160 matches
-
din a treia generație maioresciană, după socoteala lui E. Lovinescu, aceea, strălucită, din perioada interbelică, răspunzătoare de definitivarea autonomiei artei pe care o proclamase Maiorescu. Se numără printre cei mai aprigi militanți în favoarea criticii estetice, debarasată de prejudecăți sociologiste ori istoriste. (Să stăvilim, scrie el în stilul prețios al unora din articole, "surparea peste valorile artistice a unor terenuri limitrofe"). Ca și alți critici contemporani cu el, Streinu a pledat cauza modernismului literar, în poezie, ca și în roman, pe care
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
se cuvine șters din acest ansamblu de integrări epocale. Comentînd un eseu semnat de Susan Peck MacDonald (1994), Maria-Ana Tupan precizează: "în vreme ce setul de probleme sau de metode sînt comune, posibilitățile explicative sau hermeneutice sînt nelimitate. Retorica (este menționată școala istoriștilor, cu stilul lor personalizat, anecdotic, tropic), caracterul deschis al paradigmelor științifice, al posibilităților de interpretare care nu sînt constrînse de consensul profesional sau disciplinar constituie componenta subiectivă a comentariului literar. Cercul de cercetători poate fi înțeles în sens restrîns, ca
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
dar și durata în absolut, emoționează la fel ca unele din paginile lui Marcel Proust. Opera lui Ion Pillat este o reflectare a propriei sale vieți, o autobiografie deci și o desfășurare a devenirii sale sufletești și intelectuale. Viziunea să istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
limbaj. Cu toate acestea, nici poezia, nici, cu atît mai rar, românul n-au fost abordate stilistic. Excepțiile se numără pe degetele de la o mînă. Întreaga noastră critică interbelică (de la Lovinescu la Călinescu) a rămas insensibila la limbaj: impresionista, dogmatica, istorista, sau estetică a preferat să evite verbalitatea textului în favoarea impresiilor, ideilor, ambiantei culturale sau valorii literare deductibile din el, ca niște constructe abstracte. Nici critică actuala n-a fost alt fel. A adăugat o perspectivă retorica sau fenomenologica, absența înainte
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
Lansdown în acest volum e mai degrabă surprinzătoare, cel puțin pentru contextul obsedat de interdisciplinaritate în care ne aflăm. În esență, autorul insistă să "apere" literatura de principalii agresori, the usual suspects, cum s-ar spune: filozofia, psihoanaliza și critica istoristă. Dar lui Lansdown îi repugnă în egală măsură susținătorii "literaturității". Acestea fiind spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
În paralel cu asta regizez videoclipuri muzicale, documentare, coproduc alte filme independente iar în vara aceasta voi debuta în lungmetraj. În general sunt modest cu ceea ce ține de mine, dar nu și cu ce ține de creația mea", ne-a istorist tânărul. Tedy nu crede în criză Tedy are convingerea că e privit de societate normal, ca orice un om la început de carieră care avansează, uită de handicapul lui, sau se face că uită pentru ca nu are timp de el
"Tedy mă cheamă, "maistre" mă strigă, Tudor mă numesc!". Vezi aici povestea unui speaker motivațional () [Corola-journal/Journalistic/82256_a_83581]
-
Reygadas se înrudește cu o parte din clasicii cinematografiei enumerați mai sus. Lumina și tăcerea contribuie la un efect de atemporalitate scontat de regizor, o atemporalitate care nu rămîne izolată de orice context, dar care se dispensează de orice reflex istorist sau dogmatic-eticizant. Nu avem de-a face cu o dezbatere pe tema adulterului cu precizarea pozițiilor "pro" și "contra", filmul excelînd tocmai prin aceea că dă la o parte poncifele unei valorificări ignare, pentru a construi pe verticală relațiile dintre
Lumina tăcută a lui Carlos Reygadas by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8151_a_9476]
-
între paranteze lunga și fertila tradiție patristică, respingând implicit Septuaginta ca text de sine stătător. LXX este Biblia citită și utilizată pentru exegeză de majoritatea Părinților Bisericii. Excepție fac numai câțiva Părinți antiohieni - Diodor, Teodor al Mopsuestiei -, adepții unei interpretări „istoriste”, mai aproape de literalitate a Sfintei Scripturi, spre deosebire de Părinții alexandrini, creatorii și propagatorii metodei de interpretare numită „alegorică”. Părinții n-au resimțit nevoia să învețe ebraica șexceptându-i pe antiohieni și, desigur, pe Ieronim - n.n.ț. Ei aveau doar câteva cunoștințe rudimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
utile Monicăi Spiridon. Ea pune în relație gazetăria poetului cu discursul public al înaintașilor (reinventându-i pe aceștia la fel cum îi reinventa și autorul Istoriei din 1941) și cu vârfurile publicisticii de după el. Perspectiva abordată e una, însă, mai puțin istoristă și mai marcat retorică. O primă observație de substanță ține de natura orală a jurnalismului eminescian. Salturile de la citatul savant la anecdota cu valoare morală îi sunt acestuia specifice. În interiorul acestei paradigme, Monica Spiridon mai operează o distincție interesantă: ar
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
reînvia. Există însă o revenire la tradiția cositorarilor, la sfârșitul sec. al XIX-lea, când pentru o perioadă scurtă, de data aceasta cu procedee semiindustriale, se produc cópii după vechile modele, în maniera vechilor stiluri. Acestea sunt obiectele de cositor istoriste. Mai vreau să menționez că și la noi au existat ateliere și bresle ale cositorarilor, care au avut chiar un rol important în economia unor orașe ca Brașov, Sibiu și Sighișoara. Expoziția a fost încununată cu un premiu ICOM. Cum
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
ale epocii industriale. Peste Ocean, datorită mai ales arhitectului Luis Henry Sullivan, zgârie-norii devin simbolul vizual prin excelență al supremației economice americane. În Anglia ia naștere mișcarea Arts and Crafts, caracterizată prin promovarea artizanatului de calitate, care refuza grandoarea eclectismului istorist dominant la acea vreme și care a avut o influență însemnată asupra arhitecturii germane de la începutul secolului XX și asupra apariției mișcării moderne. În paralel, la Paris se naște curentul Art Nouveau, caracterizat printr-o îndepărtare abruptă de tradiție. Bizar
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al catastrofelor personale
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor istoriste ale fiecărui semn de întrebare decupat dintr-un întreg niciodată static și, deci, schimbător. Miron Costin socotea - observă Al. Zub - că istoria reflectă imaginile trecutului în mod corect „ca într-o oglindă”, fără ca el să-și închipuie „că apele acestei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
personalismului operei sale, va fi evidențiată și prin lucrarea de față. Sursele personalismului energetic sunt reprezentate mai cu seamă de contextele culturale care l-au inspirat pe autor. Una ar fi cultura europeană, care îi oferă, ca modele filosofice, atitudinea "istoristă", realismul viziunii și chiar "moda" scientistă, devenită, în cazul filosofului român, atitudine primară în ordinea reconstrucției filosofice, măcar în prima parte a creației sale. Dar în cultura europeană se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din fosta Iugoslavie), forurile laice trebuie să gestioneze cu inteligență aceste procese. În acest caz, laicitatea poate preveni prozelitismul și fundamentalismul religios. Ar fi de dorit ca Însăși programa la disciplina religie să fie gândită Într-o manieră comparatistă, interculturalistă, istoristă și mai puțin centrată confesional. Deconfesionalizarea, măcar și parțială, se justifică În situațiile de criză. Cu cât procesele democratice devin mai evidente, cu atât pot fi degajate fără riscuri demersuri monoconfesionale, cel puțin la Începutul formării religioase, pentru ca mai apoi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
străinătate, teza lui de doctorat, L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine, despre care scriu Émile Faguet, Léon Seché, Hippolyte Buffenoir, Alfred Jeanroy, Jules Feller, Mario Roques, Alphonse Bayot, Marcel Montandon, Gustav Weigand ș.a. De formație sorbonardă, pozitivistă, istoristă, autorul își dezvoltă teoria privilegiind instanța emițătoare - în acest caz, literatura franceză -, ceea ce face din romantismul românesc un fenomen de import. Cu excese și erori, se urmăresc etapele influenței franceze la noi, începând cu epoca fanariotă. Dacă eșafodajul teoretic nu
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
înscrie, îndeosebi, în descendența opiniilor lui Pompiliu Constantinescu și G. Călinescu în acest domeniu, fiind, în același timp, ilustrativ pentru valoarea tinerilor critici și istorici literari români din anii ’70 ai secolului al XX-lea. Spirit analitic, dar cu apetență istoristă și valențe pentru un comparatism de calitate, orientat modern, C. își concepe lucrarea „ca o descoperire a unei lumi cu meditația ei, cu creațiile care traduc dimensiunile și înălțimea gândirii [...], cu referințele ei livrești [...], cu climatul și modelele sale savante
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
antic (1970), acoperă și zona Eladei, în relație comparatista și de reciprocă determinare cu cea română. Propunându-și numai reconstituirea unor elemente de organizare internă a românului antic, nu o tratare exhaustiva, autorul își sprijină demersul analitic pe mijloace dominant istoriste, întrepătrunse cu cele structuraliste. Rememorând contextul istorico-literar și arhetipurile, el stăruie asupra componentelor structurii interioare. Alături de analogiile indicate de alți cercetători, formulează însă amănunțit deosebirile dintre cele două eflorescente ale speciei în Antichitate. Pluralitatea formelor românești va transmite prelungiri în
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discurs asupra societății civile nu Își poate propune să construiască „românul generic” fără apelul la precipitatul imaginar: nu avem nici o șansă dacă Îl compunem „teoretic”. În afară de asta mă Întrebam dacă explicația nu e una mult mai la Îndemână sau mai istoristă, legată de traseul nostru istoric și de măsura În care suntem puși În situația de a scurtcircuita ideologic traseul pe care Vestul l-a parcurs normal. L-a parcurs pe drumul cel lung, pe când noi trebuie să găsim scurtătura de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
loc îndoielii, ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea incertitudinii la rangul de concepție de viață, d-l Dragomirescu a recunoscut în dogmatism o reacție salutară, afirmarea nevoii de siguranță și permanență ca niște condiții elementare ale culturii, amenințată altfel
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și lucrarea Shakespeare în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România - de la primele mențiuni, recenzii, articole și reprezentații până la studii, traduceri și inserții tematice în scrierile literaților noștri -, autorul subliniază mai ales specificitatea contactelor, pentru a pune în lumină modul irepetabil în care
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]