KorAP: Find »[drukola/base=istoric & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...1046 >

26,130 matches

Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982

aprilie 2015 Toate Articolele Autorului La Târgul de Carte Gaudeamus Lansarea cărții “COINTRA CURENTULUI-Radiografii istoriografice post-moderne “ de dr.Ionuț Țene Sâmbătă, 25 aprilie, la orele 13, are loc la Târgul de Carte GAUDEAMUS cartea ”CONTRA CURENTULUI- Radiografii istoriografice post-moderne “ de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice

LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1429550980.html [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
are loc la Târgul de Carte GAUDEAMUS cartea ”CONTRA CURENTULUI- Radiografii istoriografice post-moderne “ de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice sau interese pecuniare. Despre carte vorbește istoricul Vasile Lechințan și editorul Vasiler George Dâncu. Referință Bibliografică: La Târgul de Carte GAUDEAMUS, la Cluj-Napoca / Al Florin Țene

LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1429550980.html [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
Carte GAUDEAMUS cartea ”CONTRA CURENTULUI- Radiografii istoriografice post-moderne “ de istoricul dr.Ionuț Țene, apărută la Editura ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice sau interese pecuniare. Despre carte vorbește istoricul Vasile Lechințan și editorul Vasiler George Dâncu. Referință Bibliografică: La Târgul de Carte GAUDEAMUS, la Cluj-Napoca / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1429550980.html [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
ȘCOALA ARDELEANĂ. Așa cum se specific de către autor în “Argument “, cartea cuprinde interpretări personale asupra unor idei trasmise de cărțile istoricilor români. Autorul consider că istoricul trebuie să fie liber și lipsit de prejudecăți ideologice sau interese pecuniare. Despre carte vorbește istoricul Vasile Lechințan și editorul Vasiler George Dâncu. Referință Bibliografică: La Târgul de Carte GAUDEAMUS, la Cluj-Napoca / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate

LA TÂRGUL DE CARTE GAUDEAMUS, LA CLUJ-NAPOCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1429550980.html [Corola-blog/BlogPost/374653_a_375982]
Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355

pe Ale- xandru A. Macedonski, Emanuel C. Părăianu, George Gh. Topârceanu, Bogdan N. Amaru și Alexandru A. Mitru. Din noianul de documente consultate, 402, la Arhivele Statului din Vâlcea, Argeș, Dolj, București, arhivele a zeci de primării, lucrările unor mari istorici ca: Dimitrie Cantemir, C. Cantacuzino, V. A. Urechia, N. Iorga, C. Giurescu, Octav-George Lecca ș.a., monografiile comunelor Pârâieni, Livezi, Grădiștea, Zătreni, Polovragi, Baia de Fier, Tetoiu, Lădești, Stroiești ș.a., pentru tema pusă în discuție, am notat ceea ce cred că ineresează

CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509

urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
de el, care i-au adus biruință. Acest lucru îl afirmă Sfântul Grigorie de Nazianz (329-390): Crucea s-a dovedit purtătoare de biruință a lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
revărsându-și peste posteritate imperiala-i ecumenicitate: Strălucirea universală a Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss, în Macedonia. Acestuia i se cuvine lauda, și anume că și-a dat seama de

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
și Asia, și preceda orașul care se număra printre cele mai mari capitale ale lumii. (Histoire des peuples Balkanique, Paris; /și în ed. greacă, Istoria popoarelor balcanice, Atena, 1995, p. 25). În același spirit elogios se adaugă și lordul britanic, istoricul Steven Runciman: Pentru a se întregi preschimarea imperiului, mai era nevoie de ceva. Acest lucru a însemnat întemeierea Constantinopolului..., capitală superioară Romei, fiindcă aceasta va fi încă de la început un oraș creștin. Alegerea așezării arăta multă inteligență. (Byzantine Civilization, Cambridge

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
păzitor al împărăției și dătător al tuturor bunătăților. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea 1, cap. 12, în PSB, vol. 14. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1991, p. 19-20; 69) Referințele oferite de cronicarii și marii istorici creștini ai acelei vremi Socrate, Sozomen, Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută să-i redăm Împăratului portretul său cât mai fidel: Împăratul era înalt ca statură, cu gât puternic, umeri lați și trup atletic, ceea ce îl făcea impunător, grav și majestuos

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
o mare lucrare legislativă. Punea preț pe valoarea cercetărilor, a științelor, a artelor și , mai cu seamă a literaturii. Era foarte învățat și foarte cultivat spiritual, apropiat mult de desăvârșirea umană. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin, op. cit., IV, 54) Istoricul Sozomen mărturisește că Împăratul Constantin cel Mare a fost: primul și cel mai important dintre împărați pentru Biserică. Iosif Vrienios, continuă portretul suveranului spunând că: împăratul Constantin cel Mare a fost primul împărat creștin. Constantin Manassis adaugă că Marele Constantin

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
în curajul pe care-l avea în război și izbândă, mare în fața barbarilor, neînvins în războaiele civile, statornic și neclintit în credința sa. (Sf. Teofan, Cronică, în P.G. 108, p. 96). Mult mai târziu, în vremurile noastre mai recente, alți istorici precum Philip Schaff ni-l schițează și el pe Marele Împărat creștin Constantin, astfel: Caracterul lui moral nu a fost fără însușiri nobile, printre ele aflându-se o curăție rară a trupului pentru acea vreme, o cumpătare și o bunătate

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
natură: socială, politică, atee, ocultă ori religioasă, care sunt purtătorii gândirii sterpe și impostorii cuvântului, ai Logosului, ai Adevărului, ai lui Dumnezeu, nici măcar nu merită să-i băgăm în seamă. de aceea mă voi opri doar la observația pertinentă a istoricului francez Louis-Gaston Boissier, în grandioasa sa lucrare, Sfârșitul păgânismului: Din nefericire, atunci când ne ocupăm de marii bărbați, care au jucat un rol important în istorie, și încercăm să le cercetăm viața și activitatea, rareori suntem satisfăcuți de explicațiile firești. Faptul

CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955

Mihai Viteazul”, prezenți fiind dascăli de română din toată țara, umplând imensa încăpere până la refuz. Se perindaseră prin fața noastră, adresându-ni-se, strălucite personalități bucureștene, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Dimitrie Micu și, în cele din urmă, Alexandru Piru, un reputat istoric literar, specializat în literatură veche și premodernă. De momentul prezenței lui Piru îmi aduc mai bine aminte. Alesese să vorbească despre un caz controversat, cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, redactor cândva al revistei „Contemporanul”, care se angajase cu Titu Maiorescu

ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411

cazuri doar epigoni, în ordinea culturii, a marii generații interbelice - ar trebui să fie mai pușin interesați de distrugerea „inamicului” de idei și să dea măsura adevărată a propriei capacități creatoare. Întorcându-ne pe tărâmul cercetării științifice, repetăm că, pentru istoricii culturii românești interbelice, acest text al lui Mircea Vulcănescu rămâne un reper de neocolit. Ceea ce am scris în aceste rânduri îl reprezintă pe Mircea Vulcănescu „al meu”, adică acele aspecte din lucrările sale care m-au ajutat în propria orientare

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304

frumusețea ideilor înțelepte, coboară, și se mulțumesc să pună stăpânire pe lăturile vieții și să inventeze o realitate respingătoare. Aceste lucrări sunt un pericol pentru tineret, și nu numai. Problema, și de aceea există o neînțelegere cu scriitorii și cu istoricii literari, nu este de a căuta o alternativă specifică în domeniul literaturii. Tema literaturii reprezintă o problematică. Ceea ce reproșez eu păzitorilor literaturii contemporane este faptul că încarnează un mediu autoreferențial, foarte narcisic, și se prevalează de la un statut imperisabil. Or

COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749

simțeam în fața unei uzine (...) Dar pe dumneata nu te interesează lucrurile astea, și-a întrerupt pledoaria Iorga. D-ta ești metafizician!” Da, cel care vorbea mult și repede era Nicolae Iorga, omul dotat cu o memorie extraordinară, cel mai mare istoric și savant al României din toate timpurile! Și Blaga era într-adevăr metafizicianul, copilul a cărui muțenie s-a manifestat până la patru ani și căreia îi datora, după spusele sale, prematura tendință de interiorizare, de concentrare în sine. Povestea, tot

TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
bizantine cât și ale școlilor de tradiție bizantină, însemnate sau mai puțin însemnate. Cercetare care l-a dus și la deslușirea mesajului politic al regelui celor două Sicilii Roger al II-lea în mozaicurile de la Cefalù, mesaj surprins deja de istoricii politici, precum și a mesajului politic încifrat al Cavalcadei lui Constantin cel Mare zugrăvită în modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
precum și a mesajului politic încifrat al Cavalcadei lui Constantin cel Mare zugrăvită în modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de artă austriac Alois Riegel, publicată în 1901: „o entitate abstractă și nevăzută care este baza și punctul de plecare al oricărei arhitecturi, pereții fiind doar cochilia, învelișul acestui spațiu”, talentul constructorului fiind însă cel care determină calitatea spațiului interior

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
apere ce? Prosperitatea materială și dezvoltarea spirituală? Nu. Să-și apere sărăcia și nevoile și neamul. Așadar: o mentalitate fatalistă ce nu i-a împins pe românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
înregistrată nicăieri de istoriografia maghiară. N-am prea făcut caz nici noi de ea. O reeditez acum în funcție de noua recidivă și la un nou nivel. Nu cu iluzia că acum ar fi mai convingătoare, ci pentru propria-mi conștiință de istoric, implicat în temă... pentru informarea propriului popor. Citind-o, te convingi ușor că ea rămâne fără adresă”(subl.SI). Imensa tristețe a unei lumi apuse profund iubitoare de țară și profund preocupată de soarta ei! După 46 de ani de

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
pe care, în afară de cercetările întreprinse, a străbătut-o cu bicicleta 10 ani în timpul concediilor locuind doar la țăranii de pe acele meleaguri, din Hunedoara în Munții Apuseni și până în Maramureș. A hotărât să stea în București numai pentru că documentarea necesară unui istoric era mai lesne de obținut decât în provincie, dar nu s-a simțit om de-al locului. - Amintiți-ne vă rog ce cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? - Cărți a scris doar după ce a ieșit la

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
ansamblului monument istoric „Mănăstirea Agapia”, jud. Neamț, în vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim și Sorin Iftimi (coord.), Monumentul - tradiție și viitor, Ed. Doxologia, Iași, 2011. din vol.: Azi... pentru mâine-Convorbiri, autor Emilia Țuțuianu Referință Bibliografică: Emilia Țuțuianu: Profesorul Sorin Ullea, istoric al artei medievale moldovenești (II) / Emilia Țuțuianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Țuțuianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203

american la Chișinău punctează zece puncte, menționând: „A nu reacționa la declarațiile ambasadorului Statelor Unite în Republica Moldova este, din perspectivă românească, o ipocrizie. Un parteneriat strategic nu se clădește pe șușoteli, tăceri insidioase și înghițit de broaște (geo)politice”. În opinia istoricului român M. Diaconescu consecințele acestei declarații a ambasadorului SUA sunt apocaliptice pentru așchia de țară pe nume Basarabia: „Este îngropat proiectul Unirii Basarabiei cu România, deoarece aceste declarații vor fi percepute ca decizie fermă a SUA împotriva Unirii Republicii Moldova cu

DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]