94 matches
-
ei lângă Catindatul.)”. Dar Mița se conformează situației, nu face ea legea amorului ilicit și, fiindcă vrea să-l păstreze pe Nae, nu-i rămâne decât să persiste În bănuielile ei, să-și permanentizeze temerile, acum că-și cunoaște rivala. Iscodirile ei nu dau roade și apriga Mița Baston e nevoită să rămână alături de Crăcănel, singurul care, material, Îi poate asigura viitorul. Mai poate Însă să se Întâlnească, clandestin, cu celălalt amant, Nae, pentru care are slăbiciune. Să-și prelungească aventura
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
revelată. Fenomenul ascunderii pare a fi profund corelat cu cel al căutării, mai precis cu tentația căutării, cercetării în vederea găsirii, aflării și scoaterii în expunere. Când suntem anunțați că ceva este ascuns, încrederea în adevărul acestui anunț determină survenirea ispitei iscodirii, implicării într-o expediție de recuperare, într-un demers al remedierii, al repunerii la loc. Ne confruntăm aici cu inducerea unei imagini a descomplectării, a lipsei ce traumatizează omogenitatea unui întreg, ce lezează firescul unui mozaic deplin, închis. Ceva este
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Wörterbuch, tot sub coordonarea lui Paul Miron (Wiesbaden, 1989). Un volum de studii și cercetări, Filologie și literatură (2002), reunește contribuțiile în domeniu ale autoarei de-a lungul unei jumătăți de veac. SCRIERI: Filologie și literatură. Cercetări - Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură și cultură, București, 2002. Ediții: Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973 (în colaborare cu Nicolae Stoicescu), Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pref. edit., București, 1981; ed. I-II, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
cealaltă imagine, diferită, dar care să compună Împreună cu brumele, poate prin antiteză, un Întreg plin de zvon, de vibrație. Mă gîndesc că zvonul lor poate fi perceput cel mai lesne de ființe dedate, ca să nu zic dedicate, unor astfel de iscodiri atente. Nimic nu poate simboliza mai bine starea de concentrată și delicată ascultare, cu tot corpul nemișcat, cu gîtul și capul ușor răsucite pentru ca fiecare din cele două urechi ciulite să primească altă infinitezimal diferită senzație, decît o căprioară sperioasă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu să fie menționate. Și economia haiku-ului, și discreția lui impun această elipsă care, În același timp, comprimă textul și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate și de bogăția unui evantai de posibilități necenzurate printr-o alegere textuală decisă. Maniera În care vîntul (ne) va ghici gîndul se poate calchia pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-i vorbă cu nțeles, într-o vreme a purces Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A sunatului din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi și în mișcare, Musai că orice sunare Trâmbițează că ceva Află
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
presimte și acceptă voit că, fiind școlar, Încă din prima zi de școală poartă În spate o greutate, o tolbă plină cu de ce-uri, la care așteaptă răspunsuri. În ochii ageri ai micilor școlari joacă lumini de tărie, de iscodire, de acceptare sau de respingere. Te șochează cu răspunsuri de o sinceritete directă nu pot, nu vreau sau comunică adversativ nonconvențional, prin gest. Ne privesc, pe noi, educatorii, cu reținere sau cu iubire, cu Încredere sau dezamăgire. Se știe că
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
de referință căruia i se conferă profunzime („Socot nuvela drept un gen superior romanului.[...] Dar cuvântul nuvelă este greșit ales. El presupune prea multe combinații, ca pentru un sonet.[...] Aș spune: fragmente. Adică, a-ți îndrepta toate puterile tale de iscodire asupra unui singur punct, fără să fii nevoit să combini mai multe puncte împreună, ca la un roman”). Totalitatea scrierilor lui H. nu reprezintă decât o punere în practică a acestor principii. Dragostea, gelozia, moartea, singurătatea determinată de o prea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
care, chiar dacă nu recunoașteți, vă condiționează existența. Acest complex neviu și viu e de fapt mediul pe care-l agresați cu atât mai mult cu cât trăiți/sunteți mai mult/mulți. Poate că, În fața lipsei de discernământ În folosirea rezultatelor iscodirii voastre, aveți nevoie de o nouă dogmă, o nouă interdicție, precum aceea valabilă În creștinismul primitiv până ce Renașterea a abolit-o, de a scotoci prin disecție În trupul făcut - zice-se - de dumnezeu. Căci ce-a făcut abdicarea de la acea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt expuse mituri oficiale, ca cel al învățătoarei materne, al părintelui ca educator politic, al eroului popular educat în tipar comunist, constituind o "paraliteratură politică", ruptă de legile pieței, în care "basme ideologice" maniheiste (respectând momentele fixe ale narațiunii: încercarea, iscodirea, confruntarea, soluția, demascarea sau transfigurarea) le prezintă copiilor în mod repetitiv imaginea Edenului "multilateral dezvoltat" (Patria), administrat în mod ideal de Îngerul Salvator (Partidul) sub omnipotenta și părinteasca supraveghere a Divinității (Ceaușescu însuși), care asigură suprema armonie locală ("Părintele tuturor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
celei care narează întâmplările și care vorbește de altfel despre propriile reacții de uimire (versurile 512, 515, 519, 527, 533), ba chiar exprimă acest dezechilibru emotiv subliniat în versurile 565 și 566, prin acest aparteu a lui Arnolf: "O, supărătoare iscodire a unui secret îngrozitor / Din pricina căruia chiar iscoditorul suferă înfiorător". Totuși, chiar și în acest caz, pentru clasici cu excepția comediei cel puțin se impune o anumită măsură: naratorul și auditorul nu trebuie să fie nici indiferenți, nici prea implicați în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mult, vicleniei acestui călător i se iese în întâmpinare. El este salutat aproape de zidurile lăuntricului, este întârziat și apoi, oprit din graba sa malefică. În această pauză a suspiciunii reciproce, în paranteza-breșă unde cele două conștiințe plutesc purtate de eterul iscodirii, balanța cunoașterii și forței concentrate își consumă dinamica înclinând spre unul din cei doi protagoniști. Dacă cel atacat pierde, atunci preîntâmpinarea lui s-a dovedit ineficientă iar zidurile lăuntricului se vor nărui interioritatea fiind pătrunsă și dominată precum în etapele
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
3, 8), părelnic sau iscoditor. Rostirea sa este un cuvânt „vrednic de credință și vrednic de toată primirea” (I Timotei 4, 9), lămurit mai întâi „în văpaie de foc” (I Tesaloniceni 1, 8). Nesemețite, ele câștigă dragostea; simple, ele „surpă iscodirile minții” (II Corinteni 10, 4). Vorba sa părintească mustră fără să te înstrăineze, îndeamnă fără să disprețuiască, poruncește fără să subjuge. Părintele a adus „multă bucurie și mângâiere” credincioșilor ortodocși din lume, iar prin povețele sale „inimile sfinților s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
s-a adăpostit în limbajul contractual al indiferenței. Când iubirea dispare, răsar spontan discuțiile despre afaceri sau investiții în proiecte comune. Disperarea în fața imanenței nu poate fi salvată de nici un proiect luciferic: praful și cenușa vor înghiți până la urmă toate iscodirile minții. Omul lipsit de Dumnezeu descoperă blestemul pământului, pe care cetatea lui Cain n-a știut să-l răscumpere vreodată. Revelația deșertăciunii poartă cu sine apăsata conștiință a netrebniciei; în absența unui Dumnezeu iubitor și suveran, cele mai sublime acte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de lexic neologic (lecturile sale din „diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația la zi. Pentru acest scriitor de factură barocă - la care curiozitatea nu mai înseamnă, ca la predecesori, doar iscodire - spațiile exotice, Orientul prezintă o atracție deosebită. Zona aceasta, trăitoare sub semnul fabulosului, îi oferă subiecte senzaționale și îi prilejuiește fastuoase parăzi de savanterie istorico-geografico-lingvistică. Cronicarul se delectează procurând tălmăcirea câte unei sintagme exotice („Șăhdahud-han Dăgăstanleas, care tâlcuindu-să să zice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
și „hotărârea” din sufletul eroinei, ca și comportamentul ei de-a lungul căutărilor (capătul doar al acestora ar trebui să fie descoperirea trupului celui ucis și îngroparea lui, creștinește) și „anchetei” din Baltagul (aceasta, înțeleasă acum, distinct, ca limitată la iscodirile și „tacticile” menite să agraveze geloziile, neîncrederea, suspiciunile reciproce etc. între nevestele complicilor Bogza și Cuțui și, prin ele, chiar între aceștia înșiși), în fine, un întreg „război psihologic” declanșat și condus (într-o progresie rapidă, accelerată, cu o notă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
straniei Dora Pavel. Acum văd că episodul a fost preluat, dar e mult prea „al meu“ ca să mai vorbesc despre el. Faceți maieutică, din câte observ, cu mine. R.P. Involuntar, vă asigur. Și nu-mi propun să mă calific pentru iscodiri tabloide. A.R. Despre cântecelul nostru... Văd că sunteți la curent cu toate amănuntele vieții mele. R.P. Înseamnă că echipa de documentariști pe careo conduc și care e formată din mine însumi și mandea și-a făcut datoria. A.R.
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
altcineva, cuvinte pe care cei doi nu aveau să le uite vreodată. Nicole își ridică privirea asupra lui ca într-o reluare dintr-un scenariu de dragoste, cercetându-i expresia și mimica feței. Se vedea pe chipul ei mulțumirea cu privire la iscodirea ei. - Desigur, înțeleg totul! - Aș putea spune că te-am căutat și așteptat până în acest moment. La această destăinuire, Nicole roși, dar imediat se concentră asupra ținutei sale căutând să facă o comparație cu cea a lui. Alin, era de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Alecsandri aștepta, de pe urma șederii la Paris a fiului său mai mare, unele roade ce i-au fost refuzate. „Nu uita - îi scria el la 10/22.IV.1839, în ajunul plecării spre casă a poetului - a cerceta pe la fabrici nescaiva iscodiri noi dă mori, mașini di trieri și alte asămine și să pui să le facă modeluri mici de lemn pentru prubă și să le aduci cu venire, care îț va face laudă.“ Bătrânul Alecsandri a avut totuși înțelepciunea de a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o minte labirintică”, orientată spre rău. Au fost un soi de amici. Se pare că el i-ar fi făcut niscaiva „propuneri”. Nu-s de acord cu aprecierea ei, totuși recunosc că felul lui de a discuta seamănă adesea a „iscodiri”. Le pun însă pe seama unei curiozități sănătoase. În ceea ce mă privește, n-am nici un fel de rețineri cînd mă interoghează. Provocările lui vin, cred, din funduri de tăcere: i-i dor de dialog, de aceea se întinde cu vorba ore
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria sa de la Aninoasa din ținutul Muscelului. Nu știm dacă toți marii dregători (înregistrați în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) care s-au îndreptat spre mănăstire au trecut prin acele „ispită”, „iscodire”, „căutare” și „cercetare”, vreme de trei ani, în „haine mirenești”, așa cum glăsuia legea (îndreptarea legii, glava 118 care trimitea la al V-lea canon al primelor două concilii ecumenice). Probabil că nu, mai ales că aceeași pravilă reducea la șase
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a ști a nu ști 2. viață moarte 3. bine rău Metoda socratică (maieutica) are 3 caracteristici: * constă în dialog; * nu practică contradicția; * are drept scop purificarea sufletului. 1. Toate evenimentele privind pe Socrate sunt legate de vorbire (dialog, cercetare, iscodire, spuse, întrebări, răspunsuri) comunicare prin vorbire, dialog între diferite categorii (care știu, care nu știu, care cred că știu); spre deosebire de Descartes, pentru a distinge adevărul de fals, Socrate are nevoie de un altul (adevărul se stabilește prin consens); 2. Socrate
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori elegant, enunțuri de pretenție gnomică, sentințe vizând o „artă poetică” angajată, de fapt generalități pe teme estetice, precepte convenționale, mai mult platitudini decât iscodiri proprii sau expresii autentice. La modul minor, dar cu, deseori, aceeași abilitate, vervă și inventivitate prozodică și lexicală, procedarea a fost reluată și în volumele pentru copii (ciclul Bondocel ș.a.). De fapt, poetul a dus, de-a lungul celor două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
săgețiť (o aluzie la martiriul Sfîntului Ștefan sau, mai simplu, săgețile sînt grijile insului, întrebările dramatice pe care tocmai și le pune?), de aceea poate Ťare un mers clătinatť - aidoma ultimilor pași ai cuiva care se va prăbuși". Cu toate că nu iscodirea generalității, a categoriei lejere și eventual laxe alcătuiește preocuparea de căpetenie a d-lui Ilie Constantin. Nu o dată, cu o grațioasă pedanterie (spunînd așa sperăm că inoportuna aci sicitate a substantivului e neutralizată de adjectivul ce i-l aninăm), d-
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]