108 matches
-
America. Sunt personaje caraghioase, clovnești, cu mișcări dezordonate, cu gesturi neașteptate descrise subliniat. Ele amintesc de prezența clownului în arta epocii, la mai toți marii pictori. La Kafka, substanța simbolică este și mai puternică, atingând intensități dramatice, paradoxal, tocmai prin ironizarea situațiilor. Un spațiu scenografic esențial, camera, ia în Castelul aspecte vizual agresive. Cazat în sat, K. locuiește într-un soi de cârciumă în care funcționează și școala. Încăperea este în acelaș timp sală de gimnastică, astfel că "singura decorațiune mobilieră
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
dreptul: „ca două bomboane în pantaloni de velur albăstrui și în ciorapi de mătase / înșurubând pe asfalt îmbrățișări fără rost, apos-veninoase / ca yin și yang chinuind un flipper bubos într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou complet de sonete nu slujește altceva. Fie și numai versurile de deschidere a câtorva poeme, așezate unul după altul, pot fi definitiv relevante în acest sens: „am
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
și provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal: taxa pe fum, pe imaterial și insesizabil. Conotațiile și etimologia populară contribuie la păstrarea în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul e remotivat, fiind folosit
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul să o faci; ține-ți opiniile pt tine" (fanclub.ro); "nu ai dreptul să-ți dai cu părerea, sau poate faci asta doar ca să te bagi în seamă" (fanclub.ro); "dacă
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
și exemple de formulări cu adevărat stîngace, neglijente, involuntar comice. Pe fundalul monoton al stilului juridico-politic, plin de formule prestabilite, apar unele izbucniri pitorești de spontaneitate orală, care însă riscă să producă și unele improprietăți și anacoluturi. Cu toate tentațiile ironizării, trebuie să admitem că acestea sînt, ca procent, în limitele normalității; suspect ar fi să lipsească cu totul. Cum se repartizează gafele în funcție de persoane și partide e o altă problemă, care desigur nu ne interesează aici. Cele mai evidente sînt
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
satele noastre. Un extraordinar simt al ridicolului îi permite lui Ioan Lăcusta să surprindă "luciditatea" socrului mic, Aurica Drâmbu, care ar vrea să privească cu un ochean "că Columb când a descoperit America" în sufletele invitaților (încep să bănuiesc aici ironizarea disimulata a personajului prozei de introspecție), ticurile verbale, supremul penibil al întregii "mise en scène": ăMaestrul Rosioru lua iar microfonul și-l duse lângă buzele sale rujate. "Deci, strigă el, dansul ratei! Cu mișcări! Când eu spun , dumneavoastră faceți așa
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
de limbaj și de situație, deseori creat prin contrast de către câinele Bob. Care e singurul personaj liber și are - față de problemele serioase ale lui Ivan și ale celorlalți - probleme secundare: dormitul pe burta gorilei după o escapadă în lumea largă, ironizarea („încetează să te comporți ca un cimpanzeu!”), autoîncurajarea („Casa mea e peste tot. Sunt o fiară sălbatică: neînfricat și neîmblânzit!”). Când Ivan o pictează pe Ruby cu două trompe, îi explică elefăntiței că asta „se cheamă licență artistică”. Menirea lui
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi de inițiere, dar și de psihanalizare, de esențializare. Și - de ce nu - de purificare. Fiindcă laitmotivul sufletului-oglindă schițat de Platon și Plotin își dovedește perenitatea și astăzi prin intermediul unei arte anticipate de chiar jocul secund al reflectării...
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
singura afacere privată. Hitler. Citat scos din L'Express, 12-18 noiembrie 1973. Pentru un dictator, așa trebuie să fie. Ziaristica tembela. Exemple de stil neghiob în presă, ocolirea faptului nud, real, totul stropit cu un fel de sos ironic. Semi-doctia... Ironizarea accidentelor... gen "așa că i-a pierit pofta să mai depășească, - veșnică pomenire!" Bran, 13 Oct. 1975, din Scînteia, Faptul divers, deși se scrie și azi cu același sadism inept: Gîștele din Frumusita. "Dacă odinioară gîștele au salvat Capitoliul,"... așa și
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
și exemplar de mediere culturală, dovada că succesul la public se poate asocia cu temele intelectuale de calitate. Sunt convinsă că formula sa de educație lingvistică e cea mai bună cu putință: efectele de durată se obțin mai ales prin ironizare și ridiculizare; umorul fixează în memorie o greșeală mai bine decât zece lecții docte. Din păcate, nu oricine poate aplica o formulă care se bazează pe asocierea rară de talent scriitoricesc, cultură, aptitudini actoricești, plăcere a jocului. Emisiunea sa era
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
lipsită de interes pentru că nu se ocupa de Ťrealități româneștiť. Pentru gazetarii de stânga Yoga n-avea valoare pentru că o scrisesem eu, asistentul lui Nae Ionescu și colaboratorul Cuvîntului"26. Reproduc un calambur al lui Lascăr Sebastian având drept țintă ironizarea autorului Yogăi: "Se zice că dl Mircea Eliade ar fi scris una din lucrările sale INDIOTE, pe care a intitulat-o Yoga. Or, marele Cineva, voia să se intituleze YORGA."27 Plecând de la versiunea din 1936, Eliade a publicat în
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
ce-i de-n-vă-țat:/ fără punctualitat'/ pur și simplu nu se poat'" (Cu satârul ridicat). Ca orice autor satiric, Florin Bican își alege subiectele din "mârlăniile" epocii sale, din sacul fără fund al aparențelor și prefăcătoriilor, din ridiculizarea defectelor societății, din ironizarea patetismului, din nevoia de contrabalansare a deziluziilor și dezamăgirii, a lipsei de speranță și neîncrederii. Pasiunea locală pentru moartea "caprei vecinului", bogatul arsenal de pedepse inclus în înjurăturile românești sunt adevărate mine pentru cărbunele caricaturistului (iar ilustrațiile cărții, semnate de
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
în Croația. Nu am început din întîmplare cu acel fragment cvasi-istoric, în stilul unui roman de secol XIX, trecînd apoi prin Cioran și ajungînd la doi leproși nebuni care aruncă cu pantofi unul după celălalt. E o într-adevăr o ironizare a acestei abordări istorice. În fosta Iugoslavie - dar bănuiesc că a fost la fel și în România -, după căderea comunismului istoricii au devenit figuricheie ale opiniei publice și au încercat să rescrie istoria națională care fusese interzisă în comunism. Sînt
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
care e implicată cu preponderență franceza): Jorj Labonvivan, Kiriak Napadarjan, Baronul Maparol d’Oner. În genere, sunt frecvente jocurile de cuvinte, nu totdeauna reușite; multe pornesc de la nume proprii (cei întorși de la Blaj nu mai sunt blazați, ci Blajați; în ironizarea lui Goga este invocată Gogomania etc.). Ironia recurge adesea la diminutive: reporteraș, gazetăraș. Alte procedee, continuând umorul secolului al XIX-lea (de exemplu, imitarea vorbirii străinilor), erau în presa de la 1911 mult mai frecvente decât în 2011. E criticat senzaționalismul
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
că salvarea din acest marasm l-ar reprezenta arta, substitut al credinței abhorate, „religia mea” ce „mă îndrumă prin sute de adevăruri”. Dar nu e decît o propoziție intenabilă. Căci întreg efortul literar al lui M. H. Simionescu îl reprezintă ironizarea, demontarea, parodierea creației literare, răsturnarea ei în simulacre burlești, în negativități provocatoare. Nimic genuin, constructiv, serios nu se menține în pagina prozei sale cu miză formală, care atinge virtuozitățile unui iluzionist. Scriitorul nu pare stimulat de conceptul de literatură, ci
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
poate fi și substantivizata ad-hoc, prin citare (că în exemplul de mai sus: un lol) sau prin schimbarea de sens. Astfel, lol devine sinonim cu "râs" sau "glumă" - "un LOL pe zi" (oradeanul.com) -, ba chiar cu "luare în râs, ironizare": "dacă ai văzut o greșeală o zici frumos, nu cu loluri și miștouri și intenții clare de a te lua din nou de cineva" (shinobi-fansub.com). Pluralul poate fi folosit la rândul sau exclamativ, interjecțional: "LOLURI o mie !" (roportal.ro
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
un „curent din Orient”? Directorul fabricii în care traducea Herta Müller purta în fiecare zi altă culoare de cămașă brodată cu o mică lalea neagră - ordine repetată identic săptămână după săptămână - până ce „sclavii” fabricii au transformat cuvântul „lalele” într-o ironizare secretă, „catapultând frica în derâdere”. „Fiindcă un asemenea cuvânt, LALELE, când ai nevoie de el, descrie exact contrariul său. Spus de trei ori la rând, sună deja ca un bocet”. Și tot lalelele apar și în „Strada Gloriei”, denumind caragialesc
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
a face banking este destul de agresiv, atribuindu- le vorbitorilor familiaritatea cu o formulă și cu un set de idei care, de fapt, nu le aparțin. Nu e de mirare că reacția destinatarilor a fost una predominant negativă, de iritare și ironizare. Blogurile și paginile on-line ale unor reviste cuprind deja judecăți de valoare negative („campania uluitor de retardată... al cărei slogan era întrebarea «tu cu cine faci banking?»”, optimvs.wordpress.com), reluări polemice („Angajații BCR către șeful lor: cu noi faci
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
și nici cum ar fi putut ajuta acustica lui Helmholtz la interpretarea literaturii. Dar Gherea venea cu o pletoră de nume proprii care nu mai apăruse pînă atunci sub pana unui critic român. în polemica lui cu Titu Maiorescu, dincolo de ironizarea esteticii clasice (soră bună cu alchimia și astrologia, spune Gherea), dincolo de disecarea inutilă a unor sintagme ce i se par criticului contradictorii (precum "emoțiune impersonală", la care Maiorescu ținea în mod deosebit), arsenalul se compunea mai ales din nume proprii
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
nedorit că ar toca de pomană banii murdari ai tatălui ei. Prozatorul ceh construiește de la bun început o satiră inteligentă, în care, în ciuda aparențelor, miza nu cade pe acțiune, pe relația dintre personaje (care devine, previzibil, una amoroasă), ci pe ironizarea sistemului educațional din Cehia anilor ’90. Respectul elevilor față de profesori lipsește, breasla profesorilor include tot soiul de indivizi ciudați, inadaptați care au ajuns să fie dascăli pentru simplul motiv că sistemul nu i-a primit în altă parte etc. Sarcasmul
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
am apucat bine să anticipăm toate șcenariile care puteau răsări din caceastă catastrofă umanitară, că a și apărut Mamy ( cu o falcă în cer și una pe sub pământ ) cum o ironiza Taty câteodata. Acum nu mai era loc de nicio ironizare. Ce faceți voi aici? Țipa Ea cât o ținea gura. Jucați fotbal în casă? Asta faceți, îmi distrugeți casa? Cum e posibil așa ceva? Așa educi tu copilul? Nu ți-e rușine? Ai nenorocit copilul cu prostiile tale. I-a uite
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
autoarea antologiei dovedind pricepere în alcătuirea unei astfel de lucrări. Așa se face că în paginile ce-l reprezintă pe Dorel Mihai Gaftoneanu parodia se îmbină cu satira și pamfletul. Întâlnim aici aluzii transparente cu iz de satiră eminesciană. Pe lângă ironizarea unor situații economico-sociale, (Cu toții suntem pe Titanic), condiția poetului în societate este consemnată cu amărăciune și umor: "Vai de biet de el, poetul, doar atât i-a mai rămas / Să se sature ...cu versuri, "maidanezul" de pripas! La idei, cu
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
eficientă cu acel ”Du-te-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă și nu-mi da pace... Nu de puține ori ori am fost acuzat că sunt ironic. Deseori sunt asociate umorul și ironia. Prin ironie caut întotdeauna umor. E drept că ironizarea cuiva sau a ceva, poate supăra, dar cei mai mulți zâmbesc. Recunosc, de multe ori am fost ironic. Chiar și în niște schimburi de mesaje cu dl. Alex (nu vreau să creez impresia că sunt un apropiat al dânsului, sunt prea neînsmnat
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
catrene umoristice, ca expresie a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
catrene umoristice, ca expresie a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]