280 matches
-
condițiile lucrului colectivist și instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei compensații, a unei complementarități sau acceptarea unui adaos aglutinant? Mai mult decît probabil, se eluda că înaintașul devenise istoriograf (filmograf) abținîndu-se din motive politice de la critica la zi, dar revendicîndu-se de la eminenta sa formație în materie, nu tocmai agreată și cu atît mai puțin cultivată în context. O prăpastie (din nou: nu știm dacă văzută și recunoscută) separa ștafeta
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
context. O prăpastie (din nou: nu știm dacă văzută și recunoscută) separa ștafeta primită de tărîmul pe care B. T. Rîpeanu urma s-o poarte: instituționalizarea în feude de serviciu a compartimentelor filmologice (cronicarii din periodice - pe de o parte, istoriografii subordonați falsei academii - pe de alta), sub paternalismul vitreg al nomenclaturii, cu plafonările suficienței refractare și aroganța "specializării", recte arhivistice, în struna propagandei tutelare și a clanului fiecărui sector. "Colportorii" de mesaj dintre redute, al căror condei se exersase și
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
hârtie. În Dicționar: "Oricât s-ar poticni în revărsări amorfe de alexandrini, și oricât de deficientă ar fi mimica raciniană, N. I. este un scriitor foarte talentat, cu un simț artistic imediat perceptibil în detașarea cu care dramaturgul îl alungă pe istoriograf dintre proiectele sale. Încă de pe când trăia, și în ciuda celebrității, piesele i se jucau în fine de stagiune, pe caniculă, de unde epigrama tot din epocă:" Când noua piesă ți-o anunți,/ Ca-n vremile de-odinioară,/ Când sabie și jaf
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
și o metaforă a investigației nesfârșite la care se înhamă autorul. Ajutat, ce-i drept, de personaje-naratori și documentariști care recuperează viața altor personaje, într-un joc al simetriilor seducătoare, cu ironie scripturală încorporată. Deși simulează completa detașare (obiectivare) a istoriografului sau cronicarului, Mihai Giugariu se arată mereu cooperant cu cititorul, enunțând o seamă de didascalii pentru uzul acestuia din urmă, menite să justifice fie opțiunea pentru anumite proceduri stilistice, fie să anticipeze, când și când, evoluții epice paroxistice, fie să
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
în prizonierat, în pușcărie sau în domicilii forțate. Posibila pierdere în anonimat a destinului său de excepție este resimțită ca o nouă nedreptate și-l revoltă pe fiul intelectual, care se hotărăște să devină un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf al Isarlîkului "turcit". Singura temere a martorului fără voie la atrocitățile Istoriei ce i-a fost hărăzită este să nu moară "nemărturisit". Se revendică din Blaga, îndrumătorul lucrării lui de absolvire a Facultății de Litere și Filozofie și din Cercul
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
mitologia lumii literare, în contul lui Paul Georgescu figurează și o condamnare la moarte în timpul regimului antonescian. Rămîne adeptul gîndirii marxiste, dar este permanent obsedat de "hahalerism", de scîrbavnicul "cameleonism rentabil" și devine tot un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf lucid al Platoneștiului "îndemonit". Judecînd după numărul mare de cărți publicate (toate parabole vătuite autobiografic), teama lui pare să fi fost aceeași: să nu moară "nemărturisit". Dacă I. D. Sîrbu scrie "în postumitate", fiind revelația absolută a prozatorilor cu o
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
receptării. Conștiința, "urechea imensă prin care trec întîmplări, păcate, crime sau remușcări, vești bune sau "otrăvite, transformă lumea într-un simbolic Confesional. Un suflet se descarcă, un altul primește povara mărturisirii. Proza lui C. Țoiu foiește de "martori, de caligrafi, istoriografi ori arhivari care transformă în numele autorului, al memoriei și al bunului simț estetic faptele esențiale ale unei epoci în "esențe de întîmplări. Pus, nu o dată în linie cu alți prozatori care au scrutat "obsedantul deceniu din tranșeele aceluiași "timp al
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
footnote> și din 2003, prefațând volumul consacrat materialelor de pedagogie și didactică muzicală<footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești...; footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999); în: Buletin Științific, Teologie Ortodoxă, Pitești, An I, nr. 1, 1998; Republicat în: Velea, Marin - Studii de muzicologie laică și bisericească, volum. IV, București, Editura Daim, 2010; footnote> ; - criticul muzical: Gheorghe Firca<footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
asupra continuării războiului până la predarea necondiționată a Axei. Au mai fost dezbătute fixarea debarcării din Franța în 1944 și statutul Germaniei, Italiei și Austriei postbelice. Luni, 20 octombrie CONSTANTIN GIURESCU În urmă cu 85 de ani a murit istoricul și istoriograful Constantin Giurescu. A avut o bogată activitate didactică universitară. A publicat numeroase ediții critice ale unor cronici și studii privind vechea istoriografie românească, studii de istorie socială. În mai 1914 a devenit membru titular al Academiei Române. Marți, 21 octombrie ALFRED
Agenda2003-42-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281596_a_282925]
-
Muzeul Banatului. Mărturia cronicii Însemnătatea Timișoarei de-a lungul veacurilor nu poate fi pusă la îndoială. O prezentare sugestivă a importanței sale o face, încă în secolul al XVI-lea, cronicarul otoman - celebru în epocă - Mustafa Celalzade. „Fortăreața Timișoarei - consemna istoriograful turc - era o cetate pizmuită[...] , avea turnuri și ziduri foarte puternice, fiind cu neputință de a fi trecute. De aceea era greu să se pună mâna pe ea. Era cea mai însemnată și cea mai puternică dintre cetățile Țării Transilvaniei
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
află în zodia peștelui, bastioanele ca munții, cu zidurile lor ating cerul, cornișele ei ating norii[...] Cu bisericile sale, cu turnurile lor înalte și crucile de aur, este un oraș strălucitor, uimitor și captivant de ordonat“. Așa înfățișa Djelalzade Mustafa, istoriograf al sultanului Soliman, într-un limbaj emfatic specific oriental „cea mai mare localitate a provinciei și podoaba acesteia“, „cetatea și azilul necredincioșilor, cheia spre poarta necredinței“, de dinainte de stăpânirea turcească, locul „plin de necredință și de idoli“ unde „ochiul peste
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
lui Mircea cel Bătrîn (numit astfel în cronici pentru a-l deosebi de alți domnitori cu același nume; în realitate, în lupta de la Rovine, chiar dacă Eminescu îl înfățișează astfel, nu era deloc bătrîn). Bătălia de la Rovine, spre deosebire de ceea ce spun unii istoriografi, s-a terminat cu o victorie fragilă, pentru că turcii n-au fost alungați peste Dunăre pentru ca, mai tîrziu, la Nicopole, să fim înfrînți împreună cu întreaga oaste cruciadă a Apusului, Mircea își păstrează domnia, datorită tratativelor cu Timur Lenk, domnind 32
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
răniți 27". Era, desigur, în ciuda liniei oficiale a unei tovărășii pe cât de recente, pe atât de calde, replica unui război dus adânc pe teritoriul sovietic. Dar și altceva. Cele peste o mie de pagini ale lucrării lui Aurel-Sergiu Marinescu, eminent istoriograf de vastă informație și fost coleg de facultate, reînvie o epocă. Era, oare, necesar? Pentru simpla aducere aminte, mai puțin, pentru luminarea celor în necunoștință de cauză mai mult, iar ca reper în orice orientare într-un viitor ale cărui
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
a lui Constantin C. Giurescu, la E.S.P.L.A., mi-am cumpărat un exemplar și l-am citit, acasă, cucerit. Negreșit, că această carte a lui Giurescu era mai bogat hrănită documentar și științific impecabilă, dar scrisă sec și rece ca un istoriograf ce se respecta. Gustul meu o prefera, totuși, pe cea a lui Ionescu-Gion, probabil și pentru că era legată de amintiri de tinerețe. Oricum însă subiectul mă interesează și ori de cîte ori găsesc o carte pe această temă o citesc
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu, în îngrijirea Corneliei Catrina (editat de Eurocarpatica și Mecatrin din C. Catrina Sfântu Gheorghe), volum tipărit sub egida Centrului
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
ori mai puțin dezamăgiți de o alunecare în diletantism, de stîngăciile improvizației, atît de frecvente la autorii din această speță. Dar surpriză, surpriză! Niciodată scrisul d-sale, fie în calitate de poet sau tălmăcitor de poezie, fie în cele de memorialist, eseist, istoriograf nu mi-a apărut altminteri decît un produs de scriitor deplin, cu o solidă înzestrare, emergență a muzei și nu a vreunui compromis estetic sau de altă natură. După cum nici strădania de foarte stăruitor cercetător, aproape neverosimilă pentru un om
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
În această din urmă privință o exegeză mai poetică ar putea vorbi chiar de un „plagiat prin anticipare“ comis de Evelyn Underhill. În operația de a dovedi intenționalitatea plagiatului Marta Petreu a fost ulterior depășită de un precursor al ei, istoriograf didactic și critic marxist al filozofiei românești. Acesta s-a ostenit nu doar să extragă din cursul de metafizică toate cuvintele sau propozițiile în care i s-a părut că Nae Ionescu își relevă contribuția personală în metafizică, ci și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
întrebări sau de a reda o stare și prin felul în care trădează convenția genului consacrat de decenii bune de hollywood-popcorn-western spaghetti, prin nuanțări și puneri în abis cu o psihologie subtilă. Datele precise ale istoriei consemnate parcă de un istoriograf atent aduc o notă autenticistă, însă stilul relatării de o mare forță poetică ne îndepărtează de consemnarea seacă a unui cronograf. Filmul lui regăsește ceva din poezia spațiilor deschise parcă spre infinit care-i întîmpinau pe primii coloni, ceva din
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
bună bucată de timp, e prins, ca tot americanul pragmatic, care purcede lucrurile din vreme și cu maximă seriozitate, în punerea la cale a următorului congres, ce se va desfășura la Constanța, anul viitor ( 25 - 28 iunie). Convins că un istoriograf adevărat, atunci când dorește să scrie despre istoria unui popor (fie și a unui capitol din aceasta), trebuie să fie bine informat și în domenii ca literatură, religie, etnografie etc., care fac parte simbiotică din cultura acelui neam, Paul E. Michelson
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Pe de altă parte, un istoric poate să abordeze subiectul acesta complicat. Noi nu am ajuns încă la stadiul în care să elaborăm o istorie adevărată, completă a României comunizate. - La această istorie mă refeream, la una scrisă de un istoriograf. - Trebuie văzute toate documentele ce privesc epoca contemporană. După 50 de ani, când se vor deschide toate arhivele și se vor sedimenta toate cunoștințele, se vor dezlega toate enigmele, sau măcar aproape toate, atunci se poate elabora o istorie adevărată
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
deoarece pe vremea lui Ceaușescu nu s-ar fi dat drumul la un asemenea text, ci Corigență la dragoste; apoi, autorul nu era Laurențiu Fulga, ci Dorel Dorian. Dar nimenea nu-i cere unui bun actor să fie și un istoriograf exact, nu?!... Într-un număr al României literare, se afirma că, Întors dintr-o călătorie În țări străine, Ioan T. Morar n-a văzut În țara sa un om zîmbind, o zi Întreagă. Nu cred. Eu, dimpotrivă, le-aș reproșa
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
deoarece pe vremea lui Ceaușescu nu s-ar fi dat drumul la un asemenea text, ci Corigență la dragoste; apoi, autorul nu era L. Fulga, ci Dorel Dorian. Dar nimenea nu-i cere unui bun actor să fie și un istoriograf exact, nu?!... Într-un număr din ianuarie al României literare, se afirma că, Întors dintr-o călătorie În țări străine, Ioan T. Morar n-a văzut un om zîmbind, o zi Întreagă. Nu cred. Eu, dimpotrivă, le-aș reproșa concetățe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
vrea să mor cu pixul În mână.,, O voce ,,N-ai urmași, duci o viață nomadă, cine crezi că-ți va păstra scrierile? Cine le va citi? Cine va poposi asupra paginilor, pentru a face o analiză a lor? Ce istoriograf va consemna, că din anul cutare până În anul cutare, un cerșetor, un vagabond Înrăit de singurătate, disprețuit de societate, un paria, a scris câteva lucruri care merită atenție și trebuie studiate cu grijă? S-ar putea ca Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
spre trecut cântărește ceea ce trecutul împrumută prezentului, ceea ce se transformă în tradiție sau chiar în traseu destinal. Tocmai aceste racursiuri mi se par printre cele mai interesante din carte, iar materia Istoriei critice... îl servește deopotrivă pe critic și pe istoriograf. Filmul românesc este privit permanent în oglinda deformantă a unor contexte nefavorabile, de la cel ideologic la cel al birocrațiilor tranziției, astfel încât posibilitățile unui cinematograf excepțional devin coordonatele unui cinematograf al excepțiilor, „un cinema care nu există decât prin excepții”, cu
Ultimul Val – cronica unei generații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4937_a_6262]
-
în cazul că la noi în țară n-ar fi survenit catastrofa comunismului. (Să precizez că suntem după apariția Tezelor din iulie, care au tulburat acut mersul lucrurilor, dar nu la modul catastrofal care li se atribuie azi de unii istoriografi care nu au trăit acel moment istoric. Deși cuvintele lui Ceaușescu fuseseră foarte clare, el a revenit, la diverse contacte cu scriitorii admonestați global, a simțit lipsa lor de entuziasm, ba chiar rezerva unora. Numai că, același Partid, din inițiativa
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]