10 matches
-
nu între ce oameni, dar în genere între ce soi de ființe organice să le claseze. E curios într-adevăr de-a se vedea cum un popor ca al nostru, căruia Dumnezeu i-a dat oase destul de proporționate și o isteciune îndestul de vie, și-a prefăcut tocmai Adunarea în care ar fi trebuit să trimită tot ce are mai bun într-un fel de menajerie de curiozități etnologice și zoologice, a cărei exemplare gândesc și vorbesc tot atât de ciudat pe cât de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nici într-un fel nu te-apuc,/Că ești chiar ca un năluc,/Și aidoma ca luna/ Ce să schimbă totdeauna”. Imaginile venite din lirica petrarchistă sugerează încercarea de sublimare a iubirii. Poetul pare a prețui pe lângă frumusețe, înțelepciune, duh, ,,isteciune” (daruri care intrau în tiparul clasic al ,,muzei”) și ,,un nu știu ce prea dulce”, trimițând parcă la inefabilul frumuseții romantice. Există și alte elemente care trec dincolo de schemele poeziei galante: accente de disperare, o mai mare sinceritate, chiar încercarea de eliberare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învățământ, un stimulent motivațional și o emulație între elevi. În vederea acordării importanței cuvenite, domnitorul Alexandru Constantin Moruzi dispunea organizarea examenelor publice, încă din anul 1795. Astfel, în pitacul adresat mitropolitului țării și boierilor epitropi ai școlilor, domnitorul argumenta că ,,cercarea isteciunii ucenicilor este pricină de îndemânare și mai multă silință la învățătură”, drept urmare, decide ca ,,la zi fixă” elevii școlii domnești să fie evaluați de o comisie formată din mitropolit, câțiva boieri epitropi și dascălii școlii. Pentru a stimula și mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un adevărat calemgiu". La Iordache Golescu, în Starea Țării Rumânești, avea loc chiar o discuție filologico- morală în jurul termenului: „Să nu fi păgubit ceea ce putea câștiga fără capital. Că aceasta să cheamă ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca lupul, bună isteciune dă minte!" (Scrieri alese, 1990, p. 35). Ișchiuzar (cu variantele ischiuzar și iușchiuzar), înregistrat în Dicționarul limbii române (DA, Tomul II, partea 1, 1934) cu sensul „dibaci, iscusit
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
chiar o discuție filologico- morală în jurul termenului: „Să nu fi păgubit ceea ce putea câștiga fără capital. Că aceasta să cheamă ischiuzarlâc, pă limba turcească. Ca când am zice isteciunea minții, pă limba noastră. - Adică să fi hrăpit ca lupul, bună isteciune dă minte!" (Scrieri alese, 1990, p. 35). Ișchiuzar (cu variantele ischiuzar și iușchiuzar), înregistrat în Dicționarul limbii române (DA, Tomul II, partea 1, 1934) cu sensul „dibaci, iscusit, șiret" era frecvent în registrul familiar-ironic din secolul al XIX-lea (și
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
sferele de sus în cele de jos, pătrunzând cu sila și cu vicleșugul toate păturile populației, molipsind prin mijlocul unei culturi mai înalte și țările învecinate, doritoare de învățătură; toți factorii aceștia în unire involuntară cu puterea mai mare, cu isteciunea superioară și cu dibăcia politică a statului bizantin, au făcut ca din sufletul omenesc, de-o compunere dualistă, să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi dat prinsoare". Vorbind despre al doilea fiu al lui Ienăchiță, Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară a austerului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are și un personaj ideal, altul decît cel care vorbește: personajul absent, obiect de adorație și de tortură. Acesta Întrunește, după Alecu Văcărescu, următoarele Însușiri: frumușele, Înțelepciune, vorbă, duh și isteciune. Concentrate, virtuțile modelului sînt două: frumusețea și istețimea (Înțelepciunea). Însă versificatorul nu prea vorbește de ele. Îi place să vorbească mai ales despre sine. Nici o Încercare de a da corporalitate acestui arhetip al iubirii, de a-l „coborî” În poezie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Idealul lui Alecu Văcărescu este ca frumosul să fie și bun, ca idealul grecilor și al esteticienilor kantieni. Iată În propozițiile lui tremurătoare și Împiedicate exprimarea acestui gînd: „CÎnd voi zice frumusețe, Voi și suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune Depărtat de-nșelăciune.” (s.n.) Frumusețea desăvîrșită, divină („care poate să numească / fitecine și cerească”) are, după acest improvizat filozof al erosului, menirea să „mîngîie”, să Îndulcească o vedere omenească și să sporească plăcerea privitorului. Faptul nu este posibil dacă cele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]