93 matches
-
celebrele scrieri ale lui J.J. Rousseau - a părut multă vreme mai degrabă infinitivul lung de la "a se confesa", nu i se întăriseră oasele, dacă putem spune așa, într-un substantiv-noțiune și încă într-unul plin de valențe filosofice și estetice. Iscodirea, sistematizarea și documentarea - cu acribie doctorală - a acestui gen reprezintă meritul Mariei Zambrano, poate nu întâmplător concretizat în plin război mondial (1943). Dacă e adevărat că acest gen se naște din biografie, se poate confirma că într-adevăr trecerea Mariei
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
favorizează organizările protocolare, strict ierarhizate, în care individul se pierde, se confundă cu masa dominată de despot, de reprezentantul transcendentului pe pământ. încă din începuturi, Europa s-a confruntat cu lumea asiatică, indolentă și opulentă, despotică și hedonistă, opacă la iscodirile raționaliste și la libertățile pe care acestea le generează. Grecii, în primul rând Atena, prin ecumenismul ei pragmatic, nu puteau să nu ajungă la confruntarea cu Asia, cu modul ei de producție, materială și spirituală. O confruntare inevitabilă, fundatoare pentru
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
cinematografie; vorbele, glume, cuvintele ușuratice sau triviale 114, gândul pătimaș, neglijența rugăciunii, nepăzirea simțurilor, conversațiile prea intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei stăpâniți de această patimă, împodobirea hainelor, parfumurile, dresurile și privirile cu iscodire. Dresurile sunt, în viziunea patristică, un alt mod de a atrage spre pofta trupească, ele constând în aranjarea părului, a bărbii, îngrijirea sprâncenelor și pudrarea feței în acest scop. Așa cum dreptul Lot se chinuia văzând faptele nelegiuite ale sodomenilor, tot
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și cu voință liberă. Căci când căutând cu iscodire te vei minuna și vei pofti, ai primit săgeata<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu. 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur, Edit. Bunavestire, Bacău, 1995, p. 156. footnote>. Părinții ne recomandă să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să urmărească gazdele, să cerceteze aiurea, curios, să „tragă cu ochiul”, ajungând să cotrobăie la propriu. Nimic nu bate cu singurătatea căutată vorace. Un histrion, autorul narator nu reușește să fie convingător, pentru că nu rezistă pândei. Două mistere cresc din iscodirile lui: cine citise cărți marxiste în casă și cine sunt cele două Eleni? Cam mult pentru un turist în trecere. Radu Mareș reușește să accelereze un suspans din mai nimic, semn că autorul, cum e firesc, caută cu febrilitate istorii
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
degerate/ de electricitatea ideilor!.../ În sânge, în oase, în suflet/ frigul cuvintelor./ Azi-noapte,/ cu gândul la tine,/ am inventat liniștea!.../ În această nesfârșire,/ în mine-i întuneric;/ noaptea se definește ca timp/ liniștea e o Prințesă de aer...?". Climatul de iscodire și smerenie elegiacă se regăsește și în ciclul "Povara celor zece porunci", unde biografismul și lirismul se sprijină reciproc în secvențe de confesiune și meditație spirituală și autoreferențială. Deslușim o suită a stărilor de emergență numite singurătate, poezie, păcat, ravagiile
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Karl Jaspers asupra "spiritului european": "în sensul viziunii lui Goethe: trăirea în egală măsură a contrariilor, setea de a epuiza omenescul (în sens faustic), eficiența în aprecierea și respectarea Celuilalt (adică a alterității, fie individuale, fie naționale), simțul științific al iscodirii lucrurilor, oscilația între trăirea intensă (mistică) a Creștinismului și negarea lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula demersul cercului, în atmosfera căruia s-au format și nădăjduiau a-și continua scrisul membrii săi, e prohibită, taxată drept
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
principii lingvistice, pe baza cărora privește mersul limbii române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze limba vorbită (bijuteriile poeziei "poporale") și cea scrisă "veche și-nțeleaptă", s-a recurs la gramatici latinizante și alte "iscodiri ale închipuirii", dar "nici teoriile italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo, după România literară a lui Alecsandri, e surprinsă cochetând cu "franțuzia". Surprinzător, n-a publicat
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
de modestie pe care Ins??i istoria ne-o d?, nou?, tuturora " . (Mircea Eliade) Cum poezia este receptat? ca fiind „o form? de cunoa?tere, o asumare a universului (cel de din? untru ?i cel din afar?)" Eugen Simion, „o iscodire a universului" Lucian Blaga, explorarea semnifică?iilor operei eminesciene r?mane una dintre temele mereu actuale: „ Eminescu este cel mai dificil poet român ?i cel mai de neîn?eles. D?ndu-ne iluzia, totu?i ?? poate fi În?eles. Unul ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pămîntești, și aveau prieteni și asociați - și chiar și frați și părinți - În rîndul speciei dominante, aveau să fie perfect plasați pentru a servi drept mediatori Între pămînteni și axioni. Părea un plan bun, Însă, din păcate, În ciuda deceniilor de iscodiri și analize orbitale, sondele robotice ale axionilor făcuseră o greșeală prostească, ajungînd În mod eronat la concluzia că specia dominantă de pe pămînt este șobolanul norvegian. Drept consecință a acestei erori, Într-o zi a anului 1955, zece femele de șobolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
este deloc interesat de ce face colegul sau vecinul. Preocuparea lor este, în principal, familia, cariera, cunoașterea lumii. N-au deloc "sinistra plăcere" să afle ce face vecinul. Părerea mea este că peste 50% din timpul unui român este folosit pentru "iscodire, coterie, bîrfă, turnătorie la șefi și nu numai, josnicii, jeguri" și altele și mai și decît cele enumerate. Evident, poate la unii acest procent este exagerat, dar am enunțat de la început că sînt și excepții. S-ar putea ca munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lui Bursu. În plus a mai spus: -Toate carele sunt pline cu pământul galben de care o să fie nevoie, ciuberele cu seu fierbinte sunt pregătite, cărbunii au fost înșirați în canale, gardul cu țepușe este montat iar locul mincinos de iscodire a fost bine căptușit pe interior cu strujăni, pe afară cu paie iar înăuntru mustește a seu topit și fierbinte, o scânteie și-i gata... Discuția celor trei conducători ai luptătorilor urieși a fost întreruptă de santinela care i-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
dintre evenimentele cuprinse în roman. Către ce trimite, la o adică, conform vulgatei burgheze, o frază ambiguă cum e aceasta, desprinsă din recapitularea crailâcului nocturn: "Și, cu toate că nu mergeam în familii, am izbutit să coborâm și mai jos"? Pus pe iscodiri lipsite de afectare pudibondă, Ion Vianu elimină aseptic astfel de echivocuri. În sfârșit, o poveste cu aer de epilog, tristă și veselă totodată, balcanică precum în timpul lui Mateiu și periferică precum într-al nostru, reconstituie plimbarea - e un fel de
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Și bine spune Ghibănescu, editorul, să zicem, acestei opere postume (Sion murise prin 1858), pentru oamenii vremii, romantici împătimiți de vechi ceasloave, istoria era domnul, unsul pe tronul țării. Și, alături de el, toți ca unul, poporul. Nu, continuu vinovați de iscodiri și uneltiri, boierii. Poate, spune tot el, fiindcă boierii contrazic, prin firea lor ("te miri de unde atîta cinste și vază!" ce li s-a dat...), idealul romantic de consecvență. Sînt cei mai mutabili, cei mai de tranziție dintre straturile societății
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
ar fi luat, poate, ani să descurce, vine din echilibrul perfect negociat al lumii în care trăiește. Echilibrul acela spune că ceea ce oamenii au făcut, tot oamenii pot să desfacă. Așa încât nu visele intră între oameni, în sfadele și-n iscodirile lor, ci invers. Din vorbe, păreri, vești visul i se schimbă, și Nechifor se întoarce cu fața la lume abia când devine limpede că a părăsit-o. După ce Vitoria știe cum s-au întâmplat lucrurile, și pentru sine este lămurită, ultimul act
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
în care făcutele oamenilor se compensează cu cele date de soartă. Și viața poate să continue, între singurătatea nelecuită pe care soroacele de dragoste și moarte, deopotrivă, o presupun, și implicarea rituală a comunității, care li se atribuie. „Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie” așa încât, la sfârșit, din veștile împrăștiate se poate încropi o poveste. Răscumpărând, cum ar face-o cu bani potriviți, rosturile risipite ale lumii. Dacă în Miorița rânduiala era să nu se știe, mai ales de către cei apropiați
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
i-a servit drept avocat Elenei Udrea, referire directă la premierul Ponta, căruia îi transmite s-o lase "mai ușor cu antibăsismul". "Eu înțeleg și interesele politice care se exprimă prin oameni tocmiți în posturile de televiziune. Înțeleg, dom'le, iscodirea jurnalistică, ipotezele, ce nu înțeleg este de ce cineva confundă condiția de a fi împotriva lui Băsescu din punct de vedere politic cu condiția de a fi stupid. Băsescu, de 10 de ani de zile, să nu mai pun micile conflicte
Antonescu: Nu eu am fost avocatul lui Udrea. Mai ușor cu antibăsismul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32169_a_33494]
-
o dată, cum aceștia din urmă se repetă. Nu se (mai) poartă interviuri gen Frost-Nixon, în care întrebările au un crescendo, caută puncte nevralgice și scormonesc după adevăruri provocatoare. Nu e strategie, nici înscenare. Interviul e gest de curtoazie, nu de iscodire. Sunt cuminți, nu incomode. Pentru că scriitorii nu mai sunt stânjenitori, nici măcar cei care afișează strident platoșa antisocială. Până și Houellebecq uită de toate măștile și răspunde, mai nou, cuminte. Interviul are partea lui incitantă când aduce în prim-plan timizii
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
săgețiť (o aluzie la martiriul Sfîntului Ștefan sau, mai simplu, săgețile sînt grijile insului, întrebările dramatice pe care tocmai și le pune?), de aceea poate Ťare un mers clătinatť - aidoma ultimilor pași ai cuiva care se va prăbuși". Cu toate că nu iscodirea generalității, a categoriei lejere și eventual laxe alcătuiește preocuparea de căpetenie a d-lui Ilie Constantin. Nu o dată, cu o grațioasă pedanterie (spunînd așa sperăm că inoportuna aci sicitate a substantivului e neutralizată de adjectivul ce i-l aninăm), d-
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
de ochi două siluete mergând aplecate sub suflarea neostoită a crivățului de Crâm. Prima siluetă era înaltă, ciupită de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute. După veșmânt, ai fi socotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
filtrează o lumină palidă și căzînd de fiecare dată la fund cu burta În sus, agitîndu-și piciorușele În aerul muced, cu disperare și scîrbă. După doisprezece ani retrăiesc la fel magnetismul acestui coridor, cu idilele lui secrete, cu amabilitățile, cu iscodirile, cu răzbunările, cu toate isteriile lui. Și deodată această proiecție În trecut, atît de concretă, atît de vie. În fața cabinetului directorial s-a format un șir de oameni care ocupă tot culoarul pînă În celălalt capăt. O rumoare continuă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru poporul lui Dumnezeu și ambasador în republica literelor. De fapt, Scrima este unul dintre puținii teologi contemporani cu priză la publicul deopotrivă academic cât și ecleziastic. Cei care îi lecturează opera au pasiuni opuse, complementare: credință și îndoială sau iscodire, cunoaștere și iubire, istorie și veșnicie, intimitate, discreție sau transparență, înțelepciune și naivitate... „Biserica Liturgică” reprezintă mărturia personală a unui slujitor care gândește în perspectivă și, totodată, a unui gânditor care iși slujește aproapele, semenul. Alcătuită din cursuri ținute la
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
desăvârșit. Durerea își are izvorul în patimile poftei (lăcomia, egoismul, îmbuibarea, desfrânarea, avariția...), în patimile mâniei (înfumurarea, trufia, orgoliul, ura, violența, hula, denigrarea, calomnia,...) și în patimile rațiunii (necredința, mândria, fățărnicia, minciuna, amăgirea, rătăcirea, viclenia, închipuirea, pizma, grăirea de rău, iscodirea, disprețuirea, iubirea de sine, cugetarea de sine, osândirea, înșelarea, apostazia,etc.). Toate aceste patimi sunt înrudite între ele și „lucrează” împreună. În societatea foarte agitată de astăzi, durerea și-a extins stăpânirea „democratică” aproape peste tot și peste toate. Fugind
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
scrisă și era cu mult mai puțin agresivă decât astăzi, Sfântul Siluan Athonitul avertiza: „Cel ce voiește a se ruga curat nu trebuie să cunoască nici o veste din ziare, nu trebuie să citească din cărți rele ori să afle cu iscodire ceva din viața altora. Toate acestea aduc minții gânduri necurate iar când omul voiește a le desluși, ele din ce în ce mai mult vor rătăci și vor chinui sufletul”.[31] Un alt aspect îl reprezintă fondul sonor pe care îl oferă mass-media vieții
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
stele ce apunea, pâlpâind, întru scorbura infinită a nopții, și-am găsit umbra unei fericiri ucigașe ce mă pândea de câteva vieți și ceva. Privirile noastre s-au întrepătruns în bezna pustie și rece ca două cuțite ascuțite spre timp: iscodirea mea i-a pătruns în nucleul veșted iar în mine și-au făcut cuib ochii ei muribunzi. În clipa întâlnirii am simțit ceva neobișnuit, așa, ca și cum mi-aș fi agățat sufletul de un colț de lună, și totul s-a
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]