29 matches
-
deplasat sau excesiv. În schimb discursul lui Tr. Băsescu în Piață Universității era într-adevăr sforăitor. Dar astea sunt fleacuri. Important este că prin acest articol D.B. pare a se fi înrolat în tabăra partizanilor lui Băsescu. Această echivalează cu iscălirea și de el scrisorii-manifest a celor 60 de intelectuali, ceeace este în directă contradicție cu atitudinea de apărător al gândirii de stânga, al revigorării marxismului, pe care a afisat-o D.B. în disputele publice cu Pleșu, Liiceanu & Comp. Este dificil
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
o cocoașă verde de timp numai calu-ngropat-n ea poartă-n potcoavă semnele blestemului Totul stă-n picioare. Stăpânul a pierdut și a muncit ca ocnașul apoi a udat cu țuică iarba de alături să crească până la brâul calului. ISCĂLIREA CRUCILOR Timpul și-a pierdut memoria n-a mai lăsat în urmă decât ziua și noaptea ca la începutul lumii și-a iscălit anii în riduri spre ochi - focar de lumină linii fără sens, ridurile au crescut din lacrimi din
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
timp de două zile "invitatul de onoare", în Bănie, al poeților "patrihoți", I. D. Sîrbu observă casant: "A umilit mulți universitari pe puncte, norocul lui e că a plecat. Dacă ar fi obligat, ca mine, să mănînce pîine în Oltenia, iscălirea contractului (nu cu Mephisto, ci cu un drac balcanic rău și prost) ar fi obligatorie. Faire l^idiot devant les imbeciles - iată condiția sine qua non a supraviețuirii aici". Iar despre un alt bard cu o mare trecere generalizată pe
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
poartă convenția? 4 aprilie. Va să zică d. Cogălniceanu n-a avut nici timp de douăzeci și patru de ore de-a o studia, ea trebuia să fi fost gata demult, fără știrea ministrului de esterne. În textul ce i s-a supus spre iscălire d-lui Cogălniceanu, în ceasurile de la 3 până la 4 aprilie, se pomenea ceva de garantarea integrității actuale a teritoriului Romîniei? Nu. D. Cogălniceanu a mărturisit-o însuși, în ședința Camerei de la 30 septembrie 1878, că aceasta s-a înscris după
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în "Monitor" concursurile publicate pentru diferitele catedre ale școalelor comerciale din țară. Ți s-ar părea un lucru foarte serios o publicare de concurs pentru ocuparea unor catedre. Aparat! Ministrului sau directorului i s-aduc hârtii de administrație zilnică spre iscălire, el trece peste ele și-și pune, plin de încredere, numele sub ele și a doua zi apar în ziarul oficial al statului aranjări economicoase dintre cine știe ce subalterni din ministeriu și cine știe ce necunoscuți aspiranți la funcție. Ministrul a fost amăgit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inexistența tratatului a confirmat-o însuși țarul, în scrisoarea sa din 7 mai 1711 către V. V. Dolgoruki și B. P. Șeremetiev. Țarul spunea că domnitorul Moldovei a intrat sub supușenia sa („u nas v poddanstve”), că i-a trimis spre iscălire „gramota noastră” („nașu gramotu”) și că, în curând, și domnitorul Munteniei „se va lega de noi cu un astfel de tratat” („takovim j traktatî s nami obiajetsia”). Așadar, țarul nu spune că Brâncoveanu s-a legat, ci se va lega
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i face acțiunea impotentă în Confederațiunea germanică. Îndealtmintrelea germanii din Austria au putut cere ce li se cuvine pentru că sunt liberali și demagogi. Daca ungurii sunt politicește malonești, daca calcă legea naționalității și articolul din Constituție, daca supun împăratului spre iscălire decrete și legi cari sunt în flagrantă inconsecuență cu ceea ce împ [ăratul ] i-a făgăduit lui Șaguna, cu ceea ce e înscris în legile fundamentale al Ung[ariei], cum împăratul este de vină? Pozi [ția ] ["ROMÎNUL DIN AUSTRIA... "] 2264 Românul din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
onestității radicale, nu s-a pus nici tipografia în care acest pamflet trivial a fost tipărit, necum numele autorului liberal. Roșii, simțindu-și căderea aproape, vor să răspândească înaintea dezastrului acel miros de pușcărie atât de propriu existenței lor. De la iscălirea unui nume străin sub o proclamație până la falsificarea de înscrisuri și la plastografie pură nu e nici un pas deosebire, încît nobilul cavaler de industrie care a compus și răspândit acea proclamație e pe deplin matur pentru izolarea celulară, în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Să poarte porecle hotărâte de familie. Nu numai în purtarea condicelor lor de negoț, ci și în compunerea contractelor lor și a declarațiilor juridice a voinței lor să se servească de limba germană sau de altă limbă vie, iar la iscălirea numelui lor să nu se servească de alte litere decât de cele germane sau de cele latine. 3. Până 'n șase luni de la data publicării acestui edict oricare evreu privilegiat trebuie să declare la autoritatea domiciliului său ce nume voiește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Din momentul iscălirii acestui angajament ne socotim ca ofițeri, subofițeri și soldații armatei române (...) în schimb oricare dintre noi, nu ar răspunde la chemare, va fi socotit dezertor și pentru oricare călcare de lege vom fi judecați de legile românești. Dumnezeu să ne
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
Motivul? Voiam să vă dau știri precise în ce privește lucrarea lui Ștefan Șoldănescu. Am umblat mereu pe la Muzeul județean, interesândumă de prețurile date de comisie. În final, au acceptat suma de 3.500 lei, minima cu care sunteți de acord. După iscălirea ofertei de către membrii comisiei, mai era nevoie și de aprobarea Comitetului Județean de Cultură și Educație Socialistă, pe care am obținut-o abia azi dimineață, când mă grăbesc să vă și scriu. Argumentul hotărâtor a fost scrisoarea Dv. către Dl.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fi depus în arhivele Guvernului belgian. Guvernul belgian va transmite imediat tuturor Statelor semnatare sau aderente, copia certificata conformă a notificării, precum și aceea a actului de adeziune, indicând dată primirii acestei notificări. 13. Înaltele Părți Contractante pot declara în momentul iscălirii notificării de ratificare sau al adeziunilor că acceptarea Convențiunii de către ele nu se aplică unuia sau tuturor Dominionurilor autonome, colonii, posesiuni, protectoate sau teritorii de pește mare, aflate sub suveranitatea sau autoritatea lor. În consecință, ele vor putea adera ulterior
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 25 august 1924 pentru unificarea anumitor reguli în materie de conosament. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132223_a_133552]
-
slavon de sud dorind să se aleagă cât mai multe odată cu pământul agricol de calitate excepțională, cu întinsele zăcăminte minerale din sud și cu ramurile de industrie dezvoltate aflate în regiune. În teritoriul proaspăt cucerit a început rapid, încă dinainte de iscălirea tratatului de pace, instalarea autorității române, însoțită de numeroase atrocități. Au avut loc execuții fără sentințe judecătorești, chiar exterminări în masă (ca, de pildă, în aprilie 1919, în localitatea Tarcaia de pe Valea Crișului Negru, unde trupele române în înaintare au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pus mâna pe aurul Țării Românești rămas în Rusia, 116 lau dat pe mâna bolșevicilor care îl fac merepere, zălogindu-l pe la băncile din Danemarca. O dată va trebui să dea seama pânăntr-un galben de hoția lor. Și încă chiar la iscălirea păcii cu Rusia.” Ziarul Viitorul publică următoarea informație preluată din Glasul Bucovinei nr.474/1920 în care citim: „Guvernul de la Moscova - propunând pacea guvernului român - se mai obligă să ne restituie tezaurul și toate obiectele de preț rămase în Rusia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împotriva Ovreilor, cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încă o mulțime de cheltuieli de făcut; și mai ales plata oamenilor și funcționarilor Băncii de aici , dacă se va decide a fi plătiți - cât și un dineu, ce cred că trebuie a da delegației Ministerului de Finanțe, cu ocazia iscălirii protocolului definitiv. Nu știu dacă /.../ că, neprimindu-se plata pentru transportul Tezaurului de la gară, în noaptea sosirii, pentru 30 automobile și 200 soldați, am dat pentru o societate de binefacere, prezidată de soția generalului guvernator al Moscovei, căreia i-am
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
politică, cât și cea militară [...]. În primele zile ale lunii august, toate negocierile erau sfârșite. Ziua de 14 august era fixată pentru intrarea noastră în război. Nu mai rămânea decât de iscălit tratatele și de luat unele dispozițiuni militare [...] Pentru iscălirea tratatului se hotărî ziua de 4 august 1916. Grija de căpetenie a lui Brătianu era ca nu cumva Puterile Centrale să prindă de veste că ne-am hotărât așa încât să putem, a doua zi după decretarea mobilizării, trece Carpații fără
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu le comunicase amănuntele. Am fost unul din singurii miniștri la curent cu totul. Brătianu mă rugase să-l ajut, împreună cu Diamandi, la redactarea unora dintre dispopozițiunile celor două convențiuni. De aceea, când a fost vorba să se procedeze la iscălirea tratatului, m-a chemat să asist și eu. Era în dimineața zilei de 4 august 1916, ora 11, pe o căldură tropicală. Ca să nu se poată afla nimic, scena nu s-a petrecut la Brătianu acasă, unde obișnuia să primească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
deosebite și pe jos. Cu Brătianu am fost la Procopiu, în Strada Dumbrava Roșie, și de acolo, la interval de un sfert de oră, am pornit pe jos, nevăzuți de nimeni, spre Vintilă Brătianu. Nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă cu exemplarele tratatului, anume cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. Ne-am așezat deci, în biroul lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
meu vibra când se evoca înaintea noastră imaginea României ce era menită să iasă din jertfele către care ne îndreptam. Pe urmă, cu același protocol, am purces și la citirea convențiunii militare. Când cetirile au fost terminate, a venit rândul iscălirii. Eram zguduiți de emoție. Exemplarele erau semnate dinainte de Saint-Aulaire în numele Franței, de sir George Barclay în numele Angliei și de baronul Fasciotti în numele Italiei. Rămâneau să iscălească Poklevski în numele Rusiei și Brătianu în numele României. Vintilă Brătianu pregătise în milocul mesei o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
învățat în limba magheară și ceva, pe lângă biserică, în linba română. Învățătoarea care și astăzi se amintește, a fost dăscălița Bujorica. Despre dânsa se spune că a fost strictă și exigentă dar capabilă. Se mai amintește și învățătorul Lungu. După iscălirea Convenției școlare între Regatul româno-iugoslav din anul 1933, în anul 1935 la Sărcia vine învățătorul contractual Ștefan Dumitrache apoi din Ecica Gurie Ursulescu ca în anul școlar 1939/40 să vină Alexandru Maiogan. Dânșii au lăsat urme adânci în viața
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
dacă ataca simultan și Bulgaria. La , în casa lui Vintilă Brătianu, s-au semnat în secret documentele prin care România intra în război de partea Antantei. În memoriile sale, I. G. Duca scria că „"nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” În condițiile prezentate, Aliații au acceptat solicitările părții române. Semnarea tratatului a fost o mare victorie diplomatică pentru România, pentru că
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Capitalei. La 4/17 august 1916, în casa lui Vintilă Brătianu , s-au semnat în secret, documentele prin care România intra în război de partea Antantei. În memoriile sale, I. G. Duca scria că „"nu au fost de față la iscălirea tratatelor decât cinci persoane: Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Brătianu, Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu și cu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cu cele cinci originale destinate Rusiei, Franței, Angliei, Italiei și României. (...) Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei (...) Când cetirile au fost terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” Izbucnirea Primului Război Mondial avea să pună la grea încercare familia Brătianu, care a ales însă să slujească interesele țării, chiar cu
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]