533 matches
-
clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
interior. Ne oferă o reconstrucție sensibilă, deci un documentar sui generis. Dacă există cronici evenimențiale, de ce n-am admite, în paralel, și cu o egală îndreptățire, cronicile limbajului subiectiv, vizînd moralitățile sub un unghi personal, contribuții și ele la restituirea istoricității? Cu mai multă îndrăzneală decît, bunăoară, Marin Sorescu și cu un dramatism de o altă factură decît cel al lui Mircea Dinescu, autorul Telejurnalului de la Cluj ia mulajul datelor vieții politice și civile la intersecția lor cu conștiința stupefiată sau
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
a epocii, cînd roșii spun „înainte”, iar conservatorii, „înapoi”, cupeul hîrbuit, calul costeliv și birjarul adormit reprezintă semnalele avertizoare ale imobilității, ale stopării unui proces istoric a cărui țintă este progresul. Există în Prințul Ghica numeroase disocieri interesante care privesc istoricitatea unor forme ale socialului, politicului sau economicului, notații care amintesc de intervențiile lui Ibrăileanu din Spiritul critic în cultura românească; există, apoi, un „roman de dragoste” (Gradowicz - Ana Théodory) în care se satisface apetitul prozatoarei pentru analiza psiholigică, teoretizată altădată
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
a fi perfect valabile estetic. Să regasești contactul cu muzicile uitate și să apropii de simțirea ascultătorului de azi opere concepute în cu totul alt spirit este problema principală a interpretării acestui gen de repertoriu. Teoriile moderne propun fie ideea istoricității stricte ( instrumente vechi, respectarea minuțioasa a rigorilor scriiturii etc.) fie lectură sensibilă în parametrii de gandire sonoră a epocii dar liberă de constrângeri. Este calea aleasă de Horia Andreescu pentru a parcurge periplul de circa trei secole printre lucrări ilustrative
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
transmite un semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-odată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al culpei
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Consecința acestei stări de lucruri este cât se poate de bizară: unul din poeții care a contribuit decisiv la "diferențierea" (în sens lovinescian) a liricii noastre interbelice este, în mod paradoxal, captivul unui canon mitofil și arhaizant, care se refuză istoricității. Văzută ca expresie a unui lirism aseptic, poezia lui Blaga inspiră astăzi respect, dar nu entuziasmează, dovadă chiar reticența optzeciștilor în a-l asuma pe poet drept precursor. Firește, e puțin probabil (și nici nu e de dorit) ca Blaga
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Aici, metafora, ca În atâtea zeci de exemple, are suficienți indici contextuali, Însă ea rămâne nucleul enunțului formulat - alăturarea prin suferință, asumarea acestuia, deci luare În posesie a ei, În sensul unei contopiri conștiente cu arta. Numai Încape Îndoială că istoricitatea de pe Columna de la Roma rămâne vie, datorită artei basoreliefului care a Încremenit-o În veacuri. Ar fi prea mult, desigur, speculativ, să vedem În acest formidabil poem, imaginea artistului absorbit de Arta altcuiva. Dar subiectul ei Îl vizează pe poetul
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
transmite un semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european sugerînd chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
politicului, unde binele și răul se suprapun în dorințele fantasmagorice ale excesului și perversiunii. Orașul nu mai este o entitate geografică bine delimitata, un punct concret în spațiul asiatic, ci devine un eveniment stratificat în timp, traversat de propria-i istoricitate și de propriul său ritm intern. Descriind "cel mai indian dintre toate orașele indiene", Rushdie/ Moraes suprapune evoluția unei Indii hinduiste și islamice peste cea creștină și mozaica ("India islamică zace că un palimpsest peste fața Mamei India" - p. 299
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
din ăntăile dezbateri la care am participat, cu secret entuziasm, era aceea legată de istoria literară: ca domeniu al celui mai strict determinism, o respingeam an numele unei critici literare cât mai libere de ideologie și ăntemeiată pe valori. Negarea istoricității nu era atunci posibilă decât prin crearea unui alibi puternic și anume autonomia esteticului. Aparent, cel putin o vreme, generația noastră a combătut doar formă primitivă a istoricismului, botezata oarecum impropriu sociologism vulgar, și tot acel exces documentarist provenit din
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
sau la greu,/ Căci fierbinte dragoste de țară/ Mi-a turnat în piept partidul meu!� (...)" Înspăimântătoarea priveliște a literaturii nu ne mai înspăimânta. Ana Selejan a transformat-o într-un obiect de studiu, i-a revelat - prin punerea în râma - istoricitatea. O femeie frumoasă și delicată, care își petrece timpul în biblioteca, se numără printre groparii comunismului. Ea nu se lansează în diatribe vehemențe împotriva realismului socialist, nu cere pedepsirea promotorilor lui. Trece doar în revistă, cu detașare, produsele literare ale
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
zonele cu grila socială laxa: acolo unde te poti strecura printre găurile ierarhiei, unde parvenitismul e un substitut pentru meritocrație. Orgoliul e heraldic; vanitatea nu; primul e aristocratic, a doua - populară, chiar plebee. Ambele se găsesc în relații proprii cu istoricitatea: orgoliul pornește din interiorizarea istoriei, vanitatea - din exhibarea ei în propagandă." Translînd raportul în plan colectiv, universitarul clujean își spune, à bon entendeur, părerea că substanțiale sînt popoarele orgolioase, nu cele vanitoase care-și strigă trecutul în gura mare la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
asupra acesteia cu devotament de benedictin, conștient (corespondenț a sa o atestă) că participă la o operă de salvare a memoriei. Cum se poate deja observa din titlurile citate, Radu Brateș pornește, atunci când abordează fenomenul cultural al urbei sale, de la istoricitatea lui. Blajul nu poate fi, evident, înțeles, în 1931, fără un recurs la tradiție. Intuiția, sau poate tocmai programele de studii în vigoare în școlile orașului, îl trimit, la începutul excursului, la o personalitate care face legătura între Școala Ardeleană
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
la Gauguin și apoi Picasso, dovedind o întinsă cultură plastică a viitorului autor de „grafomanii”, iar ideea realismului este discutată în proiecția a două cicluri de civilizație, prin intermediul sculpturii grecești comparate cu aceea egipteană, doar pentru a sugera complexitatea și istoricitatea fenomenului. Ca și studiul din 1937 despre „destinul gândirii științifice”, comentat de M.Finkenthal, incursiunile tânărului critic impresionează nu numai prin informația din domeniu, ci și prin ușurința cu care se mișcă în sfera ideilor. Pentru aceste motive nu cred
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
trad. mea - P.V.) În același timp, Adorno surprinde întregul caracter problematic al modernității: „Conceptul de modernitate, deși calitativ, suferă de abstractitate. El este privativ, mai mult negația a ceea ce acum nu mai trebuie să existe, decât o formulă pozitivă”. Invocând istoricitatea radicală a artei, Adorno subliniază că istoria este imanentă operelor de artă, nu „un destin exterior”. Acest element imanent, momentul istoric încorporat unei opere este ceea ce Adorno numește „nucleul temporal” (Zeitkern) al artei 1. Filosoful citează cuvintele lui Rimbaud: „Il
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
uneori Omul cu mârțoaga sau Capul de rățoi. Văzute însă în efervescența anilor dintre războaie, de altfel foarte asemănătoare celei din tulburile noastre vremuri, Generația de sacrificiu, Ce știa satul, Nodul gordian își pierd aerul desuet în favoarea unui soi de istoricitate dintre cele mai interesante. Cu excepția comediei "în trei acte și șase tablouri" Norocul, prea lungă pentru cât de previzibil îi e finalul, moralizatoare până la plictiseală și cu personaje-marionete fără consistență, celelalte piese, cu precădere cele într-un act, au calități
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
morala noastră, ci pentru psihicul pe care îl încorporăm diferențiat, dar care poate să se modeleze în consens, de la gândirea pozitivă, până la fapta plăcută lui Dumnezeu. Ca orice este viețuitor pe lumea aceasta, și religia are grade și nivele de istoricitate determinate. Fără enoriași și slujitori cu înalte studii, dar mai ales fără oameni cu har, cu chemare sau vocație creștină, nimic din ce este viețuitor nu poate dăinui dincolo de o biografie efemeră. Dar dacă harul se arată ca o revelație
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam... este el însuși o unitate care trăiește de-sine-stătător prin armonia funcțiunilor sale", negînd, prin aceasta, neștiințific, istoricitatea fenomenului. Pentru că un suflet românesc egal cu sine de la începuturile constituirii pînă tîrziu în evoluția istoriei era, negreșit, un punct de vedere eronat, dezvăluit ca atare, de P.P. Negulescu (coleg de generație cu Rădulescu-Motru), în cartea sa din 1935 Geneza
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei și... recuperarea laturii obiective a romanului), neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un act aflat încă în desfășurare (exemplul dat este volumul Modern, modernism, modernitate al lui Adrian Marino). Urmează o secțiune în care autorul analizează cîteva efecte nefaste ale acestei ambiguități care plutește în jurul conceptului de �modernism". �Victimele
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
încîntă pe plan de cultură și care, în definitiv, nu ne supără nici în perspectiva bisericii. Dimensiunea noastră păgînă a fost tolerată de biserică și chiar asimilată într-un sens. Creștinismul a avut prin aceasta un conținut mai viu, o istoricitate mai adevărată". După ce e menționat și Nae Ionescu, a cărui gîndire, deși de inspirație ortodoxă, ar regăsi, grație tocmai elementului teologic, "spiritul", acea ruptură fecundă dintre om și lume, "care singură a dat pînă acum o filosofie mare în Apus
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și sociologici, mistico-religioși, lingvistic hermeneutici. E o observație perfect îndreptățită pentru cine cunoaște (ca mine) realitatea fenomenului. Și nu pot decît
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din anii '90. Și acest text a fost victima confuziei regretabile dintre memorialistică și document. Este clar că nu poți da drept certă o afirmație diaristică - eventual
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
regăsească pe sine, delimitat în timp, așa cum păpușile rusești se regăsesc delimitate în spațiu. Deși cronologia constituie un criteriu în funcție de care se operează selecția, adevăratul criteriu nu este nici cuantificabil și nici unul exterior. Artista nu pare interesată aproape deloc de istoricitatea lucrărilor sale, de ritmica unei opere construite în jurul unor nuclee validate și, mai apoi, abandonate, ci de coerența lăuntrică a creației și de acea componentă a viziunii plastice care se exprimă printr-o anumită continuitate a tonusului și printr-o
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol special - al V-lea - este consacrat, de aceea, rolului istoric al cametei și interzicerea ei de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit, în Evul
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]