119 matches
-
Pentru Satan Claus Principial ai dreptate... Însă am citit și eu textul tău și mi s-a părut grețos. Dacă o persoană publică își asumă o anume orientare sexuală, într-o țară unde imediat ești taxat nemilos pentru asta și ironizat, acela trebuie felicitat pentru curajul sau și pentru onestitatea sa publică. A-i aminti însă acestuia, zi de zi, ceas de ceas, de aspecte care țin exclusiv de viață să intimă (am citit cândva, un text la fel de grețos în “Academia
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu termenii "poetici" dincolo de uzul lor specific: decăzuți și ironizați, sau rezistenți și refolosiți. Destule "cuvinte poetice" au intrat, de pildă, în limbajul politic totalitar, în stilul "înalt" al discursurilor omagiale: prinos, a făuri, ctitor, meleaguri. Consecvent tradiției teoretice românești și deciziei lexicografice de a nu risca în indicarea registrului
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu antropocentrismul său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale a muncii, este ironizatul "patron filosofic" al romanului. Patronul poetic-ficțional este Carlos Drummond de Andrade, citat chiar în deschiderea romanului (" Marțianul m-a întâlnit pe stradă și s-a temut de neputința mea umană. Cum poate să existe, și-a spus el în sinea
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
Nu își mai găsea odihna (de altfel, în finalul romanului, sfârșește sărind din ce în ce mai sus, sub ochii fiului său Asmaan, nume sugerând cerurile, as-saman. Viața e furie, care ne mână spre înălțimi și adâncuri - iată cât de modern era pe vremuri ironizatul, de către elevii noștri, Coșbuc, adăpat și el la înțelepciunea indiană, cu "o luptă-i viața"!) Dar pulsul pe care Rushdie vrea să-l salveze dintr-o posibilă bruscă uitare (posibilă bruscă și finală pace) e chiar vârful, tensiunea Americii: ritm
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
Ajungeam om mare ! - Permiteți-mi, mai întâi, domnule Țoiu, să vă felicit pentru premiul recent obținut. Legat de aceasta, îmi asum riscul de a vă întreba cum ați devenit scriitor. Spun risc, pentru că îmi amintesc felul savuros în care îi ironizați, într-un Prepeleac, pe autorii care își construiesc mitologii legate de momentul în care au simțit... atingerea aripii geniului. - Da, îi ironizam pe cei care se dau mari cu asta. Sunt însă două-trei momente pe care le-am scris în
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
mijloace pe care le are la îndemână, Profesorul de religie trebuie să reușească în demersul lui să înlăture temerile care îi frământă pe adolescenți: teama de a nu fi luat în seamă, teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat, teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi, teama de a nu se cunoaște destul de bine sau teama de banal sau de obișnuit. Pentru a contura însă la alții o cultură spirituală solidă, Profesorul de religie trebuie să
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
înlătura temerile care apar la adolescenți: - teama de a nu fi luat în seamă - prin angajarea elevului în îndeplinirea unor sarcini cu valoare socială, responsabilizându-l în acest fel; sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat - prin înțelegerea lui, asigurarea unor condiții prielnice de dialog, asigurarea confidențialității; - teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare, îngăduință, intervenții delicate, de finețe, așa încât tânărul să nu se simtă lezat; - teama de a nu
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
extravaganță. Și nu-i, nu e deloc. De pildă, având o cultură tânără de tot, în ciuda civilizației ei nemaipomenite, America de Nord te face să te simți mai liber în ea. Și chiar naivitatea ei, specifică, de care se face atât caz, ironizată fiind, este garanția unei libertăți ce poate fi superioară oricărei alte țări înaintate, Franței bunăoară. Cu cât ești mai înapoiat, deci, - exagerez dinadins - cu atât ești mai liber, ar reieși. Nici așa; liber pentru ce?... liber la ce? - îmi spun
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
pionier în contextul literar al momentului, nu doar împrospătarea universului imaginar, pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
lingvistice a făcut deci ca termenii rusești care conțineau litera k să nu fie marcați grafic în transcrierea lor cu alfabet latin. Doar tîrziu și în bună parte prin intermediul limbilor occidentale k ajunge să conoteze alteritatea (de obicei refuzată sau ironizată) în ipostaza rusească: nomenklatura, perestroika. Imediat după 1990 am remarcat chiar o tendință, manifestată pentru puțin timp, de extindere voită și aluzivă a scrierii cu k pentru a polemiza cu orientări pro-rusești sau pro-comuniste: proletkultură, florikultori. În presa extremist-naționalistă, k
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
se amestecă. E un jurnal la vedere, ținut în numele "cititorului implicit", care așa l-ar scrie dacă l-ar scrie, cu onoare și oroare, și cu oarece simț al datoriei, fiindcă "mă cunoșteau vecinii toți..." Este, drapată într-o pedanterie ironizată fin, la rîndu-i, răzbunarea dintotdeauna a scriitorului: să rîzi de toți și de toate cu aerul blajin că le faci, de fapt, concesii, ocupîndu-te de lucruri marginale, inactuale, ca jocurile erudite de limbaj, imprevizibile, periculoase, cu bătaie lungă. Ŕ bon
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
asociate cu linia reformistă a lui Gorbaciov. Toate informațiile concură asupra faptului că liderii sovietici deveniseră conștienți, la mijlocul anilor "80, de faptul că URSS nu putea face față sfidării americane, în primul rînd în planul tehnologiilor militare (între acestea, mult ironizata Inițiativă de Apărare Strategică). Pe de altă parte, așa cum recunoaște și Mihail Gorbaciov într-un articol publicat în New York Times din 7 iunie 2004, Reagan a fost un președinte care știa să asculte. Odată cu deschiderea internă din URSS, Reagan a
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
sens atît de general. În fine, cuvîntul creează și dificultăți semantice: transparența sa e doar parțială, sinonimia între mijloace și media nefiind accesibilă tuturor vorbitorilor. Cel mai cunoscut pleonasm rezultat din această situație - mijloace mass-media - a fost destul de criticat și ironizat, ceea ce nu-i împiedică reapariția periodică. Se înțelege așadar în ce dificultate au fost puși vorbitorii limbii române, pentru care orice alegere era destul de dificilă: adaptarea fiind neadmisă și interpretată ca semn de incultură, neadaptarea fiind supărătoare. Dată fiind frecvența
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
de mult s-a încercat discreditarea lui culturală, pe atît de implacabil i-a sporit în timp succesul. E cazul unui intelectual al cărui prestigiu a crescut pe măsura ce a fost atacat și, indiferent dacă a fost parodiat și ironizat, prin parafrazarea sau imitarea sarcastică a cuvintelor sale, indiferent dacă i s-a arătat nonsensul frazelor și i s-a dezvăluit țesătura cu precădere calamburească a cuvintelor sale, indiferent dacă i-a fost imputată angajarea nazistă și a fost scos
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
pe medicamente chimice de sinteză, timp în care s-au făcut progrese impresionante în domeniul igienei, al chirurgiei, al profilaxiei și combaterii bolilor contagioase, a venit timpul să fie redescoperită medicina naturii. Considerată de mulți ca o rămășiță arhaică și ironizată ca atare, aceasta câștigă tot mai mult teren. În fața bolilor grave ale ultimului secol, medicina alopată se dovedește adeseori neputincioasă, în timp ce metodele neconvenționale dau rezultate spectaculoase. De la ruși vine... Într-o lume dominată masiv de interesele industriei de medicamente, există
Agenda2004-25-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282544_a_283873]
-
țările europene), doctrinarul se situa pe o poziție centrista în cadrul mișcării prin conlucrarea dintre centriști și unele elemente ponderate din extremă stînga. Gherea se delimită de oportunismul dreptei și dezavua factorul violență în revoluție. Aserțiunile gheriste sînt denunțate de Aderca, ironizate șfichiuitor (socotite glume, nostimade, poante). Construcția doctrinarului îi pare lui Aderca șubredă, deci ușor de dărîmat (ăCocostîrcul cu baze obiective și afluențe socialiste nu înaintează pentru că stă într-un singur picioră). O socotea, în parte cu îndreptățire, minata de iluzii
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
ce ușor e drumul printre plopi/ noaptea prin țară/ cu somnul ascuns în copitele/ cailor veșnic vii" (Veșnic vii) După treizeci de ani, poetul nu mai crede în capacitatea poeziei de a-l face nemuritor (ideea este de altfel și ironizată, printr-un joc de cuvinte: "binemuritorul"). Resemnat și surâzător, el așteaptă declicul final: "în spatele unui perete/ se aude aparatul de fotografiat/ țăcănind țăcănind/ ca și cum aș fi vreo celebritate// nu te mai neliniști mi se spune/ e moartea care te fotografiază
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
te consideri «o bună românca”... Cum trebuie purtată aceasta etichetă? Unul dintre cele mai grele lucruri este a defini identitatea unui individ, din cauza clișeelor impuse de societatea de consum. Identitatea unui individ se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
nesfârșite polemici cu miză mai ales personală. Expresia "revizuiri literare" fost preluată de la E. Lovinescu, deși acesta o folosise exclusiv pentru a-și revizui propriile judecați, nicidecum arogăndu-si postura de procuror literar. an epoca, E. Lovinescu fusese de altfel intens ironizat pentru că se revizuia, nu pentru că revizuia literatura... Mai adecvat, eventual, ar fi fost să se spună "reconsiderare", dar termenul acesta era compromis de utilizarea lui an perioada comunistă. Ce anume era ansa de "revizuit" sau "reconsiderat"?! an mod cert, nu
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
e mai marcat de familiaritatea orală. Uzul a impus preferința pentru combinarea anumitor cuvinte cu unul sau altul dintre sufixe. Adesea, chiar derivatele feminine cu -ă șochează în primul moment, părînd să indice o adaptare "forțată"; astfel, au fost mult ironizate, la început, compusele englezești cu man, care primeau în română terminația -ă. între timp unele dintre formele criticate s-au impus: recordmană a fost acceptat încă de prima ediție a DEX (1975), tenismană de cea de-a doua (1996). De la
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
pe mările Nordului și ale Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori germanice, iar personajele sale provin, și ele, din locurile cele mai diverse. E o lume, în egală măsură, a cuvintelor și a Bibliotecii, a convențiilor romanești reciclate, ironizate, cu o mare libertate ludică și cu o evidentă plăcere a "manipulării" postmoderne: aluziile livrești sunt numeroase, intertextul funcționează productiv și spectaculos, relativizând sentimentul "realului" dar neanulându-l, căci prozatorul are un remarcabil simț al concretului, surprins și recreat în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
spunea el maică-si, în copilărie, ceea ce însuși anticarul îi povestise într-unul din momentele lor de intimitate: "Mamă, mamă, de ce m-ai făcut așa de mic, rău și urît?" Simțul ei acut și rațional de dreptate, văzînd cît de ironizată fusese "clasa muncitoare" prin reprezentantul ei, oricît de caraghios ar fi fost, - o inamică, în fond, care și începuse "răfuiala istorică", - o determina să exagereze, să forțeze nota, deși nu se putea ști precis dacă, cu acel prilej, ea nu
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
scrisorii versificate (cel care scrie e un fiu de domn, dar interpretarea canonică merge în direcția unei culturi omogene - în care aristocratul tradițional se împărtășește alături de țăran din cultura populară). La Sadoveanu e vizibilă, în schimb, latura semicultă, de obicei ironizată, a unei specii de graniță: care preia din poezia populară formule fixe și versificație, dar urmează și modele culte, pe care le vulgarizează. Categoriile "impure" - în acest caz, e vorba de un fenomen de mixtură între oralitate și scris - au
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
a căror contribuție e vizibilă în îmblînzirea limbajului tehnic, în perpetuarea unor abrevieri și fixarea unor specializări semantice), cît și de militarii în termen (cărora li se datorează mai ales tratarea ireverențioasă, chiar depreciativă, a instituțiilor și a acțiunilor armatei, ironizate și destructurate argotic). În 1942, în Buletinul Institutului de Filologie Română "Al.Philippide" din Iași, George-Mihail Dragoș publica "Note de argou românesc", un articol a cărui primă parte era consacrată Argoului cazon. Studiul se baza pe experiența directă a autorului
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]