744 matches
-
anecdote și de fantastic, a băuturii originare din Abissinia va găsi cititorul în carte. În schimb, notații ca cea de sus, într-o succesiune care tinde plăcut către cronică a efemerului. A sta în cafenea, cu singura ocupație de a iscodi din priviri, întotdeauna discret, și de a nota - e pentru autoare un stil de viață apropiat de cel al flâneur-ului. Trec prin carte nenumărate personaje, tentate să devină tipuri, dar cum viața lor de jurnal nu durează mai mult de
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
fel de recipiente amestecurile. Unele se Înroșeau, altele se albăstreau, dar nici unele nu-l mulțumeau. Și-atunci arunca totul În fundul curții Într-o groapă de gunoi veche și pleca după alte și alte pietre. În fiecare zi altele. Preotul Îl iscodea din când În când cu câte-o Întrebare. Dar În afară de faptul că tânărul căuta niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l pasionase cândva spițeria Începu să-i aducă el Însuși toate pietrele găsite
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
căruia arama din pungă i-a înghițit aurul, ori nopțile i-au mîncat zilele. Va zidi pe nevreme și pieziș... Leandru, care asculta toate astea și care gîndea mereu nu la ziua de mîine, ci la cea de poimîine, îl iscodea mirat pe taică-său care lua o lingură cu boabe, în vreme ce el, Leandru, apuca să mănînce trei. În familia lui, numărul total de linguri cu boabe era dinainte stabilit pe fiecare cap și nimeni din ei nu întrecuse măsura drămuită
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
v-au marcat, ca om? E o întrebare atât de grea! Pusă mie, ea ar trebui să mă împingă pe un teritoriu pe care, datorită firii mele, l-am ținut mereu ocultat. Mă simt de-a dreptul panicat când sunt iscodit asupra dedesupturilor ființei mele. Acolo sunt interioarele acelea nebune pe care nu le-am dezvăluit decât în poeme și, și în poeme, cu nu știu ce precauție, cu convertiri, cu sublimări, cu anamorfozări care prezervă încărcătura iradiantă, toxică, demonică aș zice. Sunt
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
eu într-o cetate în Munții Traciei la bravele Cete Unde stăpânea Tata Mare-al meu, Regele Dromichete! 11.X.2009 Către sinele meu Prin toate primejdiile m-ai trimis și purtat: De la Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor dus ca semințele de scaieți, Unică semănătură pe ogoarele mai multor vieți, în gușa
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
atunci când spusese "scândură". De vreo doi ani încoace, Toader începuse să meargă, în fiecare duminică seară, la cârciumă, unde stătea câteva ore bune. Fusese tare curios să vadă ce putea face băiatul acolo, mut și retras cum era, așa că-l iscodise de câtva ori de după geamul prăfuit care dădea în curtea din spatele cârciumii. De fiecare dată, acesta rămăsese tot timpul așezat la masa din colț, răsucind și răs-răsucind cu degetele subțiri și nervoase o țigară groasă, pe care o arunca după
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
memoria mea moarta asta așa cum o biserică poartă în ea crucea! Tanti mary Tanti marioara și tanti mary. Erau surori? Nu, nu e logic: practic, purtau același nume - marioara, mary! Atunci, ce erau? Verișoare sau mătușă - nepoată? Dacă l-aș iscodi pe cristi, singurul dintre cei în viață care știe, m-aș lămuri. Dar n-am cum să-i cer ajutorul: regula acestor însemnări tocmai aceasta este - să mă descurc de unul singur, fără vreun plan prestabilit, sprijinindu-mă doar pe
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
Către Charlotte von Stein Pentru ce mi-ai dat privirea-adîncă, Grea de presimțiri, în viitor? în noroc și în iubire încă Să nu credem noi amăgitor? Pentru ce, Destin, ne-ai dat senzații, Unu-n altul să privim profund, Ca să iscodim în ce relații Noi ne-aflăm în vălmășagul crunt? Ah, și-atîta lume-abia-și cunoaște Propriul suflet, fără rost umblînd, Și nădejdi o lasă și o paște Suferința, fără veste,-oricînd, Și exultă iar, cînd aurora Bruștei bucurii mijește-abia; Ni-e refuz
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
de clasă a Școlii generale nr. 1 din Măcin, o elevă de liceu - venise în mod special la întâlnirea cu "domnul scriitor" - îmi mărturisește că vrea "să se facă" ziaristă. "Dar pot reuși, dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos să fii ziarist. Am auzit că și la noi sunt bătuți. Sau chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
să răspundă la singura întrebare a scrisului său: cât adevăr ai adus în Lume? întrebare dură, nemiloasă, dar fără de al cărei răspuns nu poți merge mai departe. Nu te poți elibera și nu-i poți spune nimic adolescentului ce te iscodește despre rostul scrisului și al scriitorului în lumea în care și el curând va intra. Părinții îl îngrijesc atât cât sunt în stare și cât se pricep. Dascălii îl ocrotesc atât cât pot. Lumea de dincolo de poarta școlii îl primește
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
alegeri o să ia măsuri contra celor care nu i-au votat." "Bine, dar votul e secret!" " Știu, dar una e în cabină, când ștampilez pe cine vreau, și alta când stau față în față cu omul trimis de ei să iscodească!" Acest dialog, cât se poate de real, mi-a deschis ochii asupra adevăratei stări de spirit a românilor, la început de noiembrie 2004. E posibil ca genul de argumente prezentate de vecinul meu să funcționeze în cazul multor români de
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
acestor disponibilități infinite, el nu este decît un Cercetător fanatic și abisal. Iar instrumentul său esențial, limbajul absolut și arma invincibilă este Desenul. În mod esențial, Leonardo este Desenator și el poate face orice activitate pe care mintea omenească a iscodit-o sau îi este, în principiu, accesibilă, dacă acea activitate poate fi inițiată prin linie, prin schiță, prin crochiu, prin plan, prin releveu sau prin orice altceva ce are ca element generator punctul. Desenul stă la baza cercetărilor sale inginerești
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
că-ți face-n ciudă. Citindu-l, îți spui că la fel or fi arătat, în Anglia lui Thomas a Beckett sau la Antimul Rugului aprins (distanțele de toată mîna contează prea puțin), însemnările pelerinilor. Ale oamenilor care, cîtă vreme iscodeau, pios, după afinități, nu căutau să se împace, din cuviincioasă delăsare, cu datul, ci voiau să înțeleagă, drumețind. De altfel, cartea de-acum stă, cu un colț măcar, pe-o alta, mai veche cu trei ani, ,Locul călătorului". Simbolica spațiului
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
nu există, tant pis...) i-ar ține la distanță, pe lîngă poeți, pe bunii prozatori. Dintre ei, mai cu seamă pe-aceia care mai au plăcerea mersului de-a bușilea și-a întrebatului din aproape în aproape în felul cum iscodesc, îndeobște, copiii. Eroii lor, rămași în urma ,numelor" pe care nimeni nu le mai pune la îndoială, doar ei, își dau deoparte, ocupați să blufeze, problemele serioase. Asemenea oameni, scriitori fără voie ai unor istorii apocrife, sînt, să-i zic așa
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
de Securitate al Ilenei Mălăncioiu, aflat în arhiva CNSAS, se găsește și un așa-numit "raport informativ" al SRI din data de 20 august 1990, adică la opt luni de la desființarea Securității și la cinci de la crearea SRI. Informatorul a iscodit printre rudele și vecinii din satul natal al poetei după ce aceasta, într-un interviu acordat lui Vartan Aranchelian la Televiziunea Română Liberă, a criticat mineriadele și politica lui Iliescu privind proprietatea. Documentul cu pricina, scris de mână și purtând mențiunea "Secret
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
ispitelor, scriitorul filocalic Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
S-ajung până la Tine, La început pescarii Credeau c-am să mă-ntorc Dar eu eram acasă Numai în larg de valuri. Apoi navigatorii Mi-au arătat pe hartă Că drumul cel mai lung E-naintare-n cerc. M-au iscodit pirații Pe iuțile corăbii Să afle dacă sunt Tâlhar pe mări sau pradă. De la un timp pe ape E tot mai multă lume, Vapoare, iahturi, schiuri, Ieri m-a filmat un ins Pentru o emisiune Acum pentru-o secundă îmi
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
se poate spune că Hun și Sen trăiesc împreună ca soț și soție tot așa se și ceartă azi Hun a tăiat ciucurele de aur de la șaua lui Sen atâta a zbierat ăla atunci că dușmanul a venit să ne iscodească de pe deal au crezut că ne-a murit prințul * într-un pom singuratic din luminiș toamna a lăsat un măr e zbârcit și îndărătnic un dos de curvă din care toți doresc să mănânce nici unul nu vrea să-l vadă
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
oasele tale îi desenau durerii un trup amoeboidal, pentru că nici o făptură nu este ascunsă în El mai mult decît încape inima ta în cuvîntul Lui, și ne-ai spus, mie și lui Aaron, împuținați, să luăm loc și să așteptăm iscodind nevăzutul după un semn, căci n-am venit prea tîrziu, cum nici prea devreme, ca să ne naștem
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Învățarea limbii lui Corneille începuse de timpuriu, prin grija atentă a mamei. Tatăl îi dezlegase tainele alfabetului. Iar profesorul Natan Mark, distins cărturar și om de litere, îi dădea, de la cinci ani, lecții de limba ebraică. "- Mergi la grădiniță?", îl iscodeau pe băiat unii adulți, încercînd să închege o conversație. Băiatul nu mergea la grădiniță și nici nu rîvnea să meargă. Cuvîntul suna confuz și suspect: ca o posibilă îngrădire a libertății. Un fost carnet de rețete al tatălui, cu adresa
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
singur deocamdată, redacție aflată pe atunci lângă Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei, începută aici, un eseu dens despre cosmos, conversația simplă, dar pertinența frazei lui, căuta suprainteligențele clujene, Marga, Papahagi, “antrenorul” cum spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai târziu, da. Cel puțin doi importanți prozatori au ieșit de la “Steaua”, D. R. Popescu, Eugen Uricaru, redactor aici vreo trei
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
de descumpănită și bolnavă, el m-a înțeles și știa cât de greu apasă viața pe umerii mei, nepregătiți pentru atâtea răspunderi și suferințe. Îl iubea pe Dinu pentru intransigența sa fără pată și pentru credința lui, de aceea mă iscodea cu ochii săi reci, sfredelitori și zâmbetul său ascuțit. Firea lui adânc cinstită și sufletul său sfânt cu labirintul de patimi sublimat în spiritualitate, era interesată de felul meu de-a fi pasionat și temerar. Dar mie nu-mi păsa
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Popescu Psalmul I Searbăd, condeiul nostru se-nvârte de cinci ori Pe stofa-nchipuită cu braț și subsuori. Doar truda Ta, Părinte, e-ntreagă și-ncheiată: Croiși în șase zile ce-ai măsurat o dată. Apoi, Meșter și Calfă, ai prins a iscodi Cum ți-a ieșit minunea și-ai zis: fie ce-o fi! Și n-ai mai dormit singur în cea de-a șaptea zi. în zori ai dus la buze făpturile de lut, Dând glas și suflet lumii cu-ntâiul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
coroana lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori deșarte. Când orbul ne-a atins cu-n deget plin de rouă, A scos
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
din toate cărțile în curs de apariție, a imaginilor de biserici. Patru asemenea imagini figurau în capitolul 24 al Alfabetului de tranziție. S-a impus așadar o nouă culegere a capitolelor 24-27. "- Ce se mai aude cu cartea ta?", îl iscodeau pe Cazimir amicii. "- Străbate un moment de reculegere", răspundea cel întrebat. O dictatură poate să-ți permită orice, dar niciodată să uiți că-ți permite. Mici insule de normalitate supraviețuiau într-un ocean al aberației, care le eroda continuu țărmurile
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]