94 matches
-
degerate/ de electricitatea ideilor!.../ În sânge, în oase, în suflet/ frigul cuvintelor./ Azi-noapte,/ cu gândul la tine,/ am inventat liniștea!.../ În această nesfârșire,/ în mine-i întuneric;/ noaptea se definește ca timp/ liniștea e o Prințesă de aer...?". Climatul de iscodire și smerenie elegiacă se regăsește și în ciclul "Povara celor zece porunci", unde biografismul și lirismul se sprijină reciproc în secvențe de confesiune și meditație spirituală și autoreferențială. Deslușim o suită a stărilor de emergență numite singurătate, poezie, păcat, ravagiile
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
dintre evenimentele cuprinse în roman. Către ce trimite, la o adică, conform vulgatei burgheze, o frază ambiguă cum e aceasta, desprinsă din recapitularea crailâcului nocturn: "Și, cu toate că nu mergeam în familii, am izbutit să coborâm și mai jos"? Pus pe iscodiri lipsite de afectare pudibondă, Ion Vianu elimină aseptic astfel de echivocuri. În sfârșit, o poveste cu aer de epilog, tristă și veselă totodată, balcanică precum în timpul lui Mateiu și periferică precum într-al nostru, reconstituie plimbarea - e un fel de
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
principii lingvistice, pe baza cărora privește mersul limbii române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze limba vorbită (bijuteriile poeziei "poporale") și cea scrisă "veche și-nțeleaptă", s-a recurs la gramatici latinizante și alte "iscodiri ale închipuirii", dar "nici teoriile italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo, după România literară a lui Alecsandri, e surprinsă cochetând cu "franțuzia". Surprinzător, n-a publicat
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
ar fi luat, poate, ani să descurce, vine din echilibrul perfect negociat al lumii în care trăiește. Echilibrul acela spune că ceea ce oamenii au făcut, tot oamenii pot să desfacă. Așa încât nu visele intră între oameni, în sfadele și-n iscodirile lor, ci invers. Din vorbe, păreri, vești visul i se schimbă, și Nechifor se întoarce cu fața la lume abia când devine limpede că a părăsit-o. După ce Vitoria știe cum s-au întâmplat lucrurile, și pentru sine este lămurită, ultimul act
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
în care făcutele oamenilor se compensează cu cele date de soartă. Și viața poate să continue, între singurătatea nelecuită pe care soroacele de dragoste și moarte, deopotrivă, o presupun, și implicarea rituală a comunității, care li se atribuie. „Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie” așa încât, la sfârșit, din veștile împrăștiate se poate încropi o poveste. Răscumpărând, cum ar face-o cu bani potriviți, rosturile risipite ale lumii. Dacă în Miorița rânduiala era să nu se știe, mai ales de către cei apropiați
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
favorizează organizările protocolare, strict ierarhizate, în care individul se pierde, se confundă cu masa dominată de despot, de reprezentantul transcendentului pe pământ. încă din începuturi, Europa s-a confruntat cu lumea asiatică, indolentă și opulentă, despotică și hedonistă, opacă la iscodirile raționaliste și la libertățile pe care acestea le generează. Grecii, în primul rând Atena, prin ecumenismul ei pragmatic, nu puteau să nu ajungă la confruntarea cu Asia, cu modul ei de producție, materială și spirituală. O confruntare inevitabilă, fundatoare pentru
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
să urmărească gazdele, să cerceteze aiurea, curios, să „tragă cu ochiul”, ajungând să cotrobăie la propriu. Nimic nu bate cu singurătatea căutată vorace. Un histrion, autorul narator nu reușește să fie convingător, pentru că nu rezistă pândei. Două mistere cresc din iscodirile lui: cine citise cărți marxiste în casă și cine sunt cele două Eleni? Cam mult pentru un turist în trecere. Radu Mareș reușește să accelereze un suspans din mai nimic, semn că autorul, cum e firesc, caută cu febrilitate istorii
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
i-a servit drept avocat Elenei Udrea, referire directă la premierul Ponta, căruia îi transmite s-o lase "mai ușor cu antibăsismul". "Eu înțeleg și interesele politice care se exprimă prin oameni tocmiți în posturile de televiziune. Înțeleg, dom'le, iscodirea jurnalistică, ipotezele, ce nu înțeleg este de ce cineva confundă condiția de a fi împotriva lui Băsescu din punct de vedere politic cu condiția de a fi stupid. Băsescu, de 10 de ani de zile, să nu mai pun micile conflicte
Antonescu: Nu eu am fost avocatul lui Udrea. Mai ușor cu antibăsismul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32169_a_33494]
-
Și bine spune Ghibănescu, editorul, să zicem, acestei opere postume (Sion murise prin 1858), pentru oamenii vremii, romantici împătimiți de vechi ceasloave, istoria era domnul, unsul pe tronul țării. Și, alături de el, toți ca unul, poporul. Nu, continuu vinovați de iscodiri și uneltiri, boierii. Poate, spune tot el, fiindcă boierii contrazic, prin firea lor ("te miri de unde atîta cinste și vază!" ce li s-a dat...), idealul romantic de consecvență. Sînt cei mai mutabili, cei mai de tranziție dintre straturile societății
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
Karl Jaspers asupra "spiritului european": "în sensul viziunii lui Goethe: trăirea în egală măsură a contrariilor, setea de a epuiza omenescul (în sens faustic), eficiența în aprecierea și respectarea Celuilalt (adică a alterității, fie individuale, fie naționale), simțul științific al iscodirii lucrurilor, oscilația între trăirea intensă (mistică) a Creștinismului și negarea lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula demersul cercului, în atmosfera căruia s-au format și nădăjduiau a-și continua scrisul membrii săi, e prohibită, taxată drept
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
celebrele scrieri ale lui J.J. Rousseau - a părut multă vreme mai degrabă infinitivul lung de la "a se confesa", nu i se întăriseră oasele, dacă putem spune așa, într-un substantiv-noțiune și încă într-unul plin de valențe filosofice și estetice. Iscodirea, sistematizarea și documentarea - cu acribie doctorală - a acestui gen reprezintă meritul Mariei Zambrano, poate nu întâmplător concretizat în plin război mondial (1943). Dacă e adevărat că acest gen se naște din biografie, se poate confirma că într-adevăr trecerea Mariei
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
de privire te face să te scufunzi în adâncul desfrânării<footnote Ibidem, p. 98. footnote>, să ajungi prizonier<footnote Ibidem. footnote> și să săvârșești totul<footnote Ibidem. footnote>, păcătuind cu deplină știință și cu voință liberă. Căci când căutând cu iscodire te vei minuna și vei pofti, ai primit săgeata<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Puțul și împărțirea de grâu. 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur, Edit. Bunavestire, Bacău, 1995, p. 156. footnote>. Părinții ne recomandă să
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
urmare. Fiecare gând are un impuls. Din șuvoi se desprind picåturi cauzând trezirea dintr-o așteptare. Såmânța, relativul început, își începe cåutarea, descoperirea, contextul. Må bate un gând. Malul sinelui meu råcorit de o posibilå viitoare cascadå, ori o simplå iscodire a sensurilor, repede tulburatå de faptul cå vine un alt gând care må a-bate. Eu aleg sau el må alege spontan, dintr-o simpatie neînțeleaså, dar productivå? Cåråri întortocheate ne conduc spre sålașurile meritate, ca pe niște barcagii remorcați
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
adevăraților poeți. * Poezia nu este singura regală cale de acces a Martei Petreu spre adevăr, spre viață deci. Demersul analitic subtil, codificându-și și ritmându-și tensiunile În lirică, află În exegezele critice ale poetei o nouă fervoare, cea a iscodirii contradicțiilor revelatoare, a preciziei expresive În numirea și aprofundarea lor. Dacă poemele puteau fi văzute și ca „lecții de vivisecție În oglindă”, nu o dată și anunțate ca „teze”, „dicționare” etc., de data asta „creierul tânăr, pofticios” află apetituri de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
registru stilistic, cu necesare reprize de „lunecare” dedesubtul epicului potențează impactul scrierii. Nu mai puțin, observațiile acute despre rescriere, din finalul cărții, dând seamă, psihologic și estetic, asupra acumulărilor cognitive și creatoare ale noii vârste. Supratema dintotdeauna a literaturii durabile: iscodirea sufletului omenesc, Înstrăinat și exilat oriunde și oricând, Își află În Întâlnirea o ilustrare originală și profundă. * Fragmentul reportericesc scris cu „mâna stângă”, din numărul aniversar al revistei 22, conectează stimulator cu vechea și noua proză livrată de inconfundabila „mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
dialogului care stimulează afectele și afinitățile. Acesta fusese, de fapt, și scopul neobișnuitului curs care aducea de peste mări un autor reputat, chiar dacă cvasinecunoscut studenților americani: șansa unui contact direct cu cei care persistă, risipiți În toate colțurile furnicarului planetar, În iscodirea altor miracole decât ni le oferă, din abundență, epoca „informației” și a teletrivializatorului. Contextul și conjunctura creației deveniseră, și ele, veridice, imediate. Discuția despre Pereira s-a dovedit, În acest sens, cu deosebire instructivă. Autorul a istorisit, cu umor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și se întreba: oare liniștea pe care o dobândise atât de greu la mânăstire la Sfânta Ecaterina, acolo în deșert, și pe care o simțea cum se spulberă acum la întoarcere în lumea asta, lumea lui, lumea legăturilor politice, a iscodirii și a supravegherii continue a celui de lângă tine, liniștea pe care o câștigase acolo o va mai regăsi? — Și totuși o să dau un acatist, se trezi vorbind singur. Drumul pe mare a fost o desfătare. Vântul era bun. Femeile își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pămîntești, și aveau prieteni și asociați - și chiar și frați și părinți - În rîndul speciei dominante, aveau să fie perfect plasați pentru a servi drept mediatori Între pămînteni și axioni. Părea un plan bun, Însă, din păcate, În ciuda deceniilor de iscodiri și analize orbitale, sondele robotice ale axionilor făcuseră o greșeală prostească, ajungînd În mod eronat la concluzia că specia dominantă de pe pămînt este șobolanul norvegian. Drept consecință a acestei erori, Într-o zi a anului 1955, zece femele de șobolan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
întinsă pe această întindere a spiritului, care este „mezozoică“, adică în mijlocul vieții... Unde ne conduce această periegeză - termen prin care noi numim orice explorare de domeniu, făcută ca o navigație care își aruncă ancora din loc în loc, ca într-o iscodire în care trebuie evitată orice precipitare -, unde ajungem deci cu gândurile care au dat aici târcoale (acesta este sensul cel mai apropiat pentru periegeză) domeniului ideii? La faptul că ideea, acest termen atât de important, dar atât de vag, nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă o mulțime de turme ce pășteau pe plaiurile munților, le coborî la șes și le trimise împreună c-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obiectivă a unei asemenea noțiuni", atuncea acel cineva nu observă că-n acest mod noțiunea cauzei nu se poate isca defel, ci sau că trebuie să fie întemeiat[ă] apriori în inteligență, sau trebuie abandonat[ă] cu totul ca o iscodire goală a creierilor. Căci această noțiune pretinde ca ceva A să fie astfel încît un altceva B să urmeze neapărat și după o regulă absolut generală. Fenomene[le] ne pun în adevăr în vedere cazuri din cari ar fi cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de ochi două siluete mergând aplecate sub suflarea neostoită a crivățului de Crâm. Prima siluetă era înaltă, ciupită de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute. După veșmânt, ai fi socotit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să afirme că sinuciderea Pumitei a fost un asasinat. Fapt e că toți acești Edgari Wallace de rezervă Îmi poartă pică. Sunt, fără doar și poate, un futurist, un viitorist; mai zilele trecute, am crezut că era prudent să efectuez „iscodirea plină de haz“ a unor scrisori de amor; am vrut să-mi igienizez spiritul, să mă ușurez de orice balast sentimental. E superfluu să aduc drept probă numele damei: nici pe domnia voastră, Isidro Parodi, nici pe mine nu ne privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
l-au dus cîte doi cu ajutorul unei prăjini; au luat și rodii și smochine. 24. Locul acela l-au numit valea Eșcol (Strugure), din pricina strugurelui pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel. 25. S-au întors de la iscodirea țării după patruzeci de zile împlinite. 26. Au plecat și au ajuns la Moise și la Aaron, și la toată adunarea copiilor lui Israel, la Cades, în pustia Paran. Le-au adus știri, lor și întregii adunări, și le-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
de ochi două siluete mergând aplecate sub suflarea neostoită a crivățului de Crâm. Prima siluetă era înaltă, ciupită de vărsat, cu nasul coroiat și urechile clăpăuge ascunse sub pletele proaspăt retezate. A doua siluetă părea mai scundă, dar de la o iscodire mai atentă se vădea a fi un tânăr extraordinar de înalt, cu picioarele rășchirate, pistruiat, cu părul cânepiu și cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute“. Așa începe primul episod din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]