340 matches
-
Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „ BASARABIA S-A UNIT CU ȚARA-MAMĂ!” <> (O. Ghibu, op. cit. p. 65) Moțiunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnată de Ion Inculeț-președintele Sfatului Țării, Pan Halippa-vicepreședinte și Ion Buzdugan-Secretar, având inscripționată portretele regelui Ferdinand cu iscălitura sa (sub cuvântul <>), a Domnitorului Ștefan cel Mare cu sigiliul și anii de domnie (în stânga), precum și a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (în dreapta), iar dedesuptul moțiunii o inscripție a Cetății Albe din 1476, la care se adaugă și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
bancă, doar eu, mapa și plicul... Cu un aer contrariat, citii: Când te naști, nu vii singur pe lume; când mori, nu pleci definitiv; când stai, odihnei te alină, neîntrerupt gândind, neîncetat având și pe-un al doilea sine. Urma iscălitura: Alter-ego-ul tău, Scriitorul. Referință Bibliografică: CELĂLALT / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442124650.html [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
ianuarie la rubrica „actualités régionales”, pentru care îi mulțumesc și îi rămîn îndatorată. Prima parte în ghilimele reprezintă traducerea textului din tăietura de ziar alăturată, iar partea a doua, punctul meu de vedere asupra gravelor ironii pe care își pune iscălitura ziaristul francez, de la care aștept cu drag o explicație, dacă are curaj și răspunsuri convingătoare. De peste două decenii, francezii s-au întrecut prea mult cu gluma pe seama românilor. Ajunge! „Ortodocșii sărbătoresc Crăciunul într-un mare spirit de deschidere. Un ușor
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie by http://uzp.org.ro/biserica-ortodoxa-este-chipul-unirii-unii-francezi-habar-n-au-de-aceasta-maretie/ [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015) Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
adunară toți ai casei, începură să râdă. Caragiale rămase trist și își ceru scuze. De atunci toți scriitorii care se ospătau la acestă masă, în diferite ocazii au lăsat câte o amintire. Unii au lăsat câteva rânduri, alții numai o iscălitură, pictorii, printre care și Grigorescu, câte o schiță. Șt. O. Iosif a scris: „O pată nu-i un lucru tocmai mare Când te numești maestrul Caragiale; Și soarele le are pe-ale sale, Dar pentru-aceea tot rămâne soare.” Octavian Goga
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Masa_lui_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1344587053.html [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea să nu se socotească, nici să se caute. Și întărim anaforaoa aceasta, și cu a nostră domnească, iscălitură și pecete. Ion Grigore Ghica Vv. 1776 Ghenarie 25." Sursa: Peretz, Ion , Curs de istoria dreptului român. Vol. 4, pag 48 : Hrisoavele domnești.1931, București Reflectați...Unii țigani care-și neagă originea și nu știu limba romani, spun "eu nu
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
dr. Gheorghe Buzatu, care, deși a pierdut lupta cu viața, a cîștigat-o pe cea cu adevărul. Pentru că din adevăr se îndulcea ca din aghiazmă. Profesorul meu de patriotism și de curaj, pentru care răspîndirea adevărului istoric însemna hrana zilnică și iscălitura ființei, a plecat ascultător în nemoarte și nemurire, dincolo de hotarele lumii noastre, pe tărîmul de ireductibilă taină, de unde a venit pe Pămînt. A plecat la punctul însemnat de Domnul pe harta cerului. Ușa Universului i s-a deschis și a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
adeverit, să fie poreclit și afurisit de 318 părinți de la Nicheia și să lăcuiască sufletul aceluia om într-un loc cu Iuda și cu Aria și cu alți nelegiuiți în veci. Și pentru adevărata credință ne-am pus degetele și iscăliturile mai jos ca să se crează. Am scris eu popa Bratu cel bătrân din Rucăr, luna martie 28 zile, leat 7162<1654>. Martori: Eu Stanciul, Eu Vlad, Eu Vlad, Eu Stan, Eu Oprea, Eu Sosav, Eu Stanciu pârcălb, Eu Stoica. Eu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
operele de valoare sau, cel putin, cele care i-au adus poetului celebritatea în epoca. „Hebrew Melodies” având 11 versiuni. Iar „Darkness” 9 versiuni. „The Vampire” fiind o compoziție a doctorului Polidori a circulat într-o vreme în Europa sub iscălitura falsă, a lui Byron și așa a fost cunoscută și în traducerea românească a lui G.S. din 1883, desi Ion Eliade Rădulescu, după Pichot, arătase în versiunea din 1834 că este vorba de un fals literar. Opera lui Byron a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
O POETĂ CA UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015), de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015. Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe nimeni și încadrarea într-un anumit curent este aleatorie. Poezia este, fără doar și poate, de sorginte divină. Referindu-mă la cea din volumul „Solzii negri ai timpului ... Citește mai mult Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Ascultă povești De lună și stele, De aiurea... Iar copii Visează în noapte jucării. Bătrânii Visează de viață și moarte, Ca o retrospectivă Simplificată, Naivă... Dimineața Zâmbesc deschis: Eh, a fost numai un vis... Risipite Întrebări, adnotări... Dar surpriza Abilă, Iscălitura de pe ultima filă, Ca o infatuare Inutilă S-a cam grăbit... Dar timpul nu are sfârșit: Mai este vreme Pentru un alt volum Cu poeme ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cartea de poeme / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CARTEA DE POEME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_de_poeme.html [Corola-blog/BlogPost/355199_a_356528]
-
-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
el nu știa ce să însemneze aceasta! - Nu știi?... bine! Lasă că știu eu! - strigă Tolpa furios, și atunci pe loc porunci oamenilor să-l întindă jos înaintea oamenilor și să-i măsoare vreo 50 bețe bune și pipărate, zicând: - Iscălitura Măriei-Sale poruncește: să pedepsim pe toți aceia care nu știu de omenie și asupresc pe frații lor din cale-afară și fără vreo dreptate!... Pârcălabul era nevoit să sufere bătaia, crezând că așa a poruncit Vodă. El, însă, era unul din
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
cum, și începu a-i povesti toată istoria cum s-a întâmplat. - Ei, mișelul! zise Vodă mânios, de aceea mi-a spus el să mă iscălesc eu la cuvintele, ce nu le știa din Tatăl Nostru, ca să aibă cu acea iscălitură putere să te bată!... Așa-i treaba?...Lasă că mi ți-l voi învăța eu!... Ștefan-Vodă se făcu foc; porunci curtenilor să-l prindă pe Tolpa și să-l spânzure. Tolpa însă, când istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
eu l-aș ierta... - Fie în voia ta! strigă Tolpa, sărind jos și îmbrățișând picioarele Măriei-Sale. - Fie în voia ta! Bine că măcar de frica spânzurătoarei ai învățat Tatăl Nostru! zise, zâmbind de râs, Ștefan-Vodă. Atunci m-ai prins cu iscălitura, acum cu vorba, dar altă dată nu mai scapi nici cu voia ta, nici fără de voia ta!... Era glumeț Ștefan-Vodă și-i plăceau și glumele altora, dar între o glumă și o altă glumă ținea la mijloc câte nouă fulgere
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
doar un trend, este evoluția tehnologiei. Ștampila, calculatorul de buzunar și capsatorul sunt și ele indispensabile. Fac parte din rutina zilnică!” Oameni intră și pleacă în grabă din camera 5. Acum o factură, mai târziu un contract nou, își primesc iscălitura sau ștampila cuvenită și nu stau pe gânduri sau pe loc. Secretul meseriei constă în rapiditate, precizie, eficiență și nici măcar o greșeală. “Cele mai importante lucruri din meserii precum aceasta sunt: declarațiile lunare, bilanțurile anuale, raportările semestriale, analiza cheltuielilor și
Un om fericit printre cifre by http://www.zilesinopti.ro/articole/10324/un-om-fericit-printre-cifre [Corola-blog/BlogPost/100589_a_101881]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN UNIVERS POETIC ÎNTR-O ISCĂLITURĂ - „SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREȘTINE DE PETRU LASCĂU Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului septembrie 2009 Motto: “Eu, subsemnatul / Declar că: / VĂ IUBESC!” De mai bine de două mii de ani, crucea de pe
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Să urmăm îndemnul lui Ioan Alexandru - „Ascultați-l pe Petru Lascău, poet-păstor ridicat pe crucea limbii române la acest sfârșit de mileniu” - și să descifrăm „Semnătura iubirii”. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona septembrie 2009 Referință Bibliografică: Un univers poetic într-o iscălitură - „Semnătura iubirii”, versuri creștine de Petru Lascău / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Iași, Ed. Tipo Moldova, se bucură de aprecierile în fidelă oglindă ale lui Alexandru Ovidiu Vintilă, Adrian Dinu Rachieru, I. Beldeanu și Ioan Țicalo); (XXIII) „constelația“ de la volumul În oglinzile lui Victor Teleucă (Editura Universul, Chișinău, 2012, etalează textele de sub iscăliturile lui A. Țurcanu, Ion Ciocanu și Emilian Marcu); (XXIV) „constelația“ de la Valori din două veacuri (Galați, Editura Axis Libri, 2012, intră în atenția lui Emilian Marcu); (XXV) „constelația“ de la opul Basarabia eminesciană (Iași, Editura Junimea, 2013, reunește alese texte de
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496030478.html [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
a răposatului domnu Grigorie Alecsandru Ghica VVD. Aceste ponturi din poronca măriei sale, cu adunare de soboru a Arhiereilor țării, și a Veliților boieri, prin anafora s`au arătatu cătră mariea sa, și s`au adeveritu atâtu prin întărirea anaforalii cu iscălitura și pecetea Gospodu, cătu și prin osăbitu hrisovulu mărie sale s`au întăritu. Raportul cuprinde 8 puncte din care spicuim: -la punctul C vedem că episcopii și boierii țării au stabilit prețul unui țigan mai mic de 16 ani să
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
rămăne la înalta înțelepciune a măriei tale. 1875 Septemvrie 12 Ai înălțimii tale cătră Dumnedeu smeriți rugători: Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon EpiscopU Romanului, Iacob Episcopu Hușului. Egumenii: a Trei Erarhilor, u Dobrovățului, a Bărboiului și a Sf. Ioan. Urmeaxă și iscăliturile a 20 boeri mari. Concludem că TOATE țigăncile erau căsătorite cu stăpânii lor, de aceea trebuia returnate acestora în caz de fugă. Stăpânii nu puteau rămâne fără fabricile de sclavi, adică femeile rome și țigănci. De altfel, așa se explică
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
bună condiție grafică. Trebuie spus că primul editor care a publicat o lucrare a autorului a fost poetul Stelian Vicol în anul 2005 în revista Porto Franco, iar ziarul Viața Liberă publică un studiu despre o lucrare a autorului sub iscălitura poetului și publicistului Ion Manea în 2006. Profesorul univ. Constantin Frosin, desemnat „Cercetătorul Anului 2015” de către Oxford Summit of Leaders „Science and Education”, a publicat cronici despre autor în revista de cultură „Le Courrier International de la Francophilie”, astfel că autorul
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1472183573.html [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
Nu te băga*, zic. Quentin se sprijinea de masă strângându-și capotul. M-am uitat la ea. Acuma*, zic. Aș vrea să știu ce urmărești când chiulești de la școală și când o minți pe bunica-ta și când îi plastografiezi iscălitura pe carnetul de note și când o înebunești de grijă. Ce urmărești cu asta...*...” Intransigența lui Jason față de Quentin, căreia Caddy îi trimite regulat bani, nu pornește dintr-un sentiment de ură sau de răzbunare, ci mai degrabă din dorința
ZGOMOTUL ŞI FURIA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480385278.html [Corola-blog/BlogPost/372978_a_374307]
-
termină în satul natal, de unde, în 1899, după ce a sărutat crucea din fața bisericii, a plecat la gimnaziul din Brad. Era crucea de la mormântul mamei sale Anuța, care i-a lăsat ca moștenire acea Psaltire cu scoarțe de lemn ce purta iscălitura Înaltului Șaguna și a Marelui Iancu. După patru ani de gimnaziu la Brad, urmează cursurile celui din Beiuș, pe care îl absolvă în 1907. De aici va trece la Sibiu, spre a urma Academia Teologică. În anul 1910 se va
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 by http://confluente.ro/Scurt_istoric_al_miscarii_duhovnicesti_oastea_domnului_din_cadrul_b_o_r_.html [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]