14 matches
-
aia spun că dumnealor, ca tineri, pot să meargă chiar până la moarte.” În sfârșit, pe baza țidulei obținută în schimbul pungociului, în noaptea de 10 spre 11 februarie 1886, pragmaticul negustor, va devenii unul din prosperii oameni de afaceri. „Când sfanții isnafului erau pe sfârșite, tunurile, cu roatele îmbrăcate în pae, ajungeau în dosul palatului, în vreme ce, conspiratorii sus, salutați de garda vânătorilor ... ” VA URMA Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
conduși la rândul lor de un căpitan. Cu o neliniște și agitație ce trădează spaima căpitanului „un fecior de boier velit”, vizibil impacientat, acesta țipă la țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai! Să vie mai mulci! Să vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică fiecare de câte un picior și-l așază pe umerii lor, după cari căpitanul face mulțimii isnafilor următoarea cuvântare bine simțită: -Fracilor, în numele poporului suveran! respect la persoane respect la proprietate!... Uite țe e, fracilor... Reacciunea a pus de gând să dea foc Bucureștilor și să-l arunțe în aer ca să se nenoroțească toată lumea nevinovată și să
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
cele două state au intrat într-o serie de schimbări profunde de ordin social, politic și cultural. În ciuda sub-reprezentării pe plan politic, clasa de mijloc a profitat de pe urma dezvoltării comerțului. Sub o continuă competiție din partea "sudiților", asocierile tradiținale ("bresle" sau "isnafuri") au decăzut, ducând la un mediu mai competitiv, mai apropiat de capitalism. Deși competiția tradițională venită din partea grecilor față de comercianții și fabricanții români a scăzut, ei s-au confruntat în continuare cu o concurență austro-ungară de diverse naționalități, apărând și
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
care a condus la crearea de consulate străine în Iași și în București. Categorie socială foarte puternică și în permanentă expansiune, "sudiții" erau în timpul războaielor ruso-turce (care au afectat agricultura Principatelor) niște comercianți desăvârșiți. Ei erau organizați în "bresle" sau "isnafuri", fiind niște concurenți importanți ai românilor în anumite domenii comerciale (Tratatul de la Adrianopol din 1829 deschidea calea schimbului comercial între cele 2 state semnatare). i s-au dezvoltat în perioada administrației rusești (1828-1857). Printre cei mai cunoscuți "sudiți" se numără
Sudiți () [Corola-website/Science/305065_a_306394]
-
familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre foști privilegiați ai regimului comunist, care au știut să se adapteze, iar pe de alta dintre „revoluționarii” cu „fitanție”, ca nea Niță, isnaful, personajul lui I. L. Caragiale. Sub nume și porecle pitorești, precum Jupânul, Eftimie Belciug, Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Alexandru Ghica (25 iulie 1834), cum înseamnă la răboj serdarul Grigore Andronescu, domnul intră în București „cu acest nou alai, adică căpitanul de dorobanți al agiii cu dorobanții lui, după dânsul comisarii cu ipocomisarii și aga, în urmă din toate isnafurile câte cinci oameni cu steagul fieștecăruia isnaf, ce acum le-au făcut, ca la patruzeci stegari și maiestratul orășănesc, în urmă militărimea călăreață și apoi domnul în caretă domnească după vechiul obicei, adică cu vizitii cu bărăți în cap și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la răboj serdarul Grigore Andronescu, domnul intră în București „cu acest nou alai, adică căpitanul de dorobanți al agiii cu dorobanții lui, după dânsul comisarii cu ipocomisarii și aga, în urmă din toate isnafurile câte cinci oameni cu steagul fieștecăruia isnaf, ce acum le-au făcut, ca la patruzeci stegari și maiestratul orășănesc, în urmă militărimea călăreață și apoi domnul în caretă domnească după vechiul obicei, adică cu vizitii cu bărăți în cap și câțiva arnăuți înainte între militari și cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
face trimitere la etimoanele franceze) este însă cea mai frecventă azi, când cuvintele familiei lexicale au intrat în circulația largă prin calchierea unor sensuri curente din engleza americană. Cuvîntul corporație însuși apare în DEX mai întîi ca un sinonim pentru "isnaf, rufet" și abia apoi, cu paranteza prudentă "în unele țări", cu definiția "întreprindere mare". În The Concise Oxford Dictionary (1999), corporation e "a large company or group of companies" (iar corporatism e definit ca "the control of a state or
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul studiului nostru, acest proces de recalificare intră în faza de încheiere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și îndeplinesc obligațiile față de breaslă și fac tot posibilul pentru a o părăsi. Breasla blănarilor din Iași se jăluia în 1847 că „cei de astăzi dughengii să văd obijduiți la a lor speculație de către alte fețe ce nu sînt cunoscute isnafului”. Breasla are înscrise 11 dugheni, dar „lucrătoare” sunt 14. „Toți băibărăcarii armeni și jidovi, lipscani și cușmari, aducând blănării din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din Lipsca i alte locuri de peste graniță și ca să nu le vândă lor, mărind prețurile, apoi trag din lucrători i calfele lor la sine și le lucrează în blănuri, vânzându-le nesfiit, fără iarăși a plăti darea cuvenită la cutia isnafului și când la asemeni nu-i posvolită lor o așa mesărie și a să sluji cu creștinii. Nu mai puțin că și din Botoșani, Fălticeni, telali, creștini și jidovi, aducând blănării lucrate cu feliuri de amestecături i hoituri, le vând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]