160 matches
-
timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
citat de multe ori în descrierea interioarelor castelului și a etapelor construirii lor. Istoricul Georgeta Filitti O cuprinzătoare lucrare științifică dedicată Castelului Peleș este cea semnată de Ruxanda Beldiman, publicată în anul 2011 și intitulată Castelul Peleș, expresie a fenomenului istorist de influență germană. Autoarea își definește vastul volum drept „studiu monografic“. Lucrarea reprezintă probabil cea mai amănunțită cercetare referitoare la arhitectura castelului, la operele de artă ce-i compun colecțiile și la sensurile multiple (metaforice și practice) pe care suveranul
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
ale epocii industriale. Peste Ocean, datorită mai ales arhitectului Luis Henry Sullivan, zgârie-norii devin simbolul vizual prin excelență al supremației economice americane. În Anglia ia naștere mișcarea Arts and Crafts, caracterizată prin promovarea artizanatului de calitate, care refuza grandoarea eclectismului istorist dominant la acea vreme și care a avut o influență însemnată asupra arhitecturii germane de la începutul secolului XX și asupra apariției mișcării moderne. În paralel, la Paris se naște curentul Art Nouveau, caracterizat printr-o îndepărtare abruptă de tradiție. Bizar
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1454423935.html [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
ei în școlile de specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate în cadrul acestora, în schimb propunând prin proiectele lor o lectură originală a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratată în cheie modernistă de tip occidental (Bauhaus) sau în cheia istoristă specifică a arhitecturii neobrâncovești, în direcția deschisă de Ion Mincu. Orașul se extinde către periferii, ajungând la o suprafață întrucâtva comparabilă cu cea actuală; rămâne nerezolvată problema mahalalelor mărginașe, lipsite de utilități de bază și fiind constituite din clădiri precare
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
(n. 9 ianuarie 1822, Jägerndorf, Imperiul Austriac, azi Krnov, Cehia - d. 30 octombrie 1896, București) a fost un arhitect silezian de orientare istoristă și eclectică stabilit în Regatul României. A fost tatăl lui Oscar Beneș (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad. În diferite documente numele său apare și în diverse alte grafii: Carl Benesch, Carol Benisch, Carl Benisch, Carol Beneș, Carl Beneș, Carol
Carol Benesch () [Corola-website/Science/326458_a_327787]
-
o teorie integratoare venind în sprijinul unui nou umanism; "sferologia" sau "microsferologia" sa propune o reconsiderare a conceptului de spațiu, alături de temporalitate, ca dimensiune esențială pentru evoluția umanului. Marcată prea accentuat de noțiunile de timp și devenire, de o linearitate istoristă considerată în termeni exclusivi și antagonici în raport cu celelalte culturi, gândirea occidentală a avut tendința de a neglija structurile ontologice de spațialitate prin care se identifică un individ și o comunitate umană, de la "uterus"-ul matern la noțiunea de casă, spațiu
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
mișcare artistică apărută în 1897 la Viena, după modelul "Secesiunii müncheneze" ("Münchner Sezession", 1892) și scurt timp înainte de "Secesiunea berlineză" ("Berliner Sezession", 1898). Mișcarea a reunit mai ales artiști plastici, pictori, graficieni și arhitecți, care s-au rupt de tradiția istoristă, dominantă în vremea respectivă în Europa și America de Nord, de unde numele de "Secession". Termenul de "secesiune", o variantă germană a curentului ""Art Nouveau"" apărut în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, s-a aplicat în cercurile
Secesiunea Vieneză () [Corola-website/Science/311311_a_312640]
-
achiziționate o parte din clădirile din jur, dar, deoarece proprietarul clădirilor de la numerele 6 și 8 a reușit să reziste cu succes în fața încercărilor de demolare, planurile nu au putut fi puse în aplicare în totalitate. Forma actuală în stil istorist a clădirii corespunde în mare măsură stadiul final de dezvoltare; aripa de sud a clădirii datează din 1889, iar cea principală din 1893. Partea dreaptă are detașată un rezalit cu o cupolă centrală și turnuri de colț. Decorațiile în stil
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și apariția altor multe mișcări spirituale centrate pe recuperarea statutului uman primordial coroborează această ipoteză. În plus, exploatând până la capăt perspectiva istoristă, așezarea religiozității gnostice în prelungirea creștinismului canonic își are logica ei: după ce Dumnezeu l-a făcut pe om și, mai ales, după ce Dumnezeu s-a făcut om, e rândul omului să se ridice, făcându-se Dumnezeu. Tot acest parcurs e
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
astfel: "liberalii sunt oameni care consideră cruzimea ca fiind cel mai rău dintre lucrurile pe care putem să le facem. Folosesc cuvântul "ironist" pentru a numi acea persoană care recunoaște contingența principalelor sale opinii și dorințe - pe cineva suficient de istorist și nominalist pentru a fi abandonat ideea că aceste opinii și dorințe centrale trimit la ceva aflat dincolo de sfera de acțiune a timpului și întâmplării"15. Explicarea celor două trăsături (ironia și liberalismul) lămurește felul în care este asigurată atât
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de partid, să compare realitățile noastre cu cele ale altor popoare ori cu diferite tendințe pretinse a fi valabile la scara umanității. Influențe tot mai mari au avut "noua critică", structuraliștii francezi și americani care criticau tot mai insistent exagerările istoriste și etnocentriste. La noi se foloseau argumente inspirate de lingvistica nouă, teoria informației, logica matematică (simbolică), cibernetica și alte discipline asemănătoare. Se uita că, totuși, Occidentul nu ostraciza nici religia, nici ezoterismul. În biologie și medicină perspectivele micro- stabilite prin
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
exprimată cel mai des prin conversații, (Idem., p. 218) analoage tranzacțiilor omenești. (28) Lor li se adaugă tradițiile morale vii, exprimate prin bunurile urmărite de una sau mai multe generații de oameni din istorie. Acum autorul repetă ori dezvoltă argumente istoriste împletite cu cele metodologiste ori politologice: "(...) eu sunt în esență ceea ce moștenesc, adică un trecut specific care e, într-o anumită măsură, prezent în prezentul meu. Consider că fac parte dintr-o istorie, adică sunt, în general, purtătorul unei tradiții
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
creație, și deci, de mare angajare speculativă. Atunci când mai apoi, această excelență a gândirii nu este doar more geometrico, ci și geometria este străbătută de o dialectică riguroasă, ea devine more historico. Așa cum se știe, idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
realizăm că neajunsurile experienței sau bogăția alogică a situației concrete nu vor putea fi rezolvate cu adevărat prin asumarea lor în structura conceptuală a marilor metafizici imanentiste. Experiența existențială și singularitatea persoanei rămân elemente ce rezistă structurii logice sau dialecticii istoriste. După momentul eliberării de absoluturile eliberatoare, ca și de consecințele lor, ce s-au dovedit a fi mari iluzii, se face auzit apelul nesuprimabil a existențialității, facticității, situației persoanei. Așadar s-a dovedit nucleul ideologic al răspunsurilor metafizicilor imanentiste. Aparatul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Momentul inițial al acestei acțiuni teoretice s-a afirmat în climatul romantic, în care ulterior s-a și maturizat. Al doilea moment, care culminează cu raționalizarea curentului romantic de către Hegel, este caracterizat de elaborarea noțiunii de transcendental și de doctrina istoristă. Transcendentalul este teoretizarea activității umane, în timp ce istorismul este teoretizarea devenirii istorice. Aceste acțiuni, ca și rezultatele obținute, ajung să coincidă. Chiar și elementele ce intermediază rezultatele amintite, ca și instrumentele lor metodologice, sfârșesc prin a se identifica, toate, cu rezultatele
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acestea, complet: în cadrul anumitor niveluri de abstracție ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne riguros și cunoașterea încheiată. Gândirea idealist-transcendentală continuă, prin exces, parcursul gândirii grecești, depășind obstacolul abstracției și punctând pe identificarea gândirii cu ființa, reproducând astfel, dinamic și istorist, monismul metafizic a lui Spinoza. Idealismul transcendental este răspunsul exhaustiv, celebrarea unității dintre gândire și ființă, teoria adevărului global și definitiv. Din punctul de vedere al perspectivei propuse în primul capitol, adică din punctul de vedere al unei filosofii care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ce procură date empirice despre societate. Cu rare excepții (e.g. Durkheim despre sinucidere sau Marx despre clasa muncitoare din Anglia epocii), sistemele sociologice iluministe sau de sorginte iluministă au fost în cel mai bun caz comparative și cel mai adesea istoriste. Explicația rezultată a fost una eminamente istorică. Societatea apare ca o totalitate integratoare ce dispune de o statică de tip conflictual și o dinamică rezolutivă de tip evolutiv. Fiecare sistem și-a elaborat propria „istorie”, rezultând variante de „istorii”. Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Lansdown în acest volum e mai degrabă surprinzătoare, cel puțin pentru contextul obsedat de interdisciplinaritate în care ne aflăm. În esență, autorul insistă să "apere" literatura de principalii agresori, the usual suspects, cum s-ar spune: filozofia, psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discurs asupra societății civile nu Își poate propune să construiască „românul generic” fără apelul la precipitatul imaginar: nu avem nici o șansă dacă Îl compunem „teoretic”. În afară de asta mă Întrebam dacă explicația nu e una mult mai la Îndemână sau mai istoristă, legată de traseul nostru istoric și de măsura În care suntem puși În situația de a scurtcircuita ideologic traseul pe care Vestul l-a parcurs normal. L-a parcurs pe drumul cel lung, pe când noi trebuie să găsim scurtătura de la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și pseudopretențiile exegetice ale celor care au redus publicistica eminesciană la tușa ei ideologică 214, nu și ideatică. Apoi, pentru că propune o grilă universală de interpretare a discursului publicistic, oferind o cu totul altă perspectivă asupra presei românești, nu doar istoristă, ci structural-evolutivă, surprinsă în dinamismul ei intrinsec. Așadar, iată pasajul care ne-a provocat și pe care-l vom considera ca punct de plecare al demersului nostru: "Eminescu vrea neapărat nu numai să-și delecteze sau să-și convingă, ci
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a termenului. Mi se pare curioasă o propoziție ca următoarea, aparținînd aceluiași Ovidiu Bârlea, cu referire la balada folclorică: „... romanticii au îndrăgit-o pentru aerul ei vetust, pentru ecourile lumii feudale pe care le transmiteau cu candoarea naivității populare”. Poziția istoristă de tip patruzecioptist, nicidecum „desuet”, poate fi privită astăzi cu ochi critic, mai bine-zis în spiritul devenirii, al hemeneuticii. Romantică prin esență, ea îndrepta atenția spre folclorul trecutului. Europa intelectuală și modernă a gîndit așa. Aici era o atitudine, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omologare (și nu de excludere) orice informație științifică, indiferent din ce domeniu provine. Importantă mi se pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, 1923), unde sunt studiați Iancu Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, V. Cârlova, C. Faca, Gr. Alexandrescu, C. A. Rosetti, C. Bolliac. Situându-se, programatic, pe o poziție marcat istoristă, pentru el chestiunea principală este aflarea sistemului de valori care domină o anume perioadă literară și includerea scriitorilor în ramele acelui sistem, după criteriile epocii. Adept ferm al „valorilor istorice”, B.-D. a fost un adversar al „valorilor relative”, cultivate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]