2 matches
-
în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și nu doar de către a noastră. Vorbind despre diviziunea socială în cadrul obștii devălmașe, după ce descrie pe îndelete „mandatarii satului” (oameni aleși dintre săteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci și fîntîni pînă la alte „isprăvnicii”), Henri Stahl se oprește și asupra meșteșugarilor. „E vorba aici despre o categorie foarte diferită”, ne atrage atenția sociologul. „și aceasta mai ales deoarece aceștia reprezentau un alt mod de viață, un alt sistem economic față de cel al țăranilor.” Meșteșugarul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]