145,869 matches
-
Acasa > Cultural > Vizual > DOREL SCHOR - PORTRETELE PICTORULUI LIVIU LĂZĂRESCU Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Portretul în pictură, deși are o istorie lungă și glorioasă, este un gen pe care nu toți artiștii sunt dispuși să-l abordeze. El limitează posibilitățile creative ale autorului pentru că trebuie să păstreze asemănarea cu subiectul real. Din păcate și din acest motiv, mulți artiști plastici îl
PORTRETELE PICTORULUI LIVIU LĂZĂRESCU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_portretele_picto_dorel_schor_1372603556.html [Corola-blog/BlogPost/363938_a_365267]
-
să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți s-
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
pe nimeni... Era o sâmbătă ploioasă. Mai întâi cu soare. Un soare cu dinți! Era rece și vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari spre înalturile de-acum și de altădată... Lumea din portul telavivian fremăta multicoloră și-și căuta rosturi de odihnă și deconectare. Bună dispoziție, oameni ceva mai zgribuliți, goană după clipa cea mai frumoasă ce poate
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
mai la-ndemână. Venisem acolo și eu, ca să mă sărbătoresc, vizitând ceea ce se numește „Salon d’Automne International”. L-am scris special în limba lui de origine, din respect pentru vechimea sa de... 111 ani! Cât și pentru excelenta sa istorie, pentru marea sa contibuție la progresul spiritual al lumii. Au expus, în acest cadru, inițiat și menținut anual pe Champs Elisee, la Paris, artiști precum Renoir, Rodin, Cezanne, Brâncuși, Kandinsky, Marcel Duchamp, Le Corbusier, Leger, Matisse, Vasarely, ca și artiști
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
căzând în afară, insignifiante lucruri cu valoare de simbol (ce nu-mi sunt încă destul de clare) dar, important e că, în ansamblu, Turnul multinațional, merge, înaintează, e dus de oameni, de pașii lor semnificativi. Incotro, Doamne Dumnezeule? Incotro?!... Din adâncurile istoriei, „Turnul lui Elron” vine, ba nu, se duce, și toți suntem purtătorii lui, deși Puterea Divină ne-a împleticit limbile. Iată, zice marele pictor, totuși comunicăm. Inaintăm, doamne, toți, împreună. Și buni și răi! Sunt încă multe înțelesuri, dacă privim
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > BACOVIA REDIVIVUS Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1239 din 23 mai 2014 Toate Articolele Autorului E timpul fraților mă dor toți nervii la televizor istoria contemporană vai pe sus e luată de tramvai Doar îngerii mai merg pe jos și calcă tot ce nu-i frumos se scoală muncitoru-n pripă neveste-i arde o aripă Și-n fund soldatul la cazarmă se pregătește s-o
BACOVIA REDIVIVUS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1400795422.html [Corola-blog/BlogPost/346946_a_348275]
-
pentru Cultură Vâlcea. Au participat numeroase personalități din Vâlcea, Pitești, Târgu Jiu și București. Cartea ,,Pârâienii Valahiei” apărută la Editura Paralela 45 din Pitești, 2014, sub sem- nătura autorilor: Badea Constanța, Badea Petronela și Pârâianu Mihai, este un manual de istorie, bine documentat, care, în cele 336 de pagini, „dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Pârâieni de pe Valea Oltețului, sat unde își aveau conacele boierii Pârâieni. Primul document în care se vorbește de Părăiani, este Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr la 18 ianuarie, 1480, în București; document ce se găsește în lucrarea Documente privind Istoria României, Țara Românească, sec.XIII - XIV, paginile 273 - 276. Referindu-mă la poeți, prozatori, dramaturgi, din neamul Pârăienilor, pot aminti pe Ale- xandru A. Macedonski, Emanuel C. Părăianu, George Gh. Topârceanu, Bogdan N. Amaru și Alexandru A. Mitru. Din noianul
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
ani. 2) Emanuel Părăianu s-a născut la 11 martie 1860 în comuna Izvoarele, județul Gorj. Era descendent dintr-o altă mare familie boierească a Pârăienilor. Tatăl: Constantin Părăianu; ma- ma, Constanța, se trăgea din alte două familii încărcate de istorie. Era fiica lui Constantin Fru- mușanu și Ecaterina Otetelișanu. A urmat liceul la Craiova, după care, la insistențele tatălui, a absolvit o școală militară din Iași. A activat ca ofițer timp de 25 de ani, până în 1910, când, din motive
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Clubuilor Lions din România le doresc „Sărbători Fericite!” „Crăciun de Poveste!” și „Un An Nou Prosper!” Îți mulțumesc mult pentru acest interviu, și aștept detalii despre viitorul proiect! Sărbători fericite, și succes în tot! -------------------------------- A consemnat: Cristina OPREA dr. în istorie și arte vizuale Craiova, sfâșit de decembrie 2015 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - INTERVIU CU PIANISTUL DE EXCEPȚIE - MIHAI DIACONESCU / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1859, Anul VI, 02 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Oprea
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1454423589.html [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
coș destinele unor oameni. E hăul stilistic și intelectual care poate oferi, prin contrast, încă o perspectivă asupra lumii descrise de Marin Preda. Aș vedea acest exercițiu, de pildă, în timpul unui seminar de la Facultatea de Litere sau de la cea de Istorie. El poate fi făcut de oameni care și-au dezvoltat aparatul critic, au informațiile necesare de context și și-au creat deja reperele morale. Să-l văd însă între subiectele la Olimpiada de Limba Română mi se pare un nou
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
subiectul copiilor, ca și când am fi fost premianți, și le punem și notă. Sunt olimpici, să se descurce! Dar suntem siguri că aceasta este felul în care vrem să îi punem în contact cu unul dintre cele mai toxice capitole din istoria României? Inspectorii școlari l-au numit un exercițiu de creativitate. În acest subiect, ca și în multe altele, este nevoie însă de luciditate.
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
mai fost înzestrat cu harul scrisului și, totodată a mai fost înzestrat cu iscusința de a aduna în jurul lui oameni cu același har. Astfel, prin „slovă creștină”, într-un „glas comun”, vor rămâne spre moștenire „copiilor creștini”, numeroase file din istoria neamului și a literaturii române. IOANA STUPARU 19 septembrie 2012, București Referință Bibliografică: G duri semănate, de Ioana STUPARU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 628, Anul II, 19 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
de-a doua ediție a Festivalului “Bucureștii lui Caragiale” va avea loc în capitală pană la data de 15 septembrie. Ca și anul trecut, în fiecare zi, în Centrul vechi (intersecția str. Franceză cu strada Poștei, în spatele Muzeului Național de Istorie a României), în Parcul Lumea Copiilor și la restaurantul La Conu’ Iancu de la Hala Traian vor avea loc spectacole de teatru de comedie, clasic și modern, teatru de revistă, music-hall și stand-up comedy, precum și de varietăți muzicale de toate genurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucurestii-lui-caragiale/ [Corola-blog/BlogPost/93091_a_94383]
-
spațiile publice, politicienii se înjură reciproc și aruncă vina de la unul la altul, că, doar-doar va trece timpul mai repede și va sosi primăvara, pentru a topi zăpada, iar ei să scape basma curată, ca întotdeauna. Așa e la români! Istoria se repetă! Interviul realizat de Cristian Bucur (Montreal - Canada) cu domnul Crin Antonescu, va suscita interesul multor cititori de pretutindeni. Aflat în apropierea alegerilor și fiind candidat la prezidențiale, Crin Antonescu este foarte generos cu răspunsurile la întrebările pe care
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din aceeași serie tipologica - au fost elaborate de asemenea în sudul luxuriant al Statelor Unite. Pentru istoria literară, o asemenea expansiune strălucită nu e decât un certificat de performanță în plus. Aureliu Goci Publicată în revista “Bucureștiul literar și artistic” Anul V nr 11( 50 ) noiembrie 2015 Referință Bibliografica: Virgil Ciucă - Tradiția poeziei patriotice reactivate pe pamant
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul „Domnul” mai adăugăm și cuvântul „Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, așa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale. Deci dacă Stăpânul a toate a înviat, înseamnă că a murit. Ca Dumnezeu să învie parcă te poți aștepta câtă vreme El poate face
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
expresii din cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la ființă, odată cu împodobirea lui cu chipul divin, Învierea Domnului este cel mai mare dar făcut omului în istoria sa existențială. Ea deschide porțile veșniciei și devine pod între viața pământească și cea a împărăției divine. Una dintre marile vești aduse de Înviere este aceea că deși am căzut de la fața lui Dumnezeu, Părintele ceresc nu ne-a dezmoștenit
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
cuvântului Celui Prea Înalt și amintind de faptul că „prin El toate s-au făcut și nimic din ce s-a făcut, fără El nu s-a făcut”(Ioan 1, 3). Iată-L, așadar, pe Făcătorul a toate acționând în istorie, umblând printre oameni și mai apoi, ca punct culminant al activității Sale pământești, murind și înviind a treia zi, pentru a demonstra că moartea nu este ținta, finalul existenței umane, că moartea nu e atotputernică și definitivă, că poate fi
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Versuri > Istorie > ÎMPĂRATUL CONSTANTIN - CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului „Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat creștin care scoate Biserica din catacombe la lumină
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului „Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat creștin care scoate Biserica din catacombe la lumină și care schimbă ireversibil fața istoriei umanității” (Dimitrios Apostolidis) Marile binecuvântări divine primite direct de la Dumnezeu, schimbă radical soarta celor Aleși, oferindu-le menirea de a se împleti, de a se întrupa în cele mai mari destine ale omenirii, slujind deopotrivă Cerului și Pământului. Așa a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Duhovnici, Mărturisitori, Voievozi, Vlădici, Artiști, Țărani, etc. Purtând responsabilitatea chemării, misiunea Crucii încredințate, apostolatul Jertfei, acești iluștri Aleși au atins vocația hristică a iubirii lui Dumnezeu. Istoria îi așează în Panteonul celor Mari, iar Biserica Mântuitorului în Cetele alese ale Sfinților. Constantin, coboară din cetatea Naissul Moesiei trace (Niss-Macedonia), din vița nobilului general traco-get Constanțiu „o persoană dintre cele mai bune și de o dărnicie fără margini
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
evlavioasa mamă daco-română Elena, care l-a educat să aibe „înțelepciune smerită, să fie atent la virtute și la purtare, slujind Domnului cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1, 498, Index of /PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun al rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]