3 matches
-
Habermas, care, în Der Philosophische Diskurs der Moderne (1985), reconstruiește, plecând de la tezele de filozofie a istoriei ale lui Walter Benjamin, modalitatea autentică a modernului de a se raporta la temporalitate: nu ca divinizare oarbă a viitorului, nici ca „muzeificare“ istoristă a trecutului, ci ca responsabilitate față de tradiție a prezentului-acum (Jetztzeit), saturat de semnificație“. Conceptul de „experiență“ se defi nește, acum, ca salvare a trecutului amenințat de uitare și, con comi tent, ca deconstrucție a instanțelor totalizatoare ale prezentului: ideo logia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acelora care urmăresc reevaluări radicale. Reluând o veche dispută referitoare la valoarea postumelor și antumelor eminesciene, D. înclină net în favoarea textelor antume, considerate singurele care au primit cu adevărat girul creatorului. Opera eminesciană este cercetată cu ajutorul a două modalități: una istoristă (în care, totuși, biografia este subsumată operei) și una tematică (în care locul de căpetenie revine laitmotivelor obsedante). Istoricul literar îmbină sugestiile biografice cu jaloanele oferite de operă, precum apariția unui motiv definitoriu sau atitudinea față de limbaj. El investighează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
Gesammelte Werke, vol 10, Berlin, Aufbau-Verlag, 1956, pp. 672-673). 5 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 54. Aici, autorul face distincția între "iluminismul dogmatic și raționalist" și "iluminismul istorist". 6 Ibid., p. 53. Aici Schnädelbach citează o serie de orientări istoriste conservatoare, al căror tradiționalism le-a făcut să devină "principala formă de conștiință din Germania, mult după apariția istorismului": "Școala romantică" (începând cu Hamann, Herder, Fr. Schlegel etc.), "Școala istorică juridică" (mai ales Savigny) și "Școala teologică de la Tübingen". Totodată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]