86,987 matches
-
domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară a satului Pârâieni de pe Valea Oltețului, sat unde își aveau conacele boierii Pârâieni. Primul document în care se
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
nișele indicate de profesor ori de programă. Pentru acest subiect de la Olimpiadă, un copil trebuie să cunoască foarte bine textul, să înțeleagă cum funcționează resorturile ce pun în mișcare personajele sau dau un anumit curs acțiunii. Trebuie să știe contextul istoric și să vadă îmbinările dintre ficțiune și realitate. Trebuie să i se fi explicat cu mare limpezime cum stăteau lucrurile înainte ca el să se nască, când în România trăiau, pe lângă securiștii cu carte de muncă, și câteva sute de
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
nu mai știu! Așa că, ar muri de foame! În fine, în altă ordine de idei, ar trebui să ne amintim de Eminescu, căci va rămâne unicul poet român, ce a reușit să cucerească sufletele multor oameni, precum și de marele eveniment istoric de la 1859, care l-a avut în centru pe A. I. Cuza, omul care a gândit la rece și a înfăptuit ceea ce nu oricine poate: unirea. Versurile binecunoscutei poezii Hora Unirii, scrise de V. Alecsandri, încă mai răsună în urechile românilor
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și de a conduce, prin aspectul impunător, prin diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Egumenița, Galați, 2013, p. 34). Sub oblăduirea Duhului Sfânt, Împăratul Constantin cel Mare a schimbat complet chipul Europei idolatre, conturând de-a pururi Icoana creștinismului apostolic. Chemarea lui Constantin n-a fost de pe
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau stegul,consemnează acelaș istoric bisericesc Eusebiu (după mărturia împăratului), nu a fost vreodată rănit de săgețile dușmanului. (Viața lui Constantin cel Mare, cartea a 2-a, cap. 7, PSB, vol. 14, Ed. I.B.M. al B.O.R., București 1991) Împăratul Constantin a înțeles rapid marea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri înalte și de apa mării, Cetatea celor Șapte Coline- simbolizează inima imperiului creștin și sufletul Bisericii Ortodoxe. Alegerea locului pentru noua capitală, spunea Uspensky, și crearea unui oraș istoric internațional reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale inteligenței politice și de conducere a lui Constantin. Acesta, mutând capitala internațională la Constantinopol, a salvat civilizația antică și a creat un centru valoros pentru răspândirea creștinismului.(Fyodor Ivanovich, Uspensky, Istorija
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
pozitivă în problematica bucuriei, nu? Prea puțin și prea... epidermic. (Îndreptar Ortodox. Ed. Artemis, București, p. 54). Suma durerilor, plăcerilor, amăgirilor, superstițiilor, neputințelor, închipuirilor zeești și umane a adus lumii antice, politeiste, supremul faliment religios. Dacă din punct de vedere istoric, moral și religios de la Zamolxis la Hristos au existat reale asemănări, punți de legătură fundamentale între lumea pelasgă și cea creștină, de la Zenon la Hristos s-au înregistrat doar deosebiri esențiale, ca natură, atitudine sau inspirație. Numai incompetenții au avut
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
mâna mea! Verdunel care văzuse totuși de sute de ori filme cu muschetari, se plie imediat pe situație și făcu o plecăciune aproape elegantă în fața roabei care-l purta pe rege. Curtenii aplaudară părând foarte fericiți de această nouă izbândă istorică a regelui. Ce era însă în mintea lor... - Și acum, domnilor, noi vom pleca la vânătoare în timp de doctorii noștri vor merge în salonul de ospețe împreună cu invitatul nostru pentru a mai discuta cu el despre medicină... Aplauze din
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
universitare și bisericești din țară și din străinătate s-au întâlnit la prima reuniune care a dezbătut problema morții martirice, din perspectivele antropologică, medicală și teologică. „Simpozionul acesta vine ca să clarifice o condiție a României, pentru că noi avem un destin istoric tragic, avem un destin politic marginal, dar avem un destin creștin tulburător. Despre lucrul acesta nu se știe. În clipa în care un popor devine conștient de sacrificiul, de jertfa făcută, acel popor are un grad de demnitate mai mare
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
CA ARMĂ DE NIMICIRE ÎN MASĂ. Suntem încurajați să ne deziluzionăm unii pe alții.Și ne descurcăm de minune. Ne privim în oglindă și nu vedem pe nimeni. Între noi și imaginea noastră s-a căscat o prăpastie. Un gol istoric. CINEVA VREA SĂ NE FURE DESTINUL! Propriul nostru mormânt va fi ocupat de-un intrus. Doamne, ajută-l! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (53-54) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
să dat“. Acest episod este interesant cu cât , deși are loc o recunoaștere fără probleme pe plan religios, mai bine spus în planul eficacității acțiunii eschatologice a profeților, instituțiile “ideologice “ moștenitoare sunt o mărturie elocventă a ceea ce înseamnă mal entedu-ul istoric: cine mai poate preciza numărul victimelor și imensa cantitate de suferință ce împovărează ideologiile religioaseca ca un adevărat deșeu? Episodul istoric cu Iisus este doar unul dintre exemplele arhetipale ale valorii în sine a persoanei (devenită unidimensională, fiind măsurată pe
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
în planul eficacității acțiunii eschatologice a profeților, instituțiile “ideologice “ moștenitoare sunt o mărturie elocventă a ceea ce înseamnă mal entedu-ul istoric: cine mai poate preciza numărul victimelor și imensa cantitate de suferință ce împovărează ideologiile religioaseca ca un adevărat deșeu? Episodul istoric cu Iisus este doar unul dintre exemplele arhetipale ale valorii în sine a persoanei (devenită unidimensională, fiind măsurată pe o scală dată de eficacitatea eschatologică ) și recunoașterea autorității, biunivoce, corespondentei absolutei valori. În lumea lăsată moștenire profaneității, avem de-a
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
evreu de a-l încorona ca rege pe Hristos, continuând și acum prin separarea puterii politice de cea religioasă ( vezi :”dați Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu “a deschis drumul către un armistițiu istoric impus de Iisus pentru a lăsa răgaz ideilor sale în lume). Deci, Profetul “ ia“ toate actele și faptele și prin aceasta devine puternic. Noi trebuie să putem renunța la orgoliul de a acționa “în nume propriu “, să renunțăm la putere
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
nu greșește. Dacă am ști că natura își trece regulile prin dreptul acestui tip de discurs, că în votul popular s-ar găsi o simetrie, ași zice că experiența hristică a legiferat mai degrabă eroarea majorității, având în vedere eșecul istoric al votului care l-a condamnat pe Hristos. Împrejurare ce a fost pusă sub semnul unei arhetipalități defavorabile. Astfel, decizia colectivă, în afară de aceea că se iluzionează în himerice raporturi morale, sau că își obiectivează subiectivitatea înnăscută, odată trecută prin filtrul
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
fapt consacrați de-o exegeză ce le depășește opera, adică mitul lor în ascensiune, sau cum a spus cineva: “ Într-adevăr, a publicat mai multe cărți decât a scris “. Dacă filosofia a adoptat o poziție relativ clară pentru o perioadă istorică în problema reflectării materialității în spirit, critica de artă și cea literară nici măcar nu și-a delimitat obiectul sau formulat termenii problemei, nicidecum să răspundă la ea. Cu toate acestea critica recunoaște sinceră, privind raportul valoare-autoritate, că este practicantă pătimașă
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Liceul Teoretic din comuna Grădiștea, județul Vâlcea - Scurt istoric - La o Adunare cetățenească din toamna anului 1960, la care a participat Vasile Terpeș în calitate de șef al Secției de învățământ a regiunii Oltenia, s-a propus înființarea unui liceu de cultură generală în comuna Grădiștea. Domnul Terpeș s-a ținut
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1478694361.html [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
Clujul, unde vor fi cuprinși scriitori din toate timpurile și contemporani care au scris despre Cluj. De asemenea în perspectiva acestui eveniment, pentru promovarea imaginii în literatură a Clujului se vor publica cărți, antologii și creații literare dedicate orașului Capitală istorică a Transilvaniei atât în limba română cât și în limbile de circulație, lucrări ce vor fi difuzate prin filialele din Europa și de pe mapamond. Se menționează faptul că din Liga Scriitorilor Români fac parte academicieni români (Gabriel Pușcaș, specialist în
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1452007190.html [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]
-
se recunosc reciproc drept tovarăși de acest fel este ceea ce-i transformă într-o națiune, și nu celelalte atribute comune, oricare ar fi ele, care doar separă această categorie de nonmembri”. Națiuneatrebuie deosebită de popor, care desemnează: 1) o formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală; 2) totalitatea locuitorilor unei țări. Diferența esențială constă în faptul că membrii unei națiuni au conștiința comunității
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
von der Goltz sau Stefano Montanari care au fost invitați la conducerea muzicală a ansamblului pe parcursul ultimelor stagiuni muzicale. Tinerii muzicieni concertează pretutindeni în Europa, de la renumite săli de concert, la festivaluri internaționale de vară pe malul mării, la mânăstiri istorice sau la evenimentele muzicale ale sărbătorilor de iarnă găzduite de marile catedrale europene. Ajuns la cea de-a XI-a ediție, Festivalul de Muzică Veche București a devenit al doilea festival cultural al Bucureștilor (conform „Barometrului”, respectiv „Studiului” de consum
ORCHESTRA BAROCĂ A UNIUNII EUROPENE – CONCERT BUCUREŞTI 2016 de LAURENŢIU CONSTANTIN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/laurentiu_constantin_1479388928.html [Corola-blog/BlogPost/362520_a_363849]
-
Europa își sărbătorește ziua joi, 9 mai, zi care marchează atât sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cât și declarația istorică a ministrului francez de externe, Robert Schuman, unul din fondatorii Uniunii Europene. Ziua Europei, deși un simbol al unității în rândul locuitorilor „bătrânului continent”, este umbrită de un euroscepticism în creștere și de urmările politicilor de austeritate aplicate ca soluție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/9-mai-ziua-europei/ [Corola-blog/BlogPost/92647_a_93939]
-
XVIII-lea, la intrarea căreia pot fi admirate două sculpturi funerare romane reprezentând doi lei. Zidurile acestei biserici au încorporate mai multe monumente funerare romane și conține morminte din perioada Renașterii. În continuare, a fost vizitată Capela Romanică (Rotonda), monument istoric din sec. al XI-lea-al XIII-lea, singura rotondă încă în picioare din țară și din cea mai veche biserică ardeleană construită în plan circular. La edificarea ei, a fost folosită piatră de râu, dar în special cărămidă romană
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
viitorul apropiat, statutul de casă de cultură unde să se desfășoare manifestări precum: serbări școlare, cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare, a fost vizitat Drumul Roman, ce datează din secolele al II-lea-al III-lea, considerat monument istoric, in care s-a păstrat o porțiune de 165 m. Acesta făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
după moartea nepoatei de frate a lui Aurel Vlaicu, casa natală a aviatorului a rămas închisă pentru public. Lângă bustul lui Aurel Vlaicu, amplasat în fața Casei Memoriale, realizat în bronz de către Dumitru Bârlan în 1933, musafirii veniți din toate zonele istorice ale țării au făcut fotografii. După-amiaza zilei de sâmbătă, 24 august, a stat sub semnul dragostei pentru cultură, fiind închinată întru totul Domniei Sale Poezia. Manifestările din cadrul Casei de Cultură „Ion Budai-Deleanu“ Geoagiu s-au deschis cu o expoziție de pictură
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
MIRESII Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi, 9 iunie 2016, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii s-au întors în timp, ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru țară, pentru libertate
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
ne-au reamintit că pietrele vorbesc, codrul freamătă și apele ascund în adâncurile lor zeci de mărturii ale vitejiei neamului românesc. Încă un prilej prin care zeci de cuvinte emoționante au răzbătut dincolo de morminte, când pe treptele sfinte ale monumentelor istorice din toată țara s-au așezat mii de flori, în semn de omagiu și prețuire pentru bravii noștri români. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cinstirea eroilor la Movila Miresii / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]