48 matches
-
banii pentru cele trei mese zilnice, pentru mijloacele de transport; și-n plus, să afli - paralel - de scandalurile cu băncile devalizate, cu "evaporarea" flotei maritime românești, să-ți dorești o casă a ta, o căsătorie, un rol patern, matern, în vreme ce "isteții lumii" (aceiași, insă într-alte blănuri de oaie) se răsfăța în toate anotimpurile, săptămîna de săptămînă, zi de zi; încît te și întrebi din ce fel de postav vor fi fiind croiți dumnealor, daca - întotdeauna - pun interesul personal înaintea interesului
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
și Kingsley aproape că săriră de pe scaune. - Dumnezeule mare, ăștia ca tine mă calcă pe nervi de nu se poate, Terry. Dacă n-ar fi ăștia ca tine, încă ați avea cinematografie, dar-ar dracii. Cînd v-ați pornit voi, isteții, să vă băgați în față - pe la sfîrșitul anilor '50, nu? - a fost începutul sfîrșitului. Intelectuali, tineri furioși, John Osborne, Woodfall Films, stîngiști din clasa de mijloc. Dintr-o dată a trebuit să trîmbițăm cu toții că filmul e-o formă de artă
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
și clasarea la CID a materialelor fără menținerea în evidența generală.” După moartea suspectului încetau urmărirea, dar numai cu aviz de la comandant. Văd, pe Masaryk, placa cu Ștefănescu- Goangă. Arestat în 1950, mort în închisoare în 1958. Mă gândesc la isteții care vorbesc de dictatură. Deocamdată, Băsescu n-a trimis S.R.I.-ul să-i aresteze, noaptea. Atunci, ce am avea? Au trecut 22 de ani. Ceaușescu ar fi murit de mult? Nu cred. Am asista la toamna patriarhului, aplaudând și ovaționând
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
același timp v-ați gândit prost, cea mai sigură diferențiere pe care am putea s-o stabilim între oameni nu este să-i împărțim în isteți și proști, ci în isteți și prea isteți, cu proștii facem ce vrem, cu isteții soluția e să-i punem în serviciul nostru, pe când cei prea isteți, chiar când sunt de partea noastră, sunt intrinsec periculoși, n-o pot evita, cel mai curios e că prin actele lor ne spun în permanență să avem grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
plecat-au în concedii, "se relaxau" pe un ogor... Unii-au dat hrana cea trupească ; alții cea spirituală Mulți trudit-au în Spitale ; destui în fiecare Școală ! Cei mulți clădit-au șantiere, uzine și hidrocentrale Pe care le-au vândut "isteții" pe la străini pe 3 parale... Prețu' acela derizoriu, e "transparent" pentru popor Dar valoarea cea reală, o au în conturi în offshore... Ei merg iarna pe la plaje, iar vara la schiat în munți Uitând că își făcură "cheagul" din pensia
PENSIONARILOR CE AU MUNCIT O VIAȚĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379425_a_380754]
-
cred, așa, ca la cinci ani, Cum că aș fi o fabrică de bani ! Cum viața pare-a fi un ieftin teatru, Eu sunt atent și stau cu ochii-n patru, Să nu mai cred, precum odinioară, În toate ce isteții le strecoară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Scamatorii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCAMATORII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375135_a_376464]
-
că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnării, când, la dreptul vorbind, n-am făcut decât a mănținea cu mult mai mult ori mai puțin succes ceea ce ei au câștigat fie prin sângeroase lupte, fie prin dezvoltarea unei isteții extraordinare, puse amândouă adeseori în serviciul acestei unice preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ți va ținea la căpătâi un discurs cât toate zilele; daca te lovește vreo nenorocire, părerile de rău ale cunoscuților, după cari în genere se ascunde părerea de bine, îți mai îngreuiează încă sarcina vieții. Nu a fost lipsit de isteție muritorul acela care, pentru întîia dată, a observat că soarta nu este numai rea, ci și răutăcioasă: că ea n-aduce numai suferințe, ci te ironizează totdeodată într-un chip oarecare pe când ți le dă. Astfel s-a constatat de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoare. Atuncea se-nțelege că preoții au drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept Dar ici... în picătura de vreme-n care sîntem, Brațul și isteția au oarecare preț Și ce preț pot să aibă decât să te faci mare... Vezi tu... în scrinul negru de-acolo e-o coroană... Pietrele scumpe-n dorul luminii se topesc, Ea arde-n întuneric lumina căutând Și totuși șade-ascunsă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoară... Și-atunci... atuncea popii vorbit-au foarte drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept... Aicea, -n picătura de vreme-n care sîntem, Brațul și isteția au oarecare preț... Și ce preț pot să aibă... decât să te faci mare... Tu știi că a mea mamă lăsatu-mi-a coroană... Ea arde-[n î]ntuneric lumina căutând, Pietrele scumpe-n ea se topesc după lumină Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trebuie s-o apăr... eu nu trebui s-o știu. * {EminescuOpVIII 155} [ȘTEFAN] am ridicat biserica... mă lupt pentru Cruce... sânt creștin și până când voi domni Crucea va fi mireasa și doamna mea - ei i-am închinat faptele mele și isteția minței, tăria brațului meu. [ARBORE] Numai iubirea inimei nu! - Dovedește asta viața voastră fără frâu, bețiile voastre fără margine, slugile voastre fără de lege. M[ăria] Ta, Dumnezeu este în inima omului. Întâia sântă și cugetul curat. Nu stă mărirea în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
batjocoresc pre el. * [ȘTEFAN] E grea cimilitura, prea grea, jupân portare! O, țara toată știe și voi să nu știți oare Că apăr Crucea sântă... Crucea plină de rază? Ea-i Doamnă peste mine... e Doamnă și mireasă Fapta și isteția, braț de putere plin La sânta Cruce toate, cu toate le închin. Eu risipesc averea zidind altare sânte. [ARBORE] Voi puneți cruce stearpă pe-a patriei morminte. Cumplit se-ntoarce roata pe lumea grea de vină Și mintea n-are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n îmblet, Pădurile ei negre iluminând c-un zâmbet. [REGINA] Pe tine, cavalere, te voi vedea pierdut... Singur îmblînd prin lume, pierind necunoscut, Urât de ziua albă și [ -'- - -'- ] de noapte. Și-n jurul tău mulțimea s-a-mpreuna cu șoapte, Isteții-or spune celor ce-or vrea a înțelege: E1 a trădat pe-amicu-i... și-amicul lui: un rege". [................................................. ] Ce cauți iar aicea tu, față profanată Cu ochii de minciună, cu gura ta cea lată, Tu, răule!.... La astă primire ce, vei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Se preschimbă... Se și cântă... {EminescuOpVIII 448} PSAMIS (amoros ) Se oftează. LAIS (întrerupînd ) Se și cască. Nu se poate din acestea liniștirea ta să nască? PSAMIS Da! Se cască-n loc de-a râde când încearcă persianul Să ne-arate isteția... LAIS Nu contest că el, sărmanul, E impertinent și totuși e stângaci. Ființa-i toată Plină e de contraziceri și cu totul discordată. E pe jumătate mândru și modest pe jumătate, E barbarul ce se crede, sigur c-a sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prezenta decât puțină perspectivă de succes. Astfel stătură față-n față amândouă părțile mai multe zile de-a rândul fără a se hotărî lucrul. Meșteșugărețul rege Ioannițiu avea în gândul lui un vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau ale oștirii împresurătoare și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le considera ca fără de nici o valoare și nu le ținea de loc în samă. În aceste împrejurări apăru cu tărie și succes în priveliștea politică un bulgar de condiție, Constantin Tichus, care întrecea cu mult pe conaționalii săi atât prin isteție deosebită cât și prin putere fizică. Deși se cobora numai pe jumătate din sânge bulgar, iar pe jumătate din sânge sârbesc, deci era foarte contestat de zavistuitori și adversari, totuși înțelese cum să câștige favoarea poporului de rând precum și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție și darul izvodirii, știind sama multor lucruri și mai având pe lângă acestea un gust viu pentru întreprinderi. Acest om, dedat cu totul proastei lui meserii, trăia numai cu pîne și cu legume, dar era cuprins de o adâncă aiurare, clocea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
flancurile armatei aliate rămaseră descoperite și fără apărare. Cu toate acestea centrul se ținu multă vreme vitejește și-i respinse la început cu izbândă pe ieniceri, dar în urmă totuși fu biruit de atacurile furtunoase ale oștirii osmane, conduse cu isteție și reînnoite cu îndărătnicie, căci dușmanul cuprinse cu braț de fier trupele crăiești, la care-l ajută în mod esențial și despotul Serbiei cu cei 5000 de oameni ai săi, intrați în luptă tocmai în momentul hotărâtor. Învingerea creștinilor era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și influența patriarhului ecumenic avură în Moldova o stare grea, pentru că mitropolitul legiuit și rânduit de sinod fusese împins din țară afară și căta să se deie ajutor grabnic, căci de altmintrelea s-ar fi furișat uniunea pe portița cu isteție deschisă de niște uzurpatori ierarhici cu ajutorul preponderanței ungurești și polone. Episcopii mincinoși, Iosif și Meletie, neavând nici unul din ei rânduire nici împuternicire, în bătaia de joc a tuturor legilor bisericești și tradițiilor canonice își arogară în mod arbitrar puterea bisericească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
firește e afară de resortul nostru, contribuie și ea la obținerea unor esacte efecte de lumină și la formarea maștei caracteristice; marile apucături de artă și micile mistere în împărțirea cosmeticului și în desemnul nimerit a unor trăsuri singulare esecutate cu isteție și calculate cu deosebire după mărimea spațiului favorizează producerea unor efecte anumite a măscărei: însă, deși mânuirea sigură a acestei tecnice întregi, cu toate apucăturile ei la un loc, e importantă, chiar daca ea s-ar domina cu virtuozitatea cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în infinit; din care rezultă că inteligența este capabilă de instruire și întărire prin reguli; puterea de judecată însă este un talent deosebit, carele nu poate [fi] învățat, ci cere a fi esercitat. De aceea judecata este elementul specific al isteției înnăscută, a cărui lipsa n-o poate înlocui nici o școală; căci, deși această poate da inteligenței mărginite o mulțime de reguli, împrumutate de la perspicacitate străină, și i le poate altoi cum am zice, totuși facultatea de a se servi just
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui Boerescu avea de cauză divergența de opinii în politica esterioară, cată să le numim scornite din nimic. Ceea ce-a adus căderea lui Boerescu n-a fost nimic alt decât isteția cu care Rusia a știut să esploateze în favorul său și al influenței sale neîncrederea României, pricinuită prin atitudinea Austriei, arătîndu-se pe neașteptate concesivă în cestiunea despăgubirilor de război. Brătianu n-a dispărut împreună cu Boerescu pentru mai mult timp de pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate aloca un sens considerat esențial pentru propria supraviețuire. Am invocat mai înainte maniera pragmatică în care Platon vorbește despre înțelepciune și filosofie. El spune că „orice știință lipsită de simțul dreptății și de rostul virtuții se vădește a fi isteție, nu înțelepciune”. Dacă virtutea este un dar al zeilor, filosoful-rege este un înțelept și conduce cetatea în numele unui mandat divin. Totuși știința lui poate fi sterilă dacă nu se confirmă la nivelul unui debușeu istoric căci „așa cum stau lucrurile, se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului (după o prelucrare maghiară din Flavius Josephus, 1821), Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă (după originalul german Til Eulenspiegel, 1840), Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot (după o prelucrare folclorică germană, 1842), Tragedia lui Samson în cinci perdele (după o versiune
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]