, Ion Gh. Arcudeanu și alții.
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
Ioan Grosan, Iolanda Malamen. Ei povestesc și despre alți boemi rămași în legendele literaturii române contemporane, dar și în biblioteci - Nichita, Mazilescu, Pică, Puca, Ahoe, Dimov, Daniel Turcea, Madi Marin... Își spun părerea, profesoral, studioși ai "fenomenului, precum Mihaela Anghelescu Irimia, care merge pe firul etimologic (Boemia -> bohémien = țigan = vagabond -> viața boema) sau criticul de artă Aurelia Mocanu, amintind că "boema a apărut ca formă de destin profesional între artiștii plastici, dar și un tînăr cuminte, Matei Florian, căruia nu-i
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
românilor din Italia. Angajați CCIRO Italia: - 6 membri fondatori, 2 secretare, 3 jurnaliști colaboratori. Investiția membrilor fondatori în primul an de activitate CCIRO Italia: 300.000€. Președinți filiale CCIRO Italia: Romulus Popescu - CCIRO Italia/Lombardia (validat de CCIR) Ana Maria Irimia - CCIRO Italia/Piemonte (validat de CCIR) Elisabeta Cocoloș - CCIRO Italia/Emilia Romagna Robert Cristian Nuc - CCIRO Italia/Umbria În numai un an, CCIRO Italia a reușit să deschidă birouri la Romă, Perugia, Torino, Bologna și Milano, având filiale în Lombardia
Camera de Comerţ a României în Italia, persoană juridică italiană, va întări colaborarea cu instituţiile statului român [Corola-blog/BlogPost/94319_a_95611]
-
preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
atracție", o "afinitate" cu peisajul lagunar și venețian, de o inepuizabila bogăție de semnificații pentru scriitorii, arhitecții și artiștii români, așa cum o demonstrează studiile semnate de Teresa Sinigalia, Anca Brătuleanu, Paul Rezeanu, Grigore Arbore Popescu, Vicenzo Fontana, Paolo Tomasella, Dumitru Irimia, Raluca Tomi. Se adaugă imensul fond documentar din arhivele venețiene, care furnizează, așa cum arată studiile lui Andrei Pippidi, Gino Benzoni, Eugen Denize, Ștefan Andreescu, Paolo Preto, Matei Cazacu, Marcela Ferraccioli, Gianfranco Giraudo, precum și ale tinerilor cercetători Ovidiu Cristea, Șerban Marin
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
În cărți, însă, devine sobru ca un raft de bibliotecă.” (p. 94) Mă voi opri, în continuare, la două comentarii, ambele despre postmodernism, primul la cartea lui Liviu Petrescu Poetica postmodernismului, al doilea la volumul de interviuri al Mihaelei Anghelescu Irimia, Dialoguri postmoderne, unde am găsit câteva idei numai bune de dat mai departe. Plecat de la constatarea că Mircea Cărtărescu nu citează în Postmodernismul românesc studiul profesorului clujean, Ștefan Borbély face câteva remarci esențiale. Fără a distinge axiologic între cele două
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
nu ezită să formuleze ideea că atmosfera culturală postmodernă de la noi este compatibilă mai degrabă cu teza lui Cărtărescu, studiul lui impunând la noi un postmodernism mai decomplexat și mai maleabil. Discuția merge mai departe cu prilejul convorbirilor Mihaelei Anghelescu Irimia. Bibliografia, baza teoretică a eseului lui Cărtărescu îi pare, just, lui Ștefan Borbély insuficientă astăzi, deși liniile ideatice de forță nu sunt fatal alterate. Desincronizarea teoretică românească, în general, remarcată de critic este pusă pe seama tendinței noastre de a dezvolta
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETĂȚI DE „MUȘCHI ARTIFICIALI” Autori: MAGDA IRIMIA, GETA OLARIU Coordonator: Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Lucrarea prezintă comportamentul și proprietățile polimerilor electroactivi (PEA) în urmă acțiunii câmpului electric . S-a măsurat deformarea în
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
scoarța” romanului o reprezintă viața lui Lucian, iar povestirea În povestire sau „miezul” este constituit de memoriile lui Emil), ambele redate Într-o cronologie specifică fiecărui plan, ca mai apoi, În ultimul capitol, scriitorul, aducând „timpul narațiunii În timpul cititorului” (D. Irimia), Îi oferă acestuia ocazia să asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o consistență bogată și ritmică, muzicală (a frazei), aflată
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
și dragostea nu obligă. Sînt lucruri care se întîmplă, în viață, și nu trebuie să te ostenești prea mult să le înțelegi și, cu atît mai puțin, să faci din ele prilej de teorii indigeste. Prin povestirea, sfîrșită rău, despre Irimia C. Irimia, trece, de altfel, o dungă de ironie adresată "băieților deștepți" care, cu toate artificiile lor, nu pot egala măreția firească a unui om la locul lui. Micul roman întreține, permanent, un joc "de societate" cu spațiul și cu
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
nu obligă. Sînt lucruri care se întîmplă, în viață, și nu trebuie să te ostenești prea mult să le înțelegi și, cu atît mai puțin, să faci din ele prilej de teorii indigeste. Prin povestirea, sfîrșită rău, despre Irimia C. Irimia, trece, de altfel, o dungă de ironie adresată "băieților deștepți" care, cu toate artificiile lor, nu pot egala măreția firească a unui om la locul lui. Micul roman întreține, permanent, un joc "de societate" cu spațiul și cu timpul. Timpul
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
au apărut (încă?), totuși în alte țări instrumentele informaticii au putut aduce o oarecare lumină în probleme de acest fel; la noi, lucrurile se mișcă mai greu, deși unii primi pași au fost făcuți de Marian Papahagi și de Dumitru Irimia. Dar în domeniul interpretării? În măsura în care vom fi în stare să aruncăm o privire proaspătă asupra istoriei culturii românești, o privire lipsită de prejudecăți, de unele limitări impuse de școală, vom descoperi mereu lucruri care ne-au scăpat la lecturile anterioare
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
bunică și străbunică GYURIAN ECATERINA. Te vom plânge mereu. Timpul s-a scurs, dar durerea a rămas. Pe 29. 04. 2004 comemorăm cu tristețe 2 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost soț și tată, GAȘPAR IRIMIE. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace și să-ți lumineze calea. Soția Felicia și fiica Simona. Cu lacrimi, tristețe, dor o purtăm în inimă pe VALERIA COMAN la împlinirea unui an de la trecerea în eternitate
Agenda2004-17-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282347_a_283676]
-
a se deplasa mai ușor, întrucât s-a săturat să se roage de prieteni pentru fiecare drum la oraș. Elena Calotă, Timișoara Maria Coste, Giarmata Neculai Dobrea, Timișoara Liliana M. Drăgan, Satchinez Maria Drăgan, Giarmata Vii Radmila Golubov, Timișoara Ovidiu Irimie, Timișoara Ida M. Iroslavischi, Timișoara Cristian E. Laurențiu, Timișoara Ioan Marcu, Recaș Roxana Moise, Timișoara Mihai Olariu, Timișoara Andreea M. Oprea, Timișoara Elena Pavel, Timișoara Virgil Rob, Timișoara Vlase Roșca, Timișoara Iren Schwartz, Timișoara Gabriela Stratulat, Timișoara Rodica Toth, Orțișoara
Agenda2004-12-04-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/282199_a_283528]
-
muzică populară ce va reuni renumiți artiști ai genului de pe meleagurile Banatului. Intitulată „Cântec de suflet și dor“, manifestarea va prilejui reîntâlnirea cu Stana Izbașa, Lucian Drăgan, Lele Crăciunescu, Mirela Petrean, Luci Cărășanu, Gabi Stanciu, Ion Dragomir, Zorica Savu, Corin Irimia și alți virtuozi ai studioului Audiotim. Pe aceeași scenă, însă cu două zile mai devreme, un alt spectacol, dar de altă factură, va fi susținut de formații și grupuri artistice din școlile generale și liceele timișorene. La „Noi suntem prietenii
Agenda2003-48-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281772_a_283101]