26,665 matches
-
un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam în alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori (aprox. 150), puțini critici și istorici literari din interior au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli": Dan C. Mihăilescu, Nicolae Florescu sau Mircea Popa) să critice dicționarul. Atît cît a fost, receptarea ne poate da însă o imagine concludentă despre meritele și neajunsurile acestor prime
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
în 1974 o ediție critică a acestei corespondențe, formulând ipoteza situării sale în prima jumătate a secolului XII, în Île-de-France. În lucrarea să apărută în 1999, The Lost Love Letters of Heloise and Abelard. Perceptions of Dialogue în Twelfth-Century France, istoricul australian Constant Mews avansa ademenitoarea idee a identificării celor ,doi amanți" cu un cuplu-simbol al Evului Mediu, Héloďse și Abélard. Deși până în prezent specialiștii medieviști nu s-au pus de acord în totalitate asupra acestei identificări, nici un argument hotărâtor nu
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
și structural, prin afirmarea specificului poeziei sale, și celălalt, la nivelul noutății pe care o propune Goga în istoria posteminesciană a poeziei românești. Pentru primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
lui Gabriel Liiceanu se încarcă de o căldură nevăzută și se citește cu plăcerea intelectuală a descoperii unui drum ,subversiv" față de lucruri ce par definitiv stabilite de mari gînditori. Detașarea mimată a unui observator privilegiat, exterioritatea antropologului, privirea integratoare a istoricului versat, imparțialitatea logicianului, suplețea argumentativă a filozofului - acestea sînt ingredientele care alcătuiesc căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului, mă opresc, preț de două paragrafe, asupra capitolului despre joc, cel mai ușor
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
de a semnala și de a analiza aceste variațiuni tematice și stilistice. Elementele satirice și critice dau combinații foarte diferite în Icoane de lemn, Poarta neagră și în restul operei publicistice. O secvență a cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului arghezian, o diagramă internă, acoperind un interval mai mare de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Pentru o nouă secvențialitate a istoriei literaturii române, nu conține, în ciuda pretențiilor, prea multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune: pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism, postmodernism. Criticul și teoreticianul sunt bruiați de istoricul literar. Dacă la un moment dat, teoreticianul vorbea, din punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în conceptul de modernism
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
punct de vedere conceptual, de un singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în conceptul de modernism românesc. Recapitularea modernității, care ar fi trebuit să se intituleze mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Nicolae Mecu, autorul excelenței ediții critice a romanelor lui G. Călinescu, vine cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El este un istoric literar, care, dintr-o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
de tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui Nicolae Mecu este, spuneam, relația clasicism-romantism, altfel, bine știută. Aplecându-se atent asupra paginilor lui Daniil Scavinschi, istoricul literar bagă de seamă că neoclasicul de la 1825 ,face un salt în noua sensibilitate abia întrezărită la orizontul culturii romanești și vorbește de o romanticească priveală, situându-se astfel printre primii autori români care foloseau termenul de Ťromanticť". ,Daniil cel
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
cronicar de ediție și de comentator al unor studii de istorie literară. El scrie despre Jurnalul și epistolarul lui Titu Maiorescu, despre corespondența lui Duiliu Zamfirescu și despre poezia și articolele exegetice ale lui Ion Pillat. Cronici substanțiale consacră unor istorici literari contemporani, precum Paul Cornea, Mircea Anghelescu, George Gană, Ioan Adam. Nu e absent nici editorul de documente literare. El publică acum o scrisoare inedită a lui Al. O. Teodoreanu adresată lui G. Călinescu, la împlinirea vârstei de 60 de
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
Alexandru - să traverseze un râu în maniera macedoneanului: pe o plută făcută din paie și dintr-o prelată veche. Ghiciți care e rezultatul), suspens (naratorul este atacat de bandiți în Afganistan, încă în plin război), explicații elaborate și citate din istorici, chiar și legende sau balade locale, deci acuratețe, plus o diversitate etnic-culturală cum cu greu veți vedea în alt film. Nu e de mirare, traseul lui Alexandru poartă echipa de filmare și gazda prin șaisprezece țări. Mai mult, acest documentar
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Fără ei, cu greu s-ar mai fi putut vorbi astăzi despre literatura română. Însă, dacă adeziunea lor nu a fost una din convingere, este clar că a fost vorba de compromisuri morale mai mici sau mai mari. Este treaba istoricilor să numere victimele celor două totalitarisme ale secolului XX și să stabilească matematic care dintre ele a fost mai sinistru, dar, într-o logică strict morală, dacă opțiunea lui Mircea Eliade aș putea-o înțelege (uimit fiind de conținutul ei
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
române, zestrea unor simboluri aproape nostalgice, care au transformat civilizația vestică într-un reper inconfundabil și aproape incomparabil. Monarhia constituțională a fost legată de la momentul ideii prințului străin de Vest, așa cum constituția de la 1866, de inspirație belgiană, catalogata de mulți istorici și constituționaliști ca fiind una dintre cele mai liberale de la acea vreme din Europa, era o opțiune categorica de a importa norme și proceduri sau ritualuri occidentale. Totodată, forța simbolică a actului fundamental de la 1923 apare ca fiind un fundament
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar fi mărit dimensiunea distrugerilor și a numărului de victime pe continentul european. Actul de la 23 august 1944 a rămas punctul strategic, de cotitură, în raportarea elitelor românești la cel de-al Doilea Război Mondial și asupra modului în care istoricii au ajuns să evalueze parcursul României din perioada 1938-1947. După ultimii ani de domnie dezastruoasă a regelui Carol al II-lea, România a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia că "regele Mihai și România și-au câștigat un loc aparte printre membrii Națiunilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și bolșevizare a României declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale ale monarhului, le-au realizat 27. Regele nu a caracterizat niciodată această acțiune într-o notă politică, partizană, de cucerire a puterii, ba chiar a precizat că niciuna din interpretările date
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un asemenea exemplu, că tendința istoric-politică din acei ani a fost să reconstruiască mitul victimizării românilor în cel de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu Mihai I, mareșalul Antonescu era prezentat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
jucat de rege cu 50 de ani în urmă. Monitorul Oficial al Congresului a publicat în deschiderea să decretul de decorare a monarhului de către președintele Truman. Evenimentul a fost văzut ca având semnificația unei duble recunoașteri de către SUA33. Mai mult, istoricul Ivor Porter 34 a relatat că, în ciuda piedicilor puse de către autoritățile române, recunoașterea meritelor Regelui pentru victoria Aliaților, s-a produs și în mai 1995, prin invitarea acestuia la ceremoniile care au sărbătorit 50 de aniversări de la sfârșitul războiului în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politic englez/ american în câteva dintre cele mai percutante discursuri ale secolului al XIX-lea. Prezumția că un al treilea model cultural - modelul cultural englez - mediază între influență franceză "modelatoare" și cea germană "catalizatoare"5 se sprijină pe cercetările unor istorici precum Valeriu Florin Dobrinescu, Dumitru Vitcu, Constantin Ardeleanu sau Paul Cernovodeanu 6, care au avut în vedere o inventariere arhivistica a interacțiunilor economice și diplomatice dintre cele două culturi. Precum dovedește bibliografia de specialitate, o atenție deosebită a fost îndreptată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
așa-zisul "sfârșit al istoriei" și după disoluția ideologiei la atmosferă "gândirii țări" a secolului al XIX-lea, marcată de tendințe doctrinare clare, precum naționalismul, liberalismul, conservatorismul sau socialismul? Ca să răspundem celor două întrebări, suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al termenului și să decidem care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să ne intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Îmi închipui că așa o ardeau românii în perioada pe care noi am numit-o ulterior decadenta. Ordine și disciplină într-un univers care se macină și se prăbușește în sine însuși. Overall, m-am îndrăgostit de orașul asta. Dacă istoricii de mâine vor numi secolul XXI “perioadă euro-centrismului decadent”, prefer să-mi beau ceaiul într-un loc unde decadenta face măcar zgomot. Pentru un extremist de centru în devenire, refuzul periferiei și-ar găsi aici un deznodământ fericit. Nicăieri nu
The new Babylon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83031_a_84356]
-
revista “Maxim”, a fost, probabil, cel mai cunoscut. Vrem să aflăm unde trebuie trasata granița între morală publică și cenzură audiovizuală. Mai multe detalii aici. Irinel Columbeanu, după câteva amânări, a refuzat să participe. Și tot la categoria “vești bune”, istoricul Neagu Djuvara a confirmat prezența pentru ediția de săptămâna viitoare, intitulată și dedicată Centrului de Istorie a Românilor înființat cu sprijinul lui Gigi Becali. Celălalt invitat este istoricul Alex Mihai Stoenescu, coordonatorul Centrului. Dragoș, offtopic puțin: felicitări, m-am uitat
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]