454 matches
-
rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
i-au aparținut. Le-a atins, le-a purtat, a lucrat cu ele, le-a impregnat cu spiritul său... Expoziția licitației Artmark este deschisă până în ziua licitației (27 februarie 2016, ora 19,30), între orele 10.00-20.00. MIRON MANEGA Ispravnic de concept
BRÂNCUȘI-OMUL „PARTICIPĂ” LA SUBSCRIPȚIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUȘI-ARTISTUL by http://uzp.org.ro/brancusi-omul-participa-la-subscriptia-publica-pentru-brancusi-artistul/ [Corola-blog/BlogPost/92359_a_93651]
-
nu se îmbolnăvească și, în același timp, să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau luați din căluș... Din 2005, UNESCO a proclamat ritualul Călușului drept „capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanității”. MIRON MANEGA Ispravnic de concept
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul by http://uzp.org.ro/calusarii-de-la-jocul-tracic-al-sabiilor-de-pe-vremea-lui-xenofon-pana-la-dansul-ritualic-cu-bate-baba-novac-calusarul/ [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
inimii, stabilindu-se la Brașov. La doi ani de la căsătorie mama i se prăpădi, cu care ocazie tatăl își iertă fiul, dar fără a-i permite să vină la el cu femeia pe care și-o alesese. Casa familiei Cristoroceanu, ispravnic al orașului, trona la vreo șase sute de metri de han. Cu ochii plini de lacrimi, Ana își asculta doica: - N-aveți cum pleca. El vă va putea oferi cele dorite privind căutarea celor pierduți. O avea inimă, că doar n-
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou către doică, după care răspunse: - Bine, te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
din nou către doică, după care răspunse: - Bine, te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță. Vă rog să mă urmați. Eu sunt un biet funcționar. Astea sunt problemele ce-l interesează pe dumnealui. Ana întâlni (a câta oară!) privirea credincioasei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță. Vă rog să mă urmați. Eu sunt un biet funcționar. Astea sunt problemele ce-l interesează pe dumnealui. Ana întâlni (a câta oară!) privirea credincioasei sale doici. Închise ochii, ca un semn prin
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
care se opriră în fața unei uși din lemn, neagră, înaltă, cu sculpturi florale, atât pe întinsul ei cît și pe tocurile ce străjuiau intrarea. Ușa se deschise. Ana fu poftită de cel care o însoțise să intre. La biroul central, ispravnicul, în vârstă de cincizeci și patru de ani, înalt, încărunțit la tâmple, cu monoclul în mâna dreaptă, se ridică. La prima vedere, figura socrului i-l aduse în față pe Necula, care semăna leit cu tatăl său. Se opri. Avu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ridică. La prima vedere, figura socrului i-l aduse în față pe Necula, care semăna leit cu tatăl său. Se opri. Avu puterea să-și revină și își duse mâna dreaptă la frunte. - Nu te simți bine? se auzi vocea ispravnicului. O voce caldă, părintească cum Ana nu și-ar fi putut-o închipui. - Nu. Poate căldura, îngână ea. - Ia loc și bea puțină apă. Astăzi a fost foarte cald, îi zise ispravnicul. Își aduse aminte că în încăpere se mai
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
frunte. - Nu te simți bine? se auzi vocea ispravnicului. O voce caldă, părintească cum Ana nu și-ar fi putut-o închipui. - Nu. Poate căldura, îngână ea. - Ia loc și bea puțină apă. Astăzi a fost foarte cald, îi zise ispravnicul. Își aduse aminte că în încăpere se mai afla o persoană ce ședea pe un fotoliu, alături de biroul său și, întorcându-se către el, îi zise: - Domnule consilier, promit să cer o audiență Domnului nostru, Nicolae Mavrocordat, încercând a vă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
noastră. Orașul acesta, atât de înfloritor, nu va prospera decât prin negoț. Dumneavoastră sunteți un mare comerciant... - Vă mulțumesc, domnule, îi tăie scurt conversația Cristoroceanu. - Înțeleg. Cu bine, domnule. - Cu bine, domnule consilier. Ușa se închise după cel ce plecase. Ispravnicul profită puțin de neatenția Anei, privind-o insistent: „Iat-o pe soția fiului meu”. - Dorești să-mi vorbești. Te ascult și nu pot crede că vorbele tale nu vor avea o însemnătate atât de mare, dacă ai purces la un
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
dată, a Anei, sugrumată și stinsă, cerea ajutor, un ultim ajutor:... locurile pe unde au trecut? - Ba da. Poftim. Și îi întinse cu mâna tremurândă un plic. Aici ai toate adresele. Nu am cum să te ajut, sublinie încă o dată ispravnicul, privind în gol. Se apropie de biroul primarului, luă plicul și-l săgetă cu privirile ei înghețate. Înainte de a părăsi biroul, îi spuse: - De ce mă faceți să regret că v-am cunoscut? Ispravnicul rămase în picioare. Pe fața lui curgeau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cum să te ajut, sublinie încă o dată ispravnicul, privind în gol. Se apropie de biroul primarului, luă plicul și-l săgetă cu privirile ei înghețate. Înainte de a părăsi biroul, îi spuse: - De ce mă faceți să regret că v-am cunoscut? Ispravnicul rămase în picioare. Pe fața lui curgeau șuvițe de transpirație. Barba îi tremura. Ochii împăienjeniți priveau spre fereastră. De ce se purtase așa? Nu-și putea explica atitudinea pe care o avusese față de femeia care era soția fiului său. Îl supărase
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
se zbată să afle cum dispăruseră fără urmă fiul și nepotul lui. Ceruse și dreptul de la Vodă să lase pe cineva să pornească pe urmele lor. Își aducea aminte câte greutăți întâmpinase. Unul din secretarii principali, care asistaseră la cererea ispravnicului au ținut să completeze atunci, când inima lui era plină de durere: - Bugetul țării, jupân Cristoroceanu, nu ne perminte pornirea unui vas în apele mării pentru a vă căuta mult iubitul fiu. Cu înțelepciunea Măriei Sale, Domnul nostru, știți că de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
salonului, privind indiferent când curtea cu ronduri mari, pline cu flori multicolore, când spre cei doi slujbași slugarnici, care gândeau și vorbeau în numele celui ce trebuia de fapt să hotărască. Timbrul vocii, prezența și felul intonației cuvintelor îl mișcară pe ispravnic, ridicându-și privirea spre cel care vorbea: eu nu fac alceva decât să scriu istoria acestei țări de când s-a întemeiat ea și, despre domnia Domnului nostru, Nicolae Mavrocordat. Este bine să cunoaștem părerea domniei sale. Vocea, care întrerupsese intervenția celor
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
funcționarii domnești, Cristoroceanu putu în treacăt să admire frumusețea florilor tropicale și arhitectura interioară. Curtea plină cu ornamente florale în sute de culori, era apărată, la distanțe bine chibzuite, de arnăuți înarmați, aflați în dreptul chioșcurilor de lemn. Abia din trăsură ispravnicul observă razele soarelui, care făceau să strălucească țigla smălțuită a acoperișului palatului. Oftă adânc, își rezemă capul de tetiera scaunului și-n mersul legănat al caretei se cufundă în gândurile lui. Rămași singuri, Vodă Mavrocordat, se întoarse către vornicul Radu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sultanul, mai ager ca acea pasăre pe care ați urmărit-o, în înaltul cerului, și mai curat ca apa acestui râu ce spală malurile orașului. Principele, gânditor, se așeză pe scaunul apropiat mesei sale de lucru. Acestea se petrecură pe când ispravnicul aflase de moartea fiului său. Zile de-a rândul a tot așteptat venirea nurorii sale. Se ruga la Dumnezeu să vie ziua în care să o întâlnească, să-și prindă în brațe nepoata, fiica fiului iubit. Îi era teamă că
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
la Constantinopol). O poruncă a lui Mihnea Turcitul este adresată ,,slugei domniei mele lui Mihail banul din județul Mehediți". La finele aceluiași an (1590) este mare stolnic. Sub Ștefan Surdul devine mare postelnic (1591), apoi mare agă (1592) și chiar ispravnic, în locul unchiului său Iane, care locuia la Istanbul. În urmatorul an, Mihai era ban al Olteniei, cea dintâi dregătorie a țării, domn fiind Alexandru cel Rău. Birurile grele impuse de Alexandru cel Rău au provocat un complot boieresc, fiind pârât
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între anii 1737
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între anii 1737 - 1748. Construcția a fost începută de ispravnicul Vladu Romanescu, boier din comuna Roșiile. Dar acesta moare și lucrarea este continuată de soția acestuia, jupâneasa Păuna. În anul 1748 este terminată. Se spune că pe locul unde a fost ridicată această biserică ar fi fost o altă biserică
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
să-mi oblojesc piciorul? Azi mi-a căzut o piatră pe picior și mi s-a umflat glezna. Mi-e teamă să nu se umfle și mai tare, încât să nu pot merge mâine la lucru. Dacă mă vede beteag, ispravnicul faraonului nu mă primește la muncă, și atunci ce ne facem, de unde arginți pentru grâu ! - Vai, dragul meu Efraim ! Stai să caut, să văd ce leacuri mai am ! Să ne rugam lui Iehova să te faci bine până mâine! Familia
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1422259134.html [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
o zi! Când n-au mai fost bani, i-a plecat și nevasta cu altul... Copii, n-au făcut. N-a vrut ea! '' Io tataie, io pot să-ți fac și o sută că-s țapănă! Tu amărâtule, nu ești ispravnic să-i crești!'' A avut dreptate! Era ''țapănă''! Când a plecat i-a luat toți bănuții strânși și l-a luat la omor cu parul. I-a spart dinții și s-a dus... A rămas cu rușinea, durerea și sărăcia
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
succesive, de la I. Heliade Rădulescu, la Nichita Stănescu, drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este așezat în partea de Nord-Est a comunei, pe malul stâng al râului Olteț
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. ’’Când ai să fi bătrână’’ ( după Pierre Ronsard ) „Când ai să fi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]