10 matches
-
intelectualilor progresiști ai timpului care în frunte cu Ioan Heliade Rădulescu se străduiau să răspundă pe această cale necesităților epocii. Tipărește de timpuriu, în 1825, prima sa carte „Abecedar greco-român cu frumoase dialoguri, rugăciuni, legi moralicești, idei fizicești, geograficești și istoricești” (scoasă împreună cu Gheorghe Librier), apariție care a fost bine primită 34. Câțiva ani mai târziu (1828) tipărește un abecedar35cu litere chirilice, deosebit de tot ce se tipărise până atunci, precum și lucrarea „Cele dintâi cunoscințe pentru trebuința copiilor care încep a citi
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
pentru naționalizarea Bisericii, pe vremea aceea întunecată, când cea mai grea a lor trudă era să dovedească și să convingă pe greci și pe sârbi că nu este păcat a se cânta liturghia românește! Luminarea poporului întru cele bisericești și istoricești era pentru ei o țintă secundară, căci principala țintă era "să avem și noi scriptura noastră cea românească" și nu numai pentru "țara" (înțelege provincia) în care trăiau scriitorii, ci pentru întreg neamul nostru. Aceste trei vorbe "întreg neamul nostru
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
activat în cadrul Direcției Monumentelor Istorice și la Institutul „G. Oprescu” al Academiei Române. Este autorul unor importante lucrări științifice de artă și istorie românească. Ca un semn prevestitor, - născută Cristache - s-a născut la 10.12.1932, în satul de răsunet istoricesc, Valea Voievozilor, situat în apropierea fostei capitale a Țării Românești, Târgoviște. Dragostea și setea de cunoaștere pentru creștinătate, credință și istorie i-au fost insuflate de părinți, tatăl său fiind preot, iar mama învățătoare. Persoana care a influențat-o cel
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
filosoficesc”, chemându-i ca profesori (și directori) pe Aaron Florian și pe I. Heliade-Rădulescu. El însuși alcătuiește un manual de etică, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826). Tot din rațiuni didactice traduce din grecește o lucrare a lui Neofit Vamva, Elementuri de filosofie morală (1827). Fondează, la București, Societatea Literară (1827), unde împreună cu Heliade a inițiat multe din înfăptuirile culturale din epocă (învățământ, presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Popp, București, 1964; ed. îngr. G. Pienescu, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1977; Scrieri, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, București, 1990. Traduceri: Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote, Buda, 1826; Neofit Vamva, Elementuri de filosofie morală, București, 1827. Repere bibliografice: Pompiliu Eliade, Histoire de l’esprit public en Roumanie au dix-neuvième siècle, ed. 2, Paris, 1905, 172-219, 360-368; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 87-100; Iorga, Oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
împărtăși cît să poate pă cititorii noștri din m. monarhie cu sporiul ce îl fac românii în cele două provincii vecine, în toate ramurile literaturii, și iarăși pentru dînșii a scoate la vedere și pă ceriul românesc feliurimi de șene istoricești și naturale din clasica noastră Transilvanie; care probleme credem că nu ni le va socoti nimenea ușoare. Pentru aceasta, cel dintîi și mai ferbinte a noastră cerere cătră toți literații noștri va fi ca pă lîngă corespondenții ce-i vom
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din această per-spectivă, alegoria cărții-călătorie: cronicarul, în ipostaza sa de homo viator, deplasându-se în timp și inițiindu-l pe cititor 71 pe drumul lecturii, într-un demers moderat, realizat cu discernământ și măsură, astfel încât "celea ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu fie depășite. În relație cu locul comun al credinței fie ea în spațiul hotărnicit al istoriei, în Dumnezeu sau în puterea scrisului cartea-candelă propune un alt topos, sacru, al luminii străjuind gândul învățăturii 73 și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
crede în Hristos așa cum apare El în Biblie înseamnă a crede în divinitatea Lui. Investigația istorică, afirmă Kähler, nu poate înfățișa adevărul despre Iisus. Adevăratul Iisus este revelat în kerygma, în propovăduirea Bisericii 129. Distincția operată de el între historisch (istoricesc) și geschichtlich (istoric), preluată și de părintele Stăniloae în "istoricitatea", respectiv "experiența istorică" a Învierii lui Iisus, îi va servi mai târziu lui Rudolf Bultmann la pentru a separa istoria (Historie), narațiunea istorică, înțeleasă ca studiu științific al faptelor obiective
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lucrare a lui Samuil Micu despre „învățătura politicească”. Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. De asemenea, Petre Ispirescu le-a cunoscut și folosit. Și mai interesante sunt ecourile asupra repertoriului și modalităților de portretizare în frescele bisericești. Ediții: Pilde filosofești, Târgoviște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
de tot ce ține de cunoașterea umană. Chiar în revoluționarul an 1848 s-a tipărit la București, în tipografia lui Josef Kopainig, un abecedar "ku cele mai frumoase dialoguri, rugăciuni, legi moralicești", dar așezate laolaltă cu "idei fisicești, geograficești și istoricești", culese "din mai multe kărți pentru învățătura kopiilor". Primele cărți mici, de buzunar, au fost cărțile de rugăciune. În călătoriile lor pline de imprevizibil, de obstacole, de necazuri, în vremurile în care sosirea nopții dubla primejdiile, oamenii le citeau înainte de
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]